37,791 matches
-
patristic se întoarce la tema frumuseții miresei în cea de-a patra omilie a sa. Înainte de a comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată asupra naturii frumuseții și stricăciunii spirituale, un subiect pe care îl introdusese în exegeza sa la Cântarea 1:5. Așa cum am mai precizat, el compară purificarea sufletului de păcat și întoarcerea la frumusețea primară, cu purificarea aurului contrafăcut prin foc. La începuturi, sufletele umane rămâneau strălucitoare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de a se ridica la frumusețea asemănării cu El, de a-L cunoaște și de a se uni cu El, omul purtând acest dor după cele înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este exemplul. Ca și în De vita Moysis, textul paulin de la Filipeni 3, 13, text ce indică înălțarea fără sfârșit, este un vers important. Poate cea mai izbitoare caracteristică a exegezei gregoriene asupra Cântării o constituie accentul autorului pe simțurile spirituale. El crede, în consens cu Origen, că există o corespondență între mișcările și deplasările sufletului și organele de simț ale corpului și devine curând evident că această concepție consolidează opinia pozitivă pe care o are vizavi de discursul sexualității în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în ființă, perfecțiunea sa constă dintr-un efort perpetuu spre Dumnezeu. Acest efort este participarea spirituală în Dumnezeu: „Creația se situează în domeniul frumosului numai printr-o participare în tot ce este mai bun. Nu a început să existe într-un punct sau altul, ci în fiecare moment este percepută a fi în stadiile sale de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
V, în PSB, vol. 29, p. 185. footnote>. Pe măsură ce progresează, sufletul obține constant parte din ceea ce dorește, fără a fi îndestulat niciodată și cu o dorință care sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, „St Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today”, în Eastern Churches Review, vol. VII, Nr. 1, Oxford, 1975, p. 23. footnote>. Fiind veșnic îndrăgostit de Frumusețea sublimă, sufletul dorește să se umple „de chipul însuși al Arhetipului și să-l vadă față către față”<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
susținând că strategia pedagogică a Proverbelor face orice altceva decât să încerce să stingă dorința. În debutul operei In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie reia împărțirea origenistă a celor trei cărți biblice ale înțeleptului Solomon, potrivit celor trei vârste ale vieții spirituale. Proverbele corespund copilăriei, Ecclesiastul tinereții, iar Cântarea Cântărilor maturității<footnote P. G. XLIV, col. 768A. footnote>. Prima etapă constă în arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
reia împărțirea origenistă a celor trei cărți biblice ale înțeleptului Solomon, potrivit celor trei vârste ale vieții spirituale. Proverbele corespund copilăriei, Ecclesiastul tinereții, iar Cântarea Cântărilor maturității<footnote P. G. XLIV, col. 768A. footnote>. Prima etapă constă în arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament față de ce este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele divine, unde are loc unirea sufletului uman cu divinitatea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele divine, unde are loc unirea sufletului uman cu divinitatea<footnote Ibidem, col. 772A. footnote>. Deci, la începutul comentariilor la Cântarea Cântărilor, el ne propune o sinteză a diferitelor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței după Dumnezeu. Deci, Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea cu imagini frumoase, ispititoare. Proverbele nu încearcă nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
omogenitate în vocabularul gregorian asupra dorinței. Un cuvânt obișnuit precum ἐπιθυμία poate fi utilizat în sensul negativ de patimă footnote> nu este de a stinge dorința, ci de a o pregăti prin amplificare. Odată amplificată, tânjește după virtute și lumea spirituală<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 511. footnote>. Într-adevăr, facultatea dorinței (ἡ ἐπιθυμητικὴ δύναμις) este introdusă în suflet pentru a crea dorința de Dumnezeu. Cântarea Cântărilor utilizează imagini erotice pentru a declanșa această dorință și a o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
-i oprește creșterea”<footnote P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. Sufletul, suspendat în Dumnezeu, primește constant o creștere a harului și devine mai avid (dorit) de har, pe măsură ce este mai copleșit de acesta. Mai notăm ideea că ceea ce caracterizează bunurile spirituale, este că nimic nu-i inutil, ca în hrana corporală. Mai putem nota și câteva expresii remarcabile: viața divină se scurge (εἴσρεον) în suflet, dilatându-i capacitatea; excesul vieții divine debordează mereu (συμπλημμυρεῖν) sufletul. Avem aici perspectiva sufletelor concepute ca
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Mark Hart susține că Sfântul Grigorie este mai fundamental preocupat de demonstrarea modului în care „dorința sufletului pentru uniunea cu Dumnezeu poate fi realmente reconciliată cu necesitățile vieții de familie și de comunitate, cu condiția înțelegerii adevăratei naturi a dezvoltării spirituale”<footnote Mark Hart, „Reconciliation of Body and Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John Behr pe marginea operei gregoriene De
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al înălțării spirituale, am
