16,256 matches
-
întreb cum ar trebui să arate un intelectual atașat exclusiv de cultura de elită și de tradiție, dacă nu cumva ar fi vorba despre un înger sau poate despre un post-om houellebecquian evacuat de senzații. Mai este alș de stînga pentru că, în paginile lui analitice, acolo unde în sfîrșit se hotărăște să scrie, scrie atît de franțuzește, atît de analitic-deconstrucționist, cum niciodată n-a făcut-o vreun intelectual de dreapta și cu atît mai puțin Michel Onfray, unul din modelele
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
-n același timp răbdător, transpare dintr-o dată ca o halucinație tactilă: Este o scriere care nu are sfîrșit și care nu trăiește decît din propria figură. Referințele livrești ale acestor texte sînt Blanchot, Bataille sau Beckett, adică intelectuali francezi de stînga... Aici, însă, pe serpentine, alș reușește să iasă din salonul unde se simte secure, să contenească ambivalența dintre un cosmopolit radical care beștelește cultura înghețată a înălțimilor artificiale și elitistul care face reverențe conservatorismului tradiționalist; să fie el însuși, cu
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
prezenta pentru un nou mandat, atunci, cred, că-mi cunoști opțiunea. Din fericire, de multă vreme nu mi se mai cere semnătura pe manifeste - nu sunt un VIP -, deci îmi dă mâna să rămân un bătrân reacționar, cu puseuri de stânga. Mă bucur că nu mă întrebi ce-aș face dacă aș lua-o de la început. Cu toate că n-ar fi vorba de acele întrebări fără răspuns care provoacă melancolii covârșitoare. Dar constat că m-am rătăcit: doreai să știi care sunt
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
mi s-a părut obosit. Cineva a observat lipsa obișnuitelor tensiuni și crispări, a conflictelor, ca și cum în acest an aniversar invitații nu vroiau să per-turbe ceremonialul. Explicația poate vine de altundeva, din afara teatrului. Publicul Avignon-ului e un public "politic" de stînga și anul acesta, dincolo de gesticulația aniversărilor, el a venit aici marcat de amprenta înfrîngerii: el nu abandona teatrul dar nu se putea disocia de gustul amar al dezintegrării partidelor de stînga. Niciodată nu s-a vorbit mai puțin de politică
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
din afara teatrului. Publicul Avignon-ului e un public "politic" de stînga și anul acesta, dincolo de gesticulația aniversărilor, el a venit aici marcat de amprenta înfrîngerii: el nu abandona teatrul dar nu se putea disocia de gustul amar al dezintegrării partidelor de stînga. Niciodată nu s-a vorbit mai puțin de politică decît acum, dar niciodată consecințele ei n-au fost mai prezente. Dezabuzare de înfrînți ce se consolează prin artă! Cum să nu interpretezi astfel emoția produsă de marele gest comemorativ care
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
de mare fermentație a portului, cînd muncitorii fuseseră răscoliți de agitația lui Ștefan Gheorghiu. Trebuia continuată campania de revendicări începută de acesta și Gheorghiu a insistat din toate puterile ca Istrati să preia această sarcină. [...] amîndoi erau situați mai la stînga mișcării, fără o linie precisă, dar întotdeauna nemulțumiți de felul cum centrul încerca să-și exercite autoritatea asupra lor, obligîndu-i să se exprime în termenii orientării unitare. Au existat între ei legături cu adevărat frățești, despre care Istrati avea să
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
batistă îndoită, un fular. Jucătorii sunt așezați în cerc ținându-se de mâini iar în interior se desenează vizuina ursului. În ea stă ursul ghemuit cu săculețul sau cu batista în față. Jucătorii aleargă în cerc spre dreapta sau spre stânga. La un semnal dat, cel ce se găsește în fața vizuinii ursului se repede să-i ia săculețul, care reprezintă mâncarea, și, cu ea în mână, fuge prin afara cercului de jucători fiind urmărit de urs. Ursul nu are voie să
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
de brațe, formează un cerc mai mare în interiorul căruia se delimitează, printr-un cerc mic, vizuina ursului. Se alege un prinzător „ursul” care, pe patru labe, dormitează în vizuină. Jocul începe prin deplasarea cercului într-un sens stabilit, dreapta sau stânga, jucătorii din cerc rostind următoarele cuvinte: „Ursul doarme, ursul doarme Și-a uitat, bietul, de foame. De el poți scăpa ușor Dacă ești prevăzător.” La rostirea cuvântului „prevăzător” ursul se trezește, se ridică în picioare și caută să prindă jucătorii
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
iese în afara cercului și continuă jocul. 13.Umbrele Elevii sunt așezați față în față formând două rânduri paralele cu distanțe egale între elevii aceluiași rând. Un rând formează „umbrele” iar ceilalți sunt „oamenii”. După comanda învățătorului, oamenii se deplasează lateral stânga și dreapta cu pași mici și repezi sau își îndoaie trunchiul lateral sau își îndoaie genunchii. Umbrelele încearcă să imite mișcarea oamenilor. La al doilea semnal jocul se oprește. Se controlează, prin întinderea brațelor înainte, dacă se atinge umărul omului
