2,893 matches
-
toridă predispune la melancolie iar cea temperată la veselie. Dacă solul bogat și fertil predispune la lene și desfrâu, cel steril dezvoltă voința, spiritul de Întreprindere, aventura. La fel, limpezimea cerului, frumusețea luminii și vioiciunea culorilor va dezvolta simțul formei. Stepa va cauza monotonie, vise nelămurite, dar muntele va influența neatârnarea de caracter. Cât privește izvoarele etnice ale sufletului românesc se știe că de la daci am moștenit vioiciunea și ingeniozitatea dar și duplicitatea și viclenia, disprețuirea morții, tenacitatea dar și șiretenia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cei drepți a lui Camus: (3) Kaliaev [1]: Să nu mai spui asta, frățioare. Dumnezeu nu poate nimic. Dreptatea e treaba noastră! (Pauză.) Nu înțelegi? Cunoști legenda sfântului Dumitru? Foka [1]: Nu. Kaliaev [2]: [a] Trebuia să se întîlnească în stepă cu Dumnezeu însuși, și se grăbea, [b] cînd a dat de un țăran [c] căruia i se împotmolise căruța în noroi. [d] Atunci sfîntul Dumitru i-a dat o mînă de ajutor. [e] Noroiul era gros, făgașul adînc. [f] S-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al autorului, fie că face parte dintr-un ansamblu cultural sau ideologic mai vast. Astfel se întîmplă că în inima Emmei "amintirea lui Léon [...] scăpăra mai tare decît un foc al unor drumeți lăsat să ardă pe zăpadă, într-o stepă rusească"19. Sînt intra-diegetice procesele comparative care utilizează drept element comparant imaginea spațială anterioară sau posterioară comparației, în text, deci metonimic legată de aceeași diegeză. (72) În jurul lor se așternea o noapte liniștită; perdele de-ntuneric umpleau frunzișurile. Cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de turbă și de balegă. Dar să nu vorbim prea mult de rău acest ținut; el cuprinde bogății agricole inepuizabile. De aici pleacă proviziile de grâu ce alimentează comerțul din Brăila. Numai o parte dintre pământuri este cultivată; aici încep stepele care se desfășoară până la Ialomița, iar dincolo de ea țin fără întrerupere până la Dunăre. La o jumătate de poștă de Brăila, descoperim la vest munți adevărați. Care n-a fost mirarea noastră când i-am auzit pe surugii noștri pronunțând numele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
artificiale; paiele nu se recoltează, ci putrezesc pe țelini. Orzul și ovăzul sunt ceva mai bune decât grâul; dar nu există decât în cantități nesemnificative. În mare parte, aceste magnifice spații cultivabile sunt pustii, abandonate și limitate la starea de stepe. Speciile ovină și bovină sunt nenorocite și degenerate; n-au nici grajduri, nici adăposturi; pe temperatura siberiană a iernii sunt expuse brumei, neavând drept hrană decât coceni uscați pe care îi smulg din zăpadă. Cât privește specia cabalină, nu putem
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Această fâșie strâmtă, aflată pe malul stâng al Dunării, e năpădită de apele stătătoare ale fluviului, acoperită de mlaștini, de țânțari și de lăcuste; este în același timp lipsită de drumuri, până într-atât încât nu-i pot fi explorate stepele mișcătoare decât cu ajutorul unui cal viguros. S-a uitat că această plajă nenorocită se află la 70 de leghe de Iași, la 80 de București, la 120 de Craiova? Nu se mai știe că schimburile comerciale ale țării se limitează
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
silvoprofilaxia și terapia. - asigură protecție climatică unor regiuni, prin reducerea vitezei vânturilor, a maximelor de temperatură din timpul verii și prin atragerea umidității. Vestul Europei este astfel protejat de prezența pădurilor din România și Bucovina, față de tendințele de deșertificare a stepelor estice. - îndeplinesc și o funcție militară, pădurile integrându-se în planurile de apărare a unor teritorii. Pentru protecția pădurilor, intervenția umană se concretizează în: reducerea poluării atmosferice; exploatarea rațioanală, ca volum lemons și metode de exploatare a pădurilor; reducerea daunelor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
