1,700 matches
-
117] IONIȚĂ, FLORIN, Ion Creangă: Amintiri din copilărie. în: LRA, 1997, p. 149154. [118] ISACHI, PETRE, Leonid Dimov între suprarealism și baroc. în: ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 58-59. [119] ISTRATE, AUREL J., Exerciții cu cheie. Limba română. Norme, stilistică, exerciții. Iași, Editura Polirom, 1997, 238 p. [120] IVANEȘ, DOINA, Limba română. 450 de exerciții recapitulative pentru admitere în liceu. București, Teora, 1997, 119 p. [121] îNDRUMAR pentru examenul de capacitate și de admitere în liceu: (Gramatica clasa a VIII
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, Niculescu, 1998, 328 p. [253] TOMA, ION; BUDICĂ, MARIN, Limba și literatura română pentru bacalaureat și admitere în învățământul superior. Referințe critice semnificative. Ediția a III-a. Craiova, Aius, 1998, 288 p. [254] TOMA, ION; DINCĂ, IOANA, Limba română. Stilistică și compoziție - compendiu, antologie, exerciții. București, Niculescu, 1998, 179 p. [255] UDMR și Legea învățământului. 22, 9. nr. 9, 1998, 8 [semnat de 24 de personalități maghiare din România]. [256] UNGUREANU, DOINA, Teste de literatură română pentru examenele de bacalaureat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unitatea de învățare, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p. 39-42. [42] DERȘIDAN, IOAN, Metodica predării limbii și literaturii române. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003, 400 p. Conține bibliografie. [43] DINDELEGAN, CORINA, Utilizarea demersului argumentativ în predarea morfologiei și stilisticii, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 34-36. [44] DORNESCU, MARIA; RODICA VASILIU; ELENA MIRON, Abecedarul pas cu pas, Iași, Taida, 2003. [45] DRAGOȘ, ELENA, Sugestii privind câteva elemente de pragmatică referitoare la predarea limbii și literaturii române în învățământul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
teoretice și practice. Iași, [TUI], 1981. LMȘ = Limbile moderne în școală. Societatea de științe filologice din R.S.R. București. LMTL = Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de vară Piatra-Neamț, 1978, București, [f.e.], 231 p. LPS = Lingvistica. Poetica: Stilistica. Coord.: D. Irimia. Iași, [f.e.], 1986, 312 p. LR = Limba română. Editată de Academia Republicii Populare Romîne. București. LRA = Limba română pentru admiterea în licee și școli profesionale. Supliment al revistei “Limba și literatura română”. București, [f.e.], 1997
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cluj, Sibiu, EDP. PedSpec = Pedagogie specială. Buletin. Centrul de documentare și publicații al Ministerului Muncii. PF = Porto-Franco. Revistă de cultură. Galați. PFR = Probleme de filologie rusă. Coord.: S. Vaimberg. București, [TUB], 1978, 250 p. multigr. PGS = Probleme de gramatică și stilistică în școala generală și liceu. București, 1967, EDP, 1967. PLLL = Probleme privind lecția de limba și literatura română. Culegere de studii și articole elaborate de Marin Cosmescu. Bacău, [f.e.], 1982, 158 p. PLLR = Metodologia predării limbilor și literaturilor romanice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice). Zalău. T = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj. TIMFB = Tipografia Institutului de medicină și farmacie, București. Timpul - Reșița = Timpul. Cotidian social - politic - cultural independent. Reșița. TL = Tineretul liber. București. TLSC = I. Teorie literară, stilistică și compoziție. II. Școli și curente în literatura română. Cursuri de vară. Bistrița, 1980, București, [f.e.], 1980, 271 p. TPCL = Primul Colocviu Internațional de Teorie și Practică în Comunicarea Lingvistică. 2325 aprilie 1993, Brașov - România, Brașov, 1993, 339 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
recunoașterea valorii apofatismului, ocupându-se mai ales de problema retoricii și a stilului, Metochites, de o erudiție imensă, îl prefera pe Platon. Disputa între cei doi, dusă cu eleganță, căci nu și-au menționat niciodată numele, a pornit pe terenul stilisticii, evoluând apoi în spațiul filosofiei, argumentele concentrându-se în discutarea valorii și meritelor filosofiei lui Aristotel comparativ cu cea a lui Platon. Au existat însă și personalități de o altă factură, precum cea a lui Iosif Filosoful, care punea preț
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
logică și o perfectă proprietate, omul de litere le face să consune.”3 Extrem de exigent cu Vladimir Streinu, Ion Rotaru 4 îl socotește „nu atât înzestrat cu aptitudini de critic, cât un erudit fin în textologie și istorie literară, în stilistică și în probleme de literatură comparată”5, „un impresionist în fond, documentat profund însă”6, manifestând „preferințe numai pentru anumiți poeți și prozatori ai timpului său, tendința comentatorului fiind mai curând spre eseu, cultivând cu deosebire asociațiile comparatiste, într-un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
