2,768 matches
-
Isidor de Sevilia, cea mai însemnată personalitate din Spania a fost Martin de Bracara (astăzi Braga), care s-a născut în Panonia prin 515, a dus o viață de călugăr în Palestina, a plecat apoi în Galicia și a devenit stareț al mănăstirii din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580. Grigorie de Tours și Venantius Fortunatus îl prețuiau pentru cultura lui, ilustrată și de numeroasele sale opere, care sînt dovada unor preocupări diverse, fără să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Cristos) și protoctiști (care susțineau că în apocatastază numai sufletul lui Cristos, prima dintre creaturi [prôton ktisma], va rămîne unit cu Logosul). Protoctiștii, renunțînd la doctrina preexistenței sufletelor, s-au aliat cu antiorigeniștii și, printr-un memoriu prezentat de starețul de la Marea Lavră, Conon, s-au adresat împăratului într-un moment cînd acesta era supărat din cauza tulburărilor produse la Ierusalim de alegerea - pusă la cale de Teodor Ascida -patriarhului Macarie, simpatizant al isocriștilor (octombrie 552). în luna august a acelui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exegeza alegorică a povestirii lui Adam și a Evei prin referire la păcatul originar al sufletelor care a dus la căderea lor în trupuri, ideile lui Origen despre diavol, căderea îngerilor, învierea trupurilor. De la Chiril din Scitopolis știm că Gelasie, stareț la Marea Lavră de lîngă Ierusalim între 537 și 546, cerea să fie citită în biserică opera lui Antipater pentru a-i feri pe călugări de greșelile lui Origen. Recent, M. van Esbroeck a propus să-i fie atribuită lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nelegiuiți și pentru demoni; și multe altele. împăratul îi poruncea lui Mena să-i adune pe episcopii prezenți la Constantinopol împreună cu egumenii ca să aprobe anatemizarea lui Origen; procesul-verbal al acestei adunări urma să fie semnat și de ceilalți episcopi și stareți. Florilegiul alcătuit din douăzeci și patru de extrase din tratatul lui Origen despre Principii, anexat documentului, este important pentru reconstituirea textului grecesc al operei, chiar dacă trebuie utilizat cu prudență, deoarece poate conține denaturări, cu atît mai mult cu cît citatele nu par
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a făcut pe unii să se gîndească la Alexandria din Siria în locul metropolei din Egipt, însă argumentul e discutabil. Din scrisorile trimise lui Rufin rezultă că e improbabil să se fi născut mult după 360. Faptul că era prezbiter și stareț la Pelusium este confirmat în Synodicon contra Tragediei lui Irineu, care conține cîteva scrisori ale lui în versiune latină. Lipsa unei ediții critice a epistolarului lui Isidor face dificilă utilizarea acestuia. La început, pare să fi existat o culegere realizată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Varsanufie precizează că și Sfinții Părinți pot greși cînd se raportează doar la tradiție. Unele întrebări și răspunsuri sînt schimbate între Ioan și un laic, Elian, care vrea să se facă monah și pe care Ioan îl obligă să devină stareț la moartea lui Serid; la puțin timp după aceea moare Ioan, în timp ce Varsanufie, încă în viață, încetează în această perioadă să mai ofere răspunsuri. Și patriarhul Petru de Ierusalim (524-552) are un schimb de epistole cu Varsanufie, în care îi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Occident. Aici, ele au fost cunoscute mai ales începînd din 827, cînd împăratul bizantin Mihail al II-lea i-a trimis în dar lui Ludovic cel Pios, regele Franței, un manuscris al corpusului dionisian care a fost încredințat abației Saint-Denis; starețul acesteia, Ilduin, a cerut să se facă o traducere latină, cu destule imperfecțiuni, îmbunătățită ulterior de Ioan Scotus Eriugena care, și prin intermediul propriei opere, a făcut cunoscută în Evul Mediu occidental teologia lui Dionisie. Lorenzo Valla a formulat în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era, însă, valabil și pentru înhumările celor cărora li se întâmpla să moară în scaun” și aveau și soții în preajma lor. Dimitrie Cantemir spune că așteptarea de după expiere durează „până ce se adună la Iași, toți dregătorii, boierii, episcopii, arhimandriții și stareții tuturor mănăstirilor, călugării chiar, măcar aceia care sunt vestiți prin sfinția vieții lor, și preoții cei mai de frunte” (poate mai mult de trei zile), precizând că trupul neânsuflețit (după ce, dacă este vară, a fost îmbălsămat) „este ținut neîngropat în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
VASILE, starețul (1692 - 25.IV.1767, Bisoca, j. Buzău), scriitor religios. Copist de manuscrise slave, organizator al unui scriptorium, profund cunoscător al literaturii ascetice și mistice bizantine traduse în limba slavă până în vremea sa, V., originar din „Țara Rusească”, este autorul unor
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
ca predoslovii la patru autori duhovnicești: Grigorie Sinaitul, Filotei Sinaitul, Isihie Sinaitul și Nil Sorski. În 1715 devine ieromonah la schitul din Dălhăuți, în ținutul Vrancea, apoi egumen. Prin 1730-1733 întemeiază în localitatea buzoiană Bisoca schitul Poiana Mărului, al cărui stareț va fi până la moarte. V. este în același timp conducătorul duhovnicesc a încă unsprezece schituri. Personalitatea sa are o însemnătate fundamentală pentru formarea lui Paisie (pe atunci Platon) Velicikovski, pe care îl va îmbrăca în „schima mică” la Sfântul Munte
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
îi izgonește bătând într-un lighean de aramă și trăgând focuri de pistol, înverșunat în a-și educa permanent puterea de abstinență, ține în chilie cărnuri și sticle cu felurite alcooluri fără a se atinge de ele și îi cere starețului să îi procure femei spre a-și dovedi imunitatea la ispită. El respinge și încercările unei cârciumărese de a-l târî în păcat. Se descurcă în misiuni dificile, cu implicații bănești, și se bate în codru cu tâlhari pe care
