5,180 matches
-
și timbrul. tuburi sonore - a) cu ambele capete deschise sau b) cu un capăt închis și celălalt deschis. Coloana de aer care vibrează va produce un sunet de o anumită frecvență. a) La tuburile deschise la ambele capete, frecvența undei staționare ce ia naștere și a sunetului se poate determina cu formula , unde ? → lungimea tubului, n → numărul de fuse și λ → lungimea de undă a undei staționare a sunetului produs. Cum, atunci relația de mai sus devine: , unde: v - viteza
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de o anumită frecvență. a) La tuburile deschise la ambele capete, frecvența undei staționare ce ia naștere și a sunetului se poate determina cu formula , unde ? → lungimea tubului, n → numărul de fuse și λ → lungimea de undă a undei staționare a sunetului produs. Cum, atunci relația de mai sus devine: , unde: v - viteza sunetului în aer de 340 m/s. Dacă în tub se folosește ca mediu elastic un gaz de o anumită natură, atunci pentru viteza v de propagare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
un gaz de o anumită natură, atunci pentru viteza v de propagare a undelor longitudinale , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a mediului elastic și densitatea acestuia. Când se suflă slab în tub, va lua naștere o undă staționară (sunet), formându-se la capete câte un ventru iar în interior un nod. Notând cu ? lungimea tubului, putem scrie, , unde υ - frecvența fundamentală a undei staționare (sunet). Cum în majoritatea tuburilor sonore se află aer, atunci viteza de propagare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
densitatea acestuia. Când se suflă slab în tub, va lua naștere o undă staționară (sunet), formându-se la capete câte un ventru iar în interior un nod. Notând cu ? lungimea tubului, putem scrie, , unde υ - frecvența fundamentală a undei staționare (sunet). Cum în majoritatea tuburilor sonore se află aer, atunci viteza de propagare a sunetului v = 340 m/s, iar dacă se găsește un gaz, de o anumită natură și fiind unde staționare longitudinale, iar ca viteză se consideră v?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scrie, , unde υ - frecvența fundamentală a undei staționare (sunet). Cum în majoritatea tuburilor sonore se află aer, atunci viteza de propagare a sunetului v = 340 m/s, iar dacă se găsește un gaz, de o anumită natură și fiind unde staționare longitudinale, iar ca viteză se consideră v? = ? ? , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a gazului și ? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și ? sunt modulul de elasticitate a gazului și ? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de elasticitate a gazului și ? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere o undă staționară (sunet), caracterizat de exemplu prin 4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere o undă staționară (sunet), caracterizat de exemplu prin 4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența undei staționare (a sunetului) numită
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere o undă staționară (sunet), caracterizat de exemplu prin 4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența undei staționare (a sunetului) numită și armoica a doua a sunetului. Cu cât un sunet produs de un instrument are pe lângă sunetul fundamental de o anumită frecvență
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere o undă staționară (sunet), caracterizat de exemplu prin 4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența undei staționare (a sunetului) numită și armoica a doua a sunetului. Cu cât un sunet produs de un instrument are pe lângă sunetul fundamental de o anumită frecvență, un număr mai mare de armonice de ordin superior a frecvenței fundamentale cu atât are
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
număr mai mare de armonice de ordin superior a frecvenței fundamentale cu atât are un timbru mai bun, fiind mai plăcut omului. Din figură se pot evidenția 3 fuse. La tuburile deschise la ambele capete între frecvența υ, viteza undei staționare (a sunetului) v, lungimea ? a tubului și numărul de fuse calculat, există relația: ? = ? v 2? , unde n = 1, 2, 3, .... Pentru n = 1, se obține frecvența fundamentală a undei staționare (sunetului), n = 2 se determină frecvența primei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ambele capete între frecvența υ, viteza undei staționare (a sunetului) v, lungimea ? a tubului și numărul de fuse calculat, există relația: ? = ? v 2? , unde n = 1, 2, 3, .... Pentru n = 1, se obține frecvența fundamentală a undei staționare (sunetului), n = 2 se determină frecvența primei armonice, n = 3 se află frecvența celei de a doua armonice și așa mai departe. b) La tuburile deschise la un capăt și închise la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
