5,301 matches
-
nici mai buni, nici mai răi decât publicul care-i votează. Ei sunt la fel de cinstiți și la fel de corupți ca poporul român. Ei sunt la fel de buni gospodari și la fel de pricepuți ca vecinii noștri de palier. Politicienii noștri n-au ieșit din spuma mării, ei sunt imaginea în oglindă a electoratului care-i votează. Dacă suntem cinstiți cu noi înșine, îi alegem ca să avem pe urmă pe cine înjura. Doar n-o să ne apucăm să ne înjurăm pe noi înșine. Îi alegem ca să
Cu cine am votat () [Corola-blog/BlogPost/338976_a_340305]
-
aroganții Să ne facă de rușine cerând mită pe la toți Și să fim priviți prin dânșii ca o nație de hoți Poticnindu-se-n discursuri insipide și banale Fără dicție sau noimă, cu greșeli gramaticale Pițipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume? Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi curajul De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul? Nu mai sunt eroi in țară, oameni demni
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
un capăt de țară în altul). După o scurtă pauză cu un rânjet înfiorător a zbierat asurzitor: “O să începem urmărirea penală, vă bag în pușcărie pentru sabotaj și trădare de țară!” Și tot așa ...dă-i și freacă de făcuse spume la gură. În fine a venit și partea în care eram “analizați” individual, pe județe. Rari erau aceia care nu “treceau Carpații” sau care nu erau retrogradați. A venit și rândul meu. Teoretic nu ar fi trebuit să fiu îngrijorat
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
comandantului, pe care acesta o uitase în cancelaria școlii, unde seara se desfășurase instruirea comandamentului. Fiind o lumină ca ziua, cu o lună plină care făcea gerul să pătrundă-n oase, acesta m-a observat. A lăsat calul plin de spume și a venit la mine. „Dumneata ești, domne învățător?”, mi s-a adresat. Era fiul gazdei mele din Vădureni, unde fusesem cu postul în urmă cu vreo opt ani. Mai stătuserăm de vorbă cu o zi înainte. M-a luat
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește de frământările lui trudnice și apăsătoare, pentru ca după aceea să-l adune la loc
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în fășii, De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii... De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de chaos pe cărări
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?... Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
picioare ca patru pistoane, cu gheare uriașe rupînd hălci din pardoseala indestructibilă de impătrunzitium, un monstru zămislit de nebunie și coșmar se cabră în fața lor urlînd de-ți îngheța inima-n piept. „Iată!”, urlă drept răspuns Colonelul von Thorax făcînd spume cu sînge la gură, „Acesta este tovarășul credincios, mutacămila, o varietate mutantă a nobilului animal de pe Bunul și Bătrînul Pămînt, emblemă și mîndrie a CCC - Corpul de Comandouri pe Cămile! Corpsman, salută-ți cămila!”. Corpsmanul mai făcu cîțiva pași în
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
crede prostul de mai sus despre sine, dar și cel care, citind articolul ăsta, va spune: bine că ești tu deștept! Prostul e, totodată, cel care scrie RIP pe Facebook cînd mor Prince și David Bowie și cel care face spume cînd refuzi să crezi că masonii s-au înțeles cu marțienii să colonizeze Terra... sau că Soroș a plătit manifestanții să iasă în Piața Victoriei ca să distrugă România... sau că “Altă întrebare”, mda... Evident, lista poate continua... O Stupid, Where
Prostul știe orice, mai puțin ce să facă cu propria-i viață () [Corola-blog/BlogPost/339120_a_340449]
-
picior. Căci trupul tău ca și o vrajă Spre el mă cheama neîncetat Și pașii mei se -ndreaptă singuri Pe drumul dulcelui păcat. Ce buze roșii,dulci ca mierea Obraji-ți sunt mere în pârg Și sâni-ți albi ca spuma mării M-atrag deși aș vrea să fug. Pe gâtul tău dorm azalee, Pe umeri roze albe-ți curg , Și sâni-ți albe orhidee Grăbesc chiar soarele spre-amurg. Și oare cum să nu iubești Aceste mici grădini cerești, Cum să
