2,409 matches
-
Procesul, în mod evident, este influențat de bagajul imagologic primit și de experiențele individuale și de grup. Practic, Millas demonstrează prin studiile sale ceea ce Adorno intuia încă din 1982: "Între stereotip și experiența personală nu există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin studiile sale ceea ce Adorno intuia încă din 1982: "Între stereotip și experiența personală nu există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
intuia încă din 1982: "Între stereotip și experiența personală nu există o ruptură foarte clară. Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se află fenomenul reprezentațional, în sensul că identitatea și alteritatea se construiesc în urma interacțiunii, iar stereotipul este puternic influențat de experiențele individului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se află fenomenul reprezentațional, în sensul că identitatea și alteritatea se construiesc în urma interacțiunii, iar stereotipul este puternic influențat de experiențele individului și grupului, în ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ contrazic conținutul stereotipurilor? În ce măsură se poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece individul și cum poate fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ contrazic conținutul stereotipurilor? În ce măsură se poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece individul și cum poate fi înțeleasă devenirea acestuia? În această ordine de idei, Walter Lippmann puncta că atunci când experiența contrazice imaginea pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ contrazic conținutul stereotipurilor? În ce măsură se poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece individul și cum poate fi înțeleasă devenirea acestuia? În această ordine de idei, Walter Lippmann puncta că atunci când experiența contrazice imaginea pe care o implică stereotipul prin conținutul său, putem asista la două
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece individul și cum poate fi înțeleasă devenirea acestuia? În această ordine de idei, Walter Lippmann puncta că atunci când experiența contrazice imaginea pe care o implică stereotipul prin conținutul său, putem asista la două situații. Prima are în vedere lipsa unei anumite flexibilități din partea individului sau prezența unui interes puternic care împiedică reconfigurarea stereotipului, situație în care contradicția este elimitată și considerată drept o excepție. Cea de-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
idei, Walter Lippmann puncta că atunci când experiența contrazice imaginea pe care o implică stereotipul prin conținutul său, putem asista la două situații. Prima are în vedere lipsa unei anumite flexibilități din partea individului sau prezența unui interes puternic care împiedică reconfigurarea stereotipului, situație în care contradicția este elimitată și considerată drept o excepție. Cea de-a doua situație este posibilă în cazul în care individul manifestă o anumită deschidere către nou pentru a accepta schimbarea. Lippmann sublinia și posibilitatea ca incidentul să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se aștepte ca, în mod normal, un lucru să nu fie ceea ce se presupune în general că este"589. Cu toate acestea, există și studii care susțin că indivizii rețin mai bine informațiile și obiectele care intră în contradicție cu stereotipurile, spre deosebire de informațiile care le confirmă conținuturile, explicația fiind aceea că la baza acestui fenomen stă atenția automată, prin intermediul căreia are loc procesarea atributivă 590 sau încercarea de a soluționa problema incongruenței și de a-i da acesteia un sens591. În
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin intermediul căreia are loc procesarea atributivă 590 sau încercarea de a soluționa problema incongruenței și de a-i da acesteia un sens591. În linii mari însă, percepția individului asupra realității, în general, și asupra obiectului reprezentării în special, influențează conținutul stereotipurilor și le poate chiar aduce transformări de substanță. Aici un rol important îl au atât gradul de familiaritate a individului în ceea ce privește obiectul stereotipului, cât și felul cum acesta se raportează la propriul grup, așa cum vom vedea în continuare. Stereotipul este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
linii mari însă, percepția individului asupra realității, în general, și asupra obiectului reprezentării în special, influențează conținutul stereotipurilor și le poate chiar aduce transformări de substanță. Aici un rol important îl au atât gradul de familiaritate a individului în ceea ce privește obiectul stereotipului, cât și felul cum acesta se raportează la propriul grup, așa cum vom vedea în continuare. Stereotipul este rezultatul unor procesări despre sine și despre celălalt și depinde de felul cum este percepută atât relația cu celălalt, cât și reprezentarea pe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conținutul stereotipurilor și le poate chiar aduce transformări de substanță. Aici un rol important îl au atât gradul de familiaritate a individului în ceea ce privește obiectul stereotipului, cât și felul cum acesta se raportează la propriul grup, așa cum vom vedea în continuare. Stereotipul este rezultatul unor procesări despre sine și despre celălalt și depinde de felul cum este percepută atât relația cu celălalt, cât și reprezentarea pe care o are celălalt despre subiect. Din acest punct de vedere, obiectul reprezentării stereotipale joacă un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cât și în sensul că percepția subiectului despre imaginea pe care obiectul o are despre el influențează conținutul reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată o "realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată o "realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen" (...) niciunul dintre politicienii, jurnaliștii sau scriitorii care s-au specializat în critica severă a Balcanilor (...) nerevendicând (n.n.