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
dar și pentru întreaga familie, este o încălcare a integrității și unității familiei” <footnote N.E.Pestov, op. cit.,p.33 footnote> Copiii trebuie încurajați cu grijă înțeleaptă și multă blândețe din partea mamei și, la nevoie, cu povețe și exigențe. Nu întâmplător Starețul Ambrozie de la Optina ori de câte ori se afla în fața părinților care-i cereau sfat în legătură cu creșterea și educarea copiilor, făcea următoarea remarcă: ”...învățăturile altora acționează asupra minții, iar cele ale mamei asupra inimii”. 1.2. Absența sau insuficienta prezență paternă În opoziție
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sau discredita meritele într-o Europă pe care o vede desăvârșit creștină. Sub raport strict literar, R. încearcă, în colaborare cu Octavian Bârlea, o traducere liberă a Psalmilor și scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie cu diavolul din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
1962), o schiță tipologică asupra specificității românești, sau de Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții (1949), reflectă o structură intelectuală aleasă și profundele legături ale autorului pribeag cu spațiul său de obârșie. SCRIERI: Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, 1940; Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții, cu gravuri originale de George Rusu, Freising, 1949; Omenia și „Frumusețea cea dintâi”, pref. Mircea Eliade
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
n. Butoi) și al lui Radu Popescu, proprietar și secretar particular al lui Eufrosin Poteca. Copilului i se va da la naștere numele bunicului său, pandurul Constantin Rădulescu din Cărbunești, refugiat, după evenimentele din 1821, la mănăstirea Gura Motrului, unde starețul Eufrosin Poteca îl pregătește pentru misiunea de preot în satul Butoiești, schimbându-i numele în Popescu. R.-M. începe școala în satul natal, după un an intră la Institutul Gustav Arnold din Craiova, unde face și Liceul „Carol I”, absolvit
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
, starețul (21.XII.1722, Poltava, Ucraina - 15.XI.1794, Mănăstirea Neamț), scriitor bisericesc, traducător. Tatăl lui se numea Ioan Velicikovski și era preot, iar pe mamă o chema Irina. Învață la școala din Poltava, la Academia de la Kiev (mănăstirea Bratska), în
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
copiate de el însuși. A redactat, folosind desigur tradiția anterioară, un Așezământ în opt puncte, privitor la comportarea monahilor, și un îndrumar, Despre rugăciunea minții, în șase capitole și o introducere. S-a păstrat, de asemenea, o parte din scrisorile starețului P. Traducerile în slavo-rusă făcute în școala sa s-au răspândit în Rusia și au jucat un rol cultural remarcabil, ca de altfel și curentul spiritual al stareților (adoptat în 117 mănăstiri și schituri din 35 de eparhii). Filocalia alcătuită
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
și o introducere. S-a păstrat, de asemenea, o parte din scrisorile starețului P. Traducerile în slavo-rusă făcute în școala sa s-au răspândit în Rusia și au jucat un rol cultural remarcabil, ca de altfel și curentul spiritual al stareților (adoptat în 117 mănăstiri și schituri din 35 de eparhii). Filocalia alcătuită și tradusă de școala lui a fost tipărită la Moscova în 1793 și reluată în ediții ulterioare. Altă parte a transpunerilor în slavonă a fost copiată în sudul
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
Ștefan, traducător al cărților din Viețile sfinților tipărite la mănăstirea Neamț (1807-1815), ca și al altor scrieri. Și activitatea mitropolitului Veniamin Costache este, fără îndoială, legată de tradiția culturală a școlii de la Neamț. SCRIERI: Adunare a cuvintelor pentru ascultare. Viața starețului Paisie de la Neamțu, Mănăstirea Neamț, 1817; Autobiografia starețului Paisie Velicicovschi, Iași, 1918; Autobiografia unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
la mănăstirea Neamț (1807-1815), ca și al altor scrieri. Și activitatea mitropolitului Veniamin Costache este, fără îndoială, legată de tradiția culturală a școlii de la Neamț. SCRIERI: Adunare a cuvintelor pentru ascultare. Viața starețului Paisie de la Neamțu, Mănăstirea Neamț, 1817; Autobiografia starețului Paisie Velicicovschi, Iași, 1918; Autobiografia unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
altor scrieri. Și activitatea mitropolitului Veniamin Costache este, fără îndoială, legată de tradiția culturală a școlii de la Neamț. SCRIERI: Adunare a cuvintelor pentru ascultare. Viața starețului Paisie de la Neamțu, Mănăstirea Neamț, 1817; Autobiografia starețului Paisie Velicicovschi, Iași, 1918; Autobiografia unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de Munte, 1912; Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927; ed. București, 2002; Serghie Cetvericov, Paisie, starețul Mănăstirii Neamțului din Moldova. Viața, învățătura și influența lui asupra Bisericii Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de Munte, 1912; Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927; ed. București, 2002; Serghie Cetvericov, Paisie, starețul Mănăstirii Neamțului din Moldova. Viața, învățătura și influența lui asupra Bisericii Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927; ed. București, 2002; Serghie Cetvericov, Paisie, starețul Mănăstirii Neamțului din Moldova. Viața, învățătura și influența lui asupra Bisericii Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 354-384
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]