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al înălțării spirituale, am putea avea impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit și acest lucru îl vedem acum îndeplinit. „Căci cine n-ar spune că sufletul înălțat atât de mult n-a ajuns la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici nu este bine pentru natura spirituală a omului ca această dorință să fie satisfăcută. Moise a dorit să-L vadă pe Dumnezeu „nu după puterile sale”, ci după ființa reală a lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu ar satisface o rugăminte care ar duce la sfârșitul dorinței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a încetat să se înalțe<footnote Omilia a VIII-a, 161 (245, 19-20); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută pare a introduce o problemă, și anume aceea a disperării în viața spirituală<footnote Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Teologul german Hans Urs von Balthasar este de părere că nu se poate nega că o dimensiune a acestei doctrine este chiar aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Despre fericiri, în PSB, vol. 29, p. 356. footnote>. S-a pus și se pune întrebarea: nu reprezintă o dezamăgire să nu-ți atingi niciodată scopul, să „te afli mereu pe drum”? Vedem aici un paradox, dar unul fidel experienței spirituale. Fiecare împărtășire este o împărtășire reală, și putem să ne simțim realizați sau împliniți; și totuși, nu ne putem opri. Există atât satisfacție, cât și dorință din ce în ce mai mare. Când Moise a cerut să-L vadă pe Dumnezeu „față în față
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
o dorință și mai mare pentru Transcendent”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1037BC; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 73. footnote>. Sufletul doritor de Dumnezeu descoperă întotdeauna din ce în ce mai mult din Obiectul dorinței. Această observație este fidelă vieții spirituale, prin aceea că se deschid perpetuu noi drumuri o dată cu fiecare înălțime cucerită în progresul către Dumnezeu. Ce s-a câștigat deja devine un punct de plecare pentru noi descoperiri. Fiecare degustare de Domnul este un imbold pentru o delectare și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
antama o discuție, este cazul lui Gabriel Liiceanu. Criticul ne reamintește că, la apariția Jurnalului de la Păltiniș, a comentat cartea într-o revistă din exil (Dialog, Mersul pe nisip, 1988), accentuîndu-i meritul de a fi reprezentat ,o pledoarie pentru independența spirituală într-un climat de dictat ideologic", dar și adăugînd ,unele rezerve". Ultimele avînd rolul de-a diminua chiar ,meritul" în chestiune, alunecat, hélas, tocmai pe făgașul protocronismului: ,Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar propagau și o alergie față de cultura Vestului și
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
numai de plăcerea de a o fi citit cu o anume secretă, înțelegătoare adeziune, știind bine că nu voi reuși să spun chiar tot despre numeroasele locuri atractive din fondul ei variat și unitar în același timp despre o Spanie spirituală, Spania Luminiței Marcu. Cheia cărții e o afinitate electivă ce nu are nevoie de explicații, e o relație afectivă cu un ce complementar. Cartea e într-un fel contagioasă, pentru că te obligă să te controlezi dacă ai vreo pasiune, în afară de
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
în forme și în proporții diferite, în cazul în care judecăm implicarea ca pe un act nemijlocit, mecanic, și în mod constant și profund dacă această implicare este privită ca transfer de energie, ca formă de sugestie și de contagiune spirituală. În ceea ce privește implicarea directă, acțiunea sa are mai multe trepte; unele lucrări sînt doar dirijate de către }uculescu prin indicații tematice și prin sfaturi tehnice de ordin general, altele sînt supravegheate în detaliu, prin indicarea unei culori anume sau a unui anumit
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
Zam-baccian 14 pentru ca acest mit să se prăbușească în câteva secunde: gusturile lui Năstase nu diferă cu nimic de gusturile unei țoape. Opulența de iarmaroc a apartamentului său trăda precaritatea estetică prin care spera să epateze indivizi din aceeași categorie "spirituală" cu el. Și totuși, cum se explică faptul că Adrian Năstase a reușit să conducă, patru ani încheiați, cu o mână de fier, un partid ce se identifica cu administrația și cu statul? Doar frica pe care o inspira nu
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
George Breazul și folcloristica muzicală românească, Cu prilejul centenarului nașterii sale; în: Revista de Folclor, București, tom 32, nr. 3, 1987, pp. 227 - 228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și ca sursă de inspirație pentru creația de factură occidentală, de la școlile de psaltichie din îndepărtatele veacuri medievale, până la marile personalități ale secolelor al XIX-lea și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
exemple muzicale din valori autentice. Ca o concluzie și un corolar apare îndemnul de a transforma orele disciplinei în adevărate momente artistice din viața copiilor: „Dacă n-a izbutit să creeze în clasă o atmosferă sărbătorească, de eliberare și elevație spirituală, consecință a desmorțirii și destinderii puterilor sufletești închircite sau înăbușite sub tiranica dominație a rațiunii, ora de muzică nu și-a atins scopul”<footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar; în: Revista generală a învățământului, București, An XXV
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]