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen" (...) niciunul dintre politicienii, jurnaliștii sau scriitorii care s-au specializat în critica severă a Balcanilor (...) nerevendicând (n.n.) vreodată baza filosofică a argumentației sale, deși a ajuns la ea"593. Todorova discută despre stereotipurile legate de Balcani în termenii unui fenomen imagologic, în sensul că aceștia au fost imaginați de-a lungul timpului și dintr-o serie de motive drept exteriori Europei, definiți ca alteritatea acesteia și cumulând "un număr mare de frustrări materializate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Islam (...) Ca și orientul, Balcanii au servit drept depozitar al caracteristicilor negative împotriva cărora a fost construită o imagine pozitivă și plină de sine a "europeanului" și Occidentului"594. Practic, Maria Todorova discută despre rolul esențial pe care îl au stereotipurile în conturarea raportului de identitate/alteritate, contribuind chiar cu elemente în conținuturile acestora prin faptul că, definind alteritatea, stereotipul oferă informații și despre identitate, prin intermediul contrastului, fenomen pe care îl întâlnim, de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pozitivă și plină de sine a "europeanului" și Occidentului"594. Practic, Maria Todorova discută despre rolul esențial pe care îl au stereotipurile în conturarea raportului de identitate/alteritate, contribuind chiar cu elemente în conținuturile acestora prin faptul că, definind alteritatea, stereotipul oferă informații și despre identitate, prin intermediul contrastului, fenomen pe care îl întâlnim, de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația identitate/alteritate. Această situație contrazice, cel puțin la prima vedere, poziția lui Karl Popper, întrucât, din această perspectivă, stereotipul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stereotipul oferă informații și despre identitate, prin intermediul contrastului, fenomen pe care îl întâlnim, de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația identitate/alteritate. Această situație contrazice, cel puțin la prima vedere, poziția lui Karl Popper, întrucât, din această perspectivă, stereotipul pare să ofere informații atât despre grup, cât și despre non-grup, conținutul stereotipului fiind direct influențat de nevoile de autoreprezentare ale grupului, de interesele acestuia și de factorii contextuali. Contradicția este doar aparentă pentru că informațiile nu sunt legate de atribute
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația identitate/alteritate. Această situație contrazice, cel puțin la prima vedere, poziția lui Karl Popper, întrucât, din această perspectivă, stereotipul pare să ofere informații atât despre grup, cât și despre non-grup, conținutul stereotipului fiind direct influențat de nevoile de autoreprezentare ale grupului, de interesele acestuia și de factorii contextuali. Contradicția este doar aparentă pentru că informațiile nu sunt legate de atribute sau caracteristici, ci de interesele grupului, oferind indicii despre motivele care stau la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
putem spune că interacțiunea este primul pas spre deschiderea către cunoaștere și că gândirea critică și învățarea au loc în momentul în care individul reușește să se elibereze de lanțurile mentalității în care a crescut, din care face parte și stereotipul sau imaginea simplificată a celuilalt. Problema eliberării este însă extrem de complicată și dificilă întrucât intră în contradicție cu tendința firească a individului de a cunoaște lumea prin intermediul etichetelor și de a o cuprinde cu ajutorul categoriilor. De fapt, stereotipul, prin simplificările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
parte și stereotipul sau imaginea simplificată a celuilalt. Problema eliberării este însă extrem de complicată și dificilă întrucât intră în contradicție cu tendința firească a individului de a cunoaște lumea prin intermediul etichetelor și de a o cuprinde cu ajutorul categoriilor. De fapt, stereotipul, prin simplificările și generalizările pe care le implică, este o soluție la problema comprehensiunii necunoscutului, dar și a stigmatizării prin imagine în funcție de o serie de interese și politici care domină societatea la un moment dat. Soluția este, într-adevăr, departe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arată limitele în fața nevoii de cunoaștere a celuilalt și de comunicare și interacțiune cu celălalt. Pe de altă parte însă, interacțiunea directă, deși poate determina depășirea limitelor reprezentărilor stereotipale despre celălalt, și induce o nouă reprezentare, poate rămâne în umbra stereotipului în cazul în care situația validează conținutul acestuia și astfel are loc întoarcerea la aceleași etichete și categorii. Principalul motiv ar fi faptul că reprezentarea stereotipală este puternic înrădăcinată și este legată de credințele grupului, conține acele mesaje care prilejuiesc
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
implicit a unei serii de factori precum interesul, contextul și cadrul socio-cultural, individul tinde să cunoască prin intermediul generalizărilor realizate de către ceilalți, fenomen care este valabil atât în ceea ce privește propriul grup, cât și în ceea ce privește alteritatea, cu alte cuvinte, atât etnostereotipul cât și stereotipul sunt supuse acestei tendințe. În aceeași ordine de idei, având în vedere studiul despre reprezentarea socială a identității naționale a românilor în care cercetătorul Septimiu Chelcea abordează fenomenul etnostereotipurilor, se poate afirma că acestea sunt influențate de aceleași elemente ca
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]