prin tipurile cernoziom și faeoziom. Cernoziomurile au o largă răspândire, ocupând suprafețele interfluviale, versanții slab înclinați și terasele râurilor, fiind soluri cu fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipic de stepă sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe terasele inferioare ale principalului curs de apă (Siretul cu afluenții săi). O parte din cernoziomuri sunt însă erodate - cele de pe versanții puternic înclinați. Faeoziomurile se formează sub
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
European continental Euras. - eurasiatic Euras. Cont. - eurasiatic continental Medit. - mediteraneean Pan. - panonic Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
odoratum, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Brachypodium sylvaticum, Viola reichenbachiana, Aegopodium podagraria etc. (Tabelul 8) III.4. Zonarea și etajarea vegetației Unitățile zonale de vegetație se suprapun pe următoarele zone și etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
o mie de leșuri de tătari. Alături de ei și cei din rândul tătărașilor, robii țigani ferarii potcovari. Da. Aprig, semeț și cutezător a fost tata. A alungat tătarii peste Prut, în Buceagul din Crimeia și de acolo peste Nistru, în stepele asiatice. -adăugă Costea. -Domnul să-i aibă în pază sufletul, să-l ierte și să-l odihnescă. L-a Pus la respect pe Ludovic, bătându-l în mai multe războaie, i-a alungat pe tătari consolidând dinastia, punând temelie statului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în acea dimineață, plecând din San Paolo. Acele drumeaguri de țară erau învăluite zi și noapte într-un praf roșu, al cărui gust îl mai simțeau încă în gură și care, jur-împrejur, cât vedeai cu ochii, acoperea vegetația rară a stepei. Soarele apăsător, munții palizi și mâncați de puhoaie, zebușii costelivi întâlniți în cale, având drept alai stoluri obosite și jalnice de vulturi urubu, lunga, nesfârșita călătorie prin deșertul roșu... Tresări. Mașina se oprise. Erau în Japonia: case cu decorație fragilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
răsună din urmă glasul lui Klapka, ascuțit, mînios: ― Telefonist!... Telefonist! Unde-i telefonistul? Bologa înțelese și zâmbi. Căpitanul voia să se asigure împotriva unor eventuale bănuieli de complicitate. 11 Câmpul de luptă, pustiu și tăcut, se legăna în ceața înserării. Stepa părăginită se desfășura nemărginită, netedă ca o foaie de hârtie de împachetat, boțită și pătată, înțepată cu copaci răzleți, desfrunziți și sfâșiați de obuze. Pozițiile se desenau ca niște dungi mohorâte, tremurate, cârligate și capricioase, fără început și fără sfârșit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Durerii tale lunge, Pe când luceafărul e sus Ca să nu-l poți ajunge. Zâmbește trist cu raze reci Speranțelor deșarte: În veci iubi-o-vei, în veci Va rămânea departe. Ș-a tale zile-or fi cum sunt Pustii ca niște stepe; Iar nopțile de-un farmec sfânt Ce nu-l mai poți pricepe. {EminescuOpIV 444} ȘI OARE TOT N-AȚI ÎNȚELES... Și oare tot n-ați înțeles Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales Din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și de părere A fost un trist, necontenit Prilej pentru durere. Când fu menit ca pe pământ Dorința să-l alunge Dup-un noroc atât de sfânt Cum nu se poate-ajunge. E un miraj de necrezut Pe-un orizon de stepe: De al lui farmec străbătut Eu tot nu-l pot pricepe. El stăpânește amorțit Pustiile uitării Ca și o stea din răsărit Singurătatea mării. Și-l rog încet, îl rog pe veci Ca să-mi asculte plânsul, Când ale apei valuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
apus Durerea să-mi alunge, Dar el se-nnalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Va fi în veci necunoscut Va fi în veci departe... E steaua negrului trecut: Iubirea făr-de moarte, Ce mărginește-n orizon Și ocean și stepe Ș-al cărui farmec monoton Te-a-nvins făr-a-l pricepe. Căci a iubi fără să speri De-a fi iubit vr-odată: E semnul vecinicei dureri Ce cerul ți-l arată. {EminescuOpIV 446} ȘI OARE TOT N-AȚI ÎNȚELES... Variantă Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fără-nțeles, Cîte-nțelepte-asemeni, Câte cu moartea s-au ales A fi surori de gemeni. Câte amoruri se jurau Să ție pe toți vecii, Pe când de flori se scuturau Alături liliecii Și-au prefăcut pe-acest pământ A noastre vieți în stepe Și ne-au pătruns de-un farmec sfânt Ce nu-l putem pricepe. Dar cine e veți întreba, Nebună și infamă: Nici voiu să știu cărarea sa Și nici chiar cum o chiamă. Ea sufletul mi-au mistuit C-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