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
alege un conducător care stă în picioare în mijlocul cercului. Restul fiind așezați cu fața la conducător al cărui scaun rămâne liber. La semnalul de începere, conducătorul încearcă să ocupe scaunul (cercul) fiind împiedicat de jucătorii care se mută spre dreapta sau spre stânga, de pe un scaun pe altul. Dacă încercarea reușește, devine conducător jucătorul care a ocupat scaunul liber. 36.Acul și ața O parte din jucători sunt așezați în cerc ținându-se de mâini, cu fața spre centru. Un număr de 8-9
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
critici literari ai secolului XX (poate cel mai mare, s-a manifestat drept partizan ireductibil al esteticului și al primatului valorii asupra ideologiei". întrucît "a îndrăznit" să facă toate acestea într-o perioadă în care intelectualitatea portugheză era marcată de stînga politică, Régio a devenit un ostracizat. "N-ar fi exagerat să spunem că însăși moartea prematură i s-a tras din ura tenace cu care a fost urmărit, difamat și marginalizat de șefii locali de opinie". Cum am putea să
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
Dumitriu, 2004). E o pagină antologică, de virtuozitate a piruetelor ideologice ale scriitorului, practicate în anii 1956-1959. Ar merita analizată pe îndelete, ca un eșantion simptomatic al unui mod de a gândi esteticește în condițiile dogmatismului, prin oscilații derutante de la stânga la dreapta, adoptând sindromul nevrotic al animalului sălbatic în cușca de la grădina zoologică. Agitația e un simptom al dorinței de eliberare. Cronică de familie e rezultatul acestei concepții de realism socialist, triumfător că a scăpat de proletcultism. Se vede că
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
pedeapsă. Proaspăt grațiatul de la pedeapsa cu moartea, Dostoievski, pune această propoziție revoluționară în gura unui alcoolic. Și pentru a convinge autoritățile că țarul nu l-a scăpat degeaba din fața plutonului de execuție, romancierul își tăvălește conștiincios în ridicol convingerile de stînga pentru care era să fie împușcat. Totuși viitorul jucător vicios la ruletă nu se astîmpără în întregime. Face din fata bețivului Marmeladov o sfîntă care se prostituează pentru a-și salva familia. Așa că, în aparență, sărăcia, dacă nu e un viciu
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
să ducă la bun sfârșit programul adoptat cu partenerul său inițial (PD-ul). Partenerul, el însuși de centru-dreapta (PD-ul este membru al Partidului Popular European), trece în opoziție, lăsând guvernul minoritar, de aceeași coloratură, la cheremul unui partid de stânga, PSD-ul, ce domină Parlamentul țării. într-un efort solidar, partidul de stânga (PSD-ul) și cel guvernamental de dreapta (PNL-ul) încearcă să demită - prin referendum - președintele care, ales prin vot direct, vrea să-și aplice proiectele preelectorale de
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
Partenerul, el însuși de centru-dreapta (PD-ul este membru al Partidului Popular European), trece în opoziție, lăsând guvernul minoritar, de aceeași coloratură, la cheremul unui partid de stânga, PSD-ul, ce domină Parlamentul țării. într-un efort solidar, partidul de stânga (PSD-ul) și cel guvernamental de dreapta (PNL-ul) încearcă să demită - prin referendum - președintele care, ales prin vot direct, vrea să-și aplice proiectele preelectorale de dreapta, intrând în contradicție cu reglementările Constituției ce-i limitează atribuțiile doar la
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
moral, afectați. Să recapitulăm. Așadar, un partid de dreapta (PNL-ul) rămâne la putere, eliminându-și partenerul de dreapta (PD-ul). Guvernarea minoritară impune, pentru a supraviețui, apelul la partide din opoziție (PSD-ul și PRM-ul), percepute - inevitabil - de stânga. PSD-ul, cu cea mai mare reprezentare parlamentară, este chiar de-clarat de stânga, membru al Internaționalei Socialiste. PRM-ul, de un stângism nostalgizant (după stabilitatea protocolară a comunismului) se situează la extrema acestei direcții prin naționalismul său exacerbat și segregaționist
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
putere, eliminându-și partenerul de dreapta (PD-ul). Guvernarea minoritară impune, pentru a supraviețui, apelul la partide din opoziție (PSD-ul și PRM-ul), percepute - inevitabil - de stânga. PSD-ul, cu cea mai mare reprezentare parlamentară, este chiar de-clarat de stânga, membru al Internaționalei Socialiste. PRM-ul, de un stângism nostalgizant (după stabilitatea protocolară a comunismului) se situează la extrema acestei direcții prin naționalismul său exacerbat și segregaționist. Ambele partide de stânga susțin guvernul unui partid de dreapta ce afirmă cu