VRAJA NOPŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340750_a_342079]
-
ELOGIU << ORELOR DE FOC >> Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU << ORELOR DE FOC >> Lui Geo Bogza În ,, orele de foc ”, cele multe, cele bune, am clocotit cu drăcii, am facut spume, m-am dat de zidul morții, de-al vieții, cum mai făcură doar zeii și poeții - în „ orele de foc ”, cele multe, cele clare, mi-am căutat loc de muncă în calendare, ori de luptă, prin dumbrăvi, păduri și calendare
ELOGIU << ORELOR DE FOC >> de ION MARZAC în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340774_a_342103]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚĂRMUL ȘI VALUL Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ți-am așteptat venirea pe-o rază de tăcere Tu spuma unui val , eu țărmul în durere... Te faci că nu mai ești sau că nu mă ajungi În nopțile cînd trupul cu valul îmi străpungi Ți-am așteptat iertarea , cu Soare te-am trădat Îmi mângâie candoarea cînd tu parc-
ŢĂRMUL ŞI VALUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340826_a_342155]
-
cap de mai multe ori, în același loc. În creștet adicătelea. Țipete, încăierări, vorbe trimise una alteia, lasă fă' că te pun eu pe tine cu botul pe labe, taci fă' potcă, nepoata lu' Tureac, nu vezi c-ai făcut spume la gură?! Râdem amândoi, aduc două păhărele, îmi mai rămăsese niște rachiu vechi primit de la un prieten al meu, se mai liniștește cumătrul și mă întreabă cam ce-ar fi de făcut, că dacă nu se duce la proces, se
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului zidesc ferestre încastrate în sufletul tău citadelă-atee nu pot cu aripile mele surde să mutilez (dez)ordini sofisticate aerul eretic amuțește ecouri inspiri blazat iubiri camuflate spuma berii amare ai întins-o pe sânii mei ca un călăreț din stepă saliva însetatată de frumusețe fumul țigării îți pictează tavanul deformat de rudimente campestre colaj de steluțe ca un șarpe părăsești vechea piele rece ignora(n)t persiflant
(BE)ATITUDINE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340929_a_342258]
-
Ramurile desfrunzite ale copacilor Țeseau norii sparți de cornul auriu al lunii Vântul murmura cu glas de zăpadă Dansul sirenelor nopții, Tăceam amândoi ca-n templu Pașii se auzeau înfundat Sub arcada înaltă a vremii, Belșugul miresmelor albe Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea suspinului, Liniștea noastră sălbăticită Prin albăstrimile nopții Tot acolo eram, același cântec Închipuia imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
le spun că nu o să le fac niciodată... dar iată cum mă zbat în lume ca în junglă. Am ajuns într-un sat băștinaș, uitat de lume. E atât de departe încât marea a uitat să respire sau să facă spume... Miroase a nepăsare, ba chiar pute. Atât de tare încât nu mai e nimeni în stare să m-ajute... Ascult sunete de operă din gura unei femei mute, cu ochii de sticlă. Am bilet în primul rând și e atât
AL VOSTRU FIU... de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341039_a_342368]
-
care are explozii,cel mai adesea hiperboreene,stă însă și o atitudinde de smerenie,formă morală de supunere la spectacolul lumii care face să vibreze eul .Antenele lirice nu se întind dincolo de interioritatea ființei,ele însă absorb ca niște ventuze, spuma realității percepută ca mod de inspirație.Poemele poetei Raveca Vlașin sunt o formă a introspecției, o ceremonie pentru reflexivitate. Cu un ochi înăuntru,iar cu celălalt atent în afară, poeta își controlează mișcarea interioară și reverberațiile ei afective, studiindu-și
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MARIN VOICAN GHIOROIU - ASCULTÂND PE ANTON PANN ȘI-A LUI VORBĂ ÎNȚELEAPTĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 727 din 27 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca și-altădată Gluma dacă-i spusă bine Cu plăcere e gustată. Vorba prinde să se lege, Descrețind a noastre frunți Veți petrece, se-nțelege Sfatul bun dacă-l asculți. Într-un colț, la masa lui, Anton