undei staționare (sunetului), n = 2 se determină frecvența primei armonice, n = 3 se află frecvența celei de a doua armonice și așa mai departe. b) La tuburile deschise la un capăt și închise la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete) de anumite frecvențe și aceasta în funcție de tăria suflării în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere o undă staționară (sunet) caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mai departe. b) La tuburile deschise la un capăt și închise la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete) de anumite frecvențe și aceasta în funcție de tăria suflării în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere o undă staționară (sunet) caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o undă staționară (sunet) fundamentală a cărei frecvență o aflăm punând condiția ? = ?, unde v este viteza undei staționare (sunetului) în tub și ? lungimea tubului. Când în tub există aer, atunci v = 340 m/s, iar dacă se găsește un gaz
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o undă staționară (sunet) fundamentală a cărei frecvență o aflăm punând condiția ? = ?, unde v este viteza undei staționare (sunetului) în tub și ? lungimea tubului. Când în tub există aer, atunci v = 340 m/s, iar dacă se găsește un gaz de o anumită natură, viteza va fi , unde E și ? sunt modulul de elasticitate și densitatea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
340 m/s, iar dacă se găsește un gaz de o anumită natură, viteza va fi , unde E și ? sunt modulul de elasticitate și densitatea acestuia. La o suflare mai tare în tub, va lua de exemplu o undă staționară (sunet) ce va avea 2 noduri și un ventru. În afară de nod și ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară (sunet) care de exemplu va avea două noduri intermediare pe lângă nodul și ventru de la extremități și în acest caz se poate determina frecvența undei staționare (a sunetului), punând condiția:, unde n = 2. Cum avem: ?, frecvența undei staționare (sunet) sau
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară (sunet) care de exemplu va avea două noduri intermediare pe lângă nodul și ventru de la extremități și în acest caz se poate determina frecvența undei staționare (a sunetului), punând condiția:, unde n = 2. Cum avem: ?, frecvența undei staționare (sunet) sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este că reprezintă numărul de noduri intermediare ale undei staționare (sunetului). În relația
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
o undă staționară (sunet) care de exemplu va avea două noduri intermediare pe lângă nodul și ventru de la extremități și în acest caz se poate determina frecvența undei staționare (a sunetului), punând condiția:, unde n = 2. Cum avem: ?, frecvența undei staționare (sunet) sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este că reprezintă numărul de noduri intermediare ale undei staționare (sunetului). În relația de mai sus Pentru n = 0 se obține unda staționară fundamentală (sunet fundamental
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
determina frecvența undei staționare (a sunetului), punând condiția:, unde n = 2. Cum avem: ?, frecvența undei staționare (sunet) sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este că reprezintă numărul de noduri intermediare ale undei staționare (sunetului). În relația de mai sus Pentru n = 0 se obține unda staționară fundamentală (sunet fundamental). Observație: armonicele unui sunet depind de instrumentul care le dă naștere, cât și de felul cum suflăm în el. Armonicele formează acea calitate a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
?, frecvența undei staționare (sunet) sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este că reprezintă numărul de noduri intermediare ale undei staționare (sunetului). În relația de mai sus Pentru n = 0 se obține unda staționară fundamentală (sunet fundamental). Observație: armonicele unui sunet depind de instrumentul care le dă naștere, cât și de felul cum suflăm în el. Armonicele formează acea calitate a sunetului care se numește timbru. relația dintre frecvențele undelor staționare (sunete) fundamentale în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se obține unda staționară fundamentală (sunet fundamental). Observație: armonicele unui sunet depind de instrumentul care le dă naștere, cât și de felul cum suflăm în el. Armonicele formează acea calitate a sunetului care se numește timbru. relația dintre frecvențele undelor staționare (sunete) fundamentale în cazurile tuburilor sonore deschise și închise la un capăt și deschise la celălat capăt în care fiecare tub sonor are aceiași lungime, iar viteza sunetului în mediul elastic este aceiași. La tubul sonor deschis la ambele capete
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
iar viteza sunetului în mediul elastic este aceiași. La tubul sonor deschis la ambele capete, frecvența fundamentală a sunetului esteși tubul ce are un capăt închis și celălalt deschis frecvența este: ?. Facem câtul lor: Deci, frecvența fundamentală a undelor staționare (sunetului) dată de un tub sonor cu ambele capete deschise este egală cu dublul frecvenței fundamentale a undelor staționare (sunetelor) ale tubului sonor cu un capăt închis și cu celălalt deschis. Precizăm că timbrul dat, de un tub deschis la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]