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
cea mai mare reprezentare parlamentară, este chiar de-clarat de stânga, membru al Internaționalei Socialiste. PRM-ul, de un stângism nostalgizant (după stabilitatea protocolară a comunismului) se situează la extrema acestei direcții prin naționalismul său exacerbat și segregaționist. Ambele partide de stânga susțin guvernul unui partid de dreapta ce afirmă cu tărie că își urmează programul. Opțiunea lor pare paradoxală și riscantă. Electoratul PSD, alcătuit în proporție covârșitoare din cetățeni formați în perioada comunistă, obișnuiți cu dependența de statul-asistent, poate fi contrariat
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
ale acțiunii administrative în favoarea păturilor sărace, asistate, ale societății. în fapt, PSD-ul sprijină necondiționat PNL-ul pentru ca guvernul acestuia să-și ducă la bun sfârșit mandatul. Indiferent de motivațiile politicianiste, mai mult sau mai puțin strategice, ale partidului de stânga, o asemenea poziție devine, într-o democrație normală, inexplicabilă, cu consecințe suicidare pentru autorii ei. O asemănare cu mișcările de modernizare din democrațiile tradiționale în care polarizarea stânga-dreapta tinde să capete alte nuanțe (cum se întâmplă în Franța, unde guvernul
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
opuse) este relevat de o afirmație puțin comentată a unui fruntaș liberal al cărui caz a fost detonatorul exploziei ADA. I se părea firesc ca România să fie administrată de o coaliție PSD-PNL, adică de cel mai reprezentativ partid de stânga și de cel mai cunoscut partid al dreptei. în acest scop, a și finanțat electoral PSD-ul și, fără a ocupa prim-planul scenei, a militat în continuare pentru apropierea celor două partide. A-l acuza, de aici, de oportunism
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
a impus adoptarea propagandistică a doctrinei social-democrate și a programelor socializante prin care au fost acoperite manifestările "de cumetrie" ale celui mai sălbatic capitalism de clasă. Cleptocrația s-a transformat în oligarhie, blocând concomitent posibilitatea apariției unui veritabil partid de stânga. Dintr-o perspectivă politic-reală, PNL-ul, partidul oamenilor de afaceri, al întreprinzătorilor, nu poate colabora decât cu PSD-ul, gruparea ce reunește cei mai bogați oameni ai țării, stăpânii resurselor acesteia. Apropierea de liberali i-ar putea transforma din stăpânitori-parazitari
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
unitar. Artiștii pe care i-a denumit "veriști" - Grosz, Dix - erau preocupați de fenomenul urban, inegalități sociale, război, prostituție. Adepții "realismului magic" - Schad - își propuseseră să reînvie tradiția clasică, adap-tând-o la condițiile moderne. Veriștii au fost legați de miș-ca-rea de stânga, dar opiniile lor politice nu pot fi generalizate la întregul grup. Fiecare artist selecționat de Hartlaub și, implicit, de organizatorii expoziției de la Metropolitan, a avut propria opinie despre lume, artă, viață. Nu a existat un manifest comun. Nu a existat
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]
-
ce merg pe urma pașilor profesorului). Am umbrit, și acum regret, încununarea unei lucrări meritorii, dar pe vremea aceea eram pus pe harță..." Perioada studiilor la Paris lipsește din carte. Alegându-se cu cazier la siguranță, din cauza simpatiilor sale de stânga, tânărul Cioculescu a pierdut bursa pentru capitala Franței unde intenționa să-și ia doctoratul cu o teză despre criticul francez Ferdinand Bunetiere. La Paris a fost, împreună cu soția sa, Mioara, pe cont propriu, după ce a vândut partea ce i se
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
care le aveam de dat - era sesiune. Nici injuriile adresate cu o voluptate inimaginabilă. Nici manipularea nerușinată pe care Televiziunea a făcut-o cu o deșănțare încărcată de vinovăție și de complicitate. Nici corpurile contorsionate de izbituri aplicate animalic, în stînga și-n dreapta, tuturor trecătorilor care păreau "golani", manifestanți plătiți de Rațiu în dolari, curve ce au făcut copii în corturi cu Marian Munteanu, drogați, legionari, smintiți de libertate și democrație. Nici faptul că nici un preot nu a ieșit cu
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
imn, vor plăti într-o zi, în fața propriei lor conștiințe, această trădare"7. Unii dintre colegii de generație sunt ademeniți de ideologia naționalist-legionară, care conține în "program" ideea de organicitate; alții, mai puțini, se lasă cuceriți de dreapta sau de stânga, Sebastian însă, fără să fie apolitic, nu-i nicidecum un angajat politic, un pasionat politic, specie despre care prietenul său Eugen Ionescu va spune că reprezintă "dizgrația și adesea rușinea omenirii, mediocritatea și prostia ei". Iată încă o specificare a
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]