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
rămână pe locurile lor. Mă cățărasem și eu pe muchia colțuroasă, mâncată de ape, a acelui dig, puțin mai într-o parte, cu modestia ultimului venit. Primul val mă aruncase ca pe o coajă de nucă în apa fierbând în spume dindărătul meu. Cu câteva mișcări energice ale brațelor revenisem pe muchia digului hotărât să rezist. Un alt val, aceeași poveste. Măi, să fie!... îmi spusesem înverșunat. Degeaba, un nou talaz, o altă tumbă în lichidul efervescent. Îmi pătrunsese pe nas
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA MULȚI ANI, ROMÂNI! Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 729 din 29 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului La mulți ani români din lumea Tulbure a înrobirii Ce în volbură de spume-a Înecat mielul iubirii! La mulți ani românitate Risipind patria-n patrii, Inimi rupte-n jumătate De ventricule și atrii! La mulți ani ție, femeie, Icoană de mir și riduri, Ție, maică dumenezeie, Ană din grosimi de ziduri! La mulți
LA MULŢI ANI, ROMÂNI! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341510_a_342839]
-
apă, apoi te lasă liberă ca să poți recepționa șoaptele ei. -Bine, mă predau - zise Mauve - pășind sfioasă sub îndrumarea unui bărbat care nu-și putea lua privirea de pe trupul ei. Imaginea de ansamblu scoțând în relief un sutien alb ca spuma care susținea doi bujori perfect rotunzi, apoi un abdomen rozaliu care reproducea emoția pașilor spre necunoscut ca până la urmă privirea necontrolată să alunece spre lenjeria tăinuitoare de alte secrete. -Am ajuns, dragă Mauve, acum te las în voie să înoți
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
Prietenie > ÎN AȘTEPTAREA TA Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Te-aștept din nou. Așa-mi petrec seară de seară Ca marea neagră sub același cer. Ea-și mai trimite-n spume Câte-un mesager Spre-un țărm pustiu. Dar eu te-aștept și scriu. Răbdarea din mai multe vieți Mă trece ca pe-un pod De azi pe mâine. Nu mă târăsc scriind Și nici nu pot visa că zbor Când
ÎN AŞTEPTAREA TA de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342029_a_343358]
-
în baie, a observant că Săndica trăsese perdeaua din plastic ce proteja restul băii de stropii de apă și, din cauza zgomotului apei ce țâșnea cu presiune din pâlnia dușului, nu a auzit când el a pătruns în intimitatea sa. Cu spumă abundentă de șampon ce se scurge din păr pe față, încerca să deschidă ochii să vadă ce se întâmplă. Doar când l-a simțit pe Mircea intrat în cadă lângă ea și-a dat seama că nu mai este singură
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
un fel de voivodiță cu ochi de azur acum se pregătește huma pentru amfore și cupe acum se trezesc mieii zburdând pe câmpiile lor de rai când steaua polară se rupe-n mări de mărgăritare împrăștiindu-se pe valuri de spume argintate rupând în două orizonturile în dimineața asta sorb razele soarelui care cad prin geamul aburind peste levantul meu curg constelații de flamingi zburând în infinit argila se luminează brusc și prinde viață fântânile colcăie de izvoare pământul e plin
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
obraji, nu ca picăturile, și tumefiau fața! Cândva nu se râdea din orice. Nici nu se producea umorul slab, de joasă altitudine, fără nici o minimă desprindere în elanul hazului. Erau actori atât de mari care nu jucau capricii banale, ci spuma artei comediei. Jean Constantin și Oltița Chirilă jucau niște scenete de cuplu, cu un el și o ea în ipostaze de încurcături comice, în care ea era sâcâită și chinuită de aluzii și tachinări, iar el își lua înapoi câte
OLTIŢA CHIRILĂ. SĂRIM ÎNTR-O EPOCĂ FĂRĂ ARTA SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342097_a_343426]