suflet să-ți alunge, Dar el se-nnalță tot mai sus Ca să nu-l poți ajunge. {EminescuOpIV 450} Va rămânea necunoscut Și va luci departe Căci luminează din trecut Iubirii celei moarte Și se aprinde pe-orizon Pustiu de mări și stepe Și a lui farmec monoton M-a-nvins făr-a-l pricepe. {EminescuOpIV 451} MUȘAT ȘI URSITORILE Sub vântul rece-al amorțitei ierne Își pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se așterne, Cu stele dulci e bolta presărată; Din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ori și ce culme înaltă, {EminescuOpIV 546} Mânat de credință, mânat de profet, Din negre pustiuri porni Mohamet Stârnind mulgătorii de iepe; Înneacă o lume în flăcări și fum Și moartea-i netează al gloriei drum: E moartea stăpână pe stepe. {EminescuOpIV 547} Ce sgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se sue călare pe cal Răspunde Suceava din urmă; Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns Și-a codrului cale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
va dispărea prin propria lui slăbiciune, și o ginte nouă, despărțită poate după limbă, dar una în interesele ei, [î]l va substitui. ["ALTE POPOARE"] 2276A Dacă alte popoare s-au îndreptat în calea lor istorică după constelații luminătoare de stepe, poporul românesc au fost călăuzit de râuri. sru struma strina ["RASA TRACO-ILIRICĂ... "] 2264 Rasa traco-ilirică s-a distins în decursul tuturor secolelor printr-o energie estraordinară, printr-un neastâmpărat dor de război, dar totdeuna în serviciu străin, mai mult spre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-nseamnă mări de sînge..." Nu-mi pot reprima sentimentul că, în felul lor, toți acești mari artiști știau ce avea să fie, în secolul următor, la Ypres și la Verdun, presimțeau Stalingradul și coasta Normandiei, visaseră înfruntările de tancuri din stepa rusă, îngrozitoarea vânătoare de submarine, raderea de pe fața pământului a orașe întregi, a mii de monumente istorice străvechi, biblioteci și catedrale. Știau, în felul lor, căci le cunoscuseră in nuce, despre "logica" nazistă ce a dus la Holocaust, despre "armonia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
globale, prin accelerarea ratei de topire a ghețarilor, de desprindere a icebergurilor, de dezgheț a permafrostului etc. În zona temperată omul a intervenit mult mai de timpuriu, prin introducerea în cultură a unor largi spații ocupate anterior de păduri sau stepă, iar ulterior prin modificările induse de toate celelalte activități economice, de urbanism, transformând radical peisajele naturale, creând noi medii geografice, antropizate sau antropice. Cunoașterea stadiului în care se află mediul natural din zonele temperate și reci ale globului - mediu pe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Cercurile Polare și Poli, suprapuse celor două zone de climă rece; includ următoarele biomuri: deșeturile glaciare, tundra) 2. Mediile actuale din zona temperată (între Cercurile Polare și Tropice, în zonele cu climat temperat; includ biomurile de taiga, păduri de foioase, stepe, vegetație mediteraneană, deșerturi temperate) 3. Mediile actuale din zona caldă (între Tropicul Racului și Tropicul Capricornului, în zona cu climat cald; includ biomurile de pădure ecuatorială, savană, deșerturi tropicale) Între aceste trei grupe mari de medii actuale ale Terrei, cele din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întrucât această zonă naturală, ca și Arctica, este extrem de vulnerabilă la modificările climatice globale. PARTEA a II-a Mediile actuale din zona temperată Condiții climatice din zona temperată Biomurile terestre din zona temperată Taigaua Studiu regional: Siberia Pădurile de foioase Stepele Biomurile zonei subtropicale Europa Mediteraneană - studiu regional Deșerturile din zona temperată Aralkum - studiu de caz (Lacul Aral) MEDIILE ACTUALE DIN ZONA TEMPERATĂ În linii mari putem localiza cele două zone temperate ale planetei între Cercurile Polare și Tropice, însă, ca
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]