marchează pauză în vorbire, întreruperea șirului vorbirii, ele capătă și un important rol stilistic. H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează între doi poli: gramatica și logica pe de o parte, iar pe de alta parte, afectivitatea și stilistica. Se poate defini aici, valoarea oricărui semn de punctuație în funcție de două variabile: una stilistica si psihologica, altă logico-gramaticală’’ Cele mai multe sarcini în domeniul punctuației îi revin școlii. Scoala românească are tradiții de onoare în transmiterea normelor de punctuație corectă. Caragiale vorbește
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează între doi poli: gramatica și logica pe de o parte, iar pe de alta parte, afectivitatea și stilistica. Se poate defini aici, valoarea oricărui semn de punctuație în funcție de două variabile: una stilistica si psihologica, altă logico-gramaticală’’ Cele mai multe sarcini în domeniul punctuației îi revin școlii. Scoala românească are tradiții de onoare în transmiterea normelor de punctuație corectă. Caragiale vorbește despre “ Sfintele analize și dictări ale lui Basil Drăgoșescu, la care nu se putea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
a acestuia. Articolul 14 În cazul monumentului vor fi avute în vedere următoarele subcriterii, în funcție de valoarea, calitatea și semnificația lor: a) concepția spațială; ... b) concepția funcțională; ... c) concepția/compoziția volumetrica; ... d) plastică arhitecturală a fațadelor; ... e) arhitectură interioarelor; ... f) coerentă stilistica; ... g) concepția structurală și tehnică; ... h) componentele artistice: frescă, mozaic, sculptură etc. și ponderea celor valoroase față de întreaga clădire; ... i) amenajarea terenului aferent construcției; ... j) construcții auxiliare, instalații, elemente de mobilare exterioară, pavimente, amenajări peisajere și altele; ... k) relația cu
ORDIN nr. 2.013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127897_a_129226]
-
arhitectural-urbanistica, artistică vor fi aplicate în funcție de aspectul specific cultural, istoric, funcțional, stilistic, urban sau rural etc., care conferă coerentă ansamblului și îl delimitează topografic. Articolul 16 Subcriteriile care vor fi avute în vedere la clasarea ansamblurilor sunt: a) coerentă structurală, stilistica, funcțională, temporală, de tehnica de construcție, precum și tehnică autorului; ... b) compoziția spatial-volumetrica/caracteristici funcționale; ... c) clădirile componente și ponderea celor valoroase față de întreg; ... d) componentele artistice și ponderea celor valoroase față de întreg; ... e) amenajări ale spațiului exterior: pavimente, mobilier urban
ORDIN nr. 2.013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127897_a_129226]
-
4 (1) Comisia prevăzută la art. 3 analizează proiectele de stema însușite de consiliul județean, respectiv de consiliul local, urmărind să se asigure exprimarea corectă, din punct de vedere heraldic, a elementelor incluse în steme, valorificarea patrimoniului heraldic local, unitatea stilistica și evitarea repetărilor. (2) În cazul în care comisia județeană consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1, restituie propunerea de stema primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, cu precizarea motivelor neacceptării și cu propuneri concrete de
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
Exclamă însă dl. Culala cu o ironie împrăștiată.” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 178) • constituite pe baza pronumelui nehotărât unul (una): „... Făcuseră parte, pe rând, din nu știu câte plutoane, decimate, unul după altul, până în iulie...” (M. Eliade, Dionis, 396) • comparații stilistice dezvoltate sau arborescente: „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă, Ca-ntr-un suflet cu durere o zidire mângâioasă.” (V. Alecsandri, 145) c. analitic: „Nu putem trăi confundând un rug cu focul lui Prometeu sau fiindu-ne indiferentă prăpastia dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situate fie între subordonate (A. Graur, Pentru o sintaxă a propozițiilor principale, SG, II, pp. 121-139, S. Stati, Există propoziții cauzale coordonate?, LR, 1954, nr. 6), fie între coordonate (coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura gramaticală și stilistică a coordonatelor cauzale, LL, IV (1960), M. Avram, Evoluția..., Ecat. Teodorescu, Coordonata cauzală, Sc. Șt. Iași, 1962, fr. 2; coordonate concluzive: I. Iordan, Limba română contemporană, p. 722), C. Dimitriu, Curs..., tinde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de control, cât și rigiditatea vocabularului. Mai rar apar pronumele de la persoană a III-a. Proporția adjectivelor folosite este mică și utilizarea lor este, de cele mai multe ori, neadecvata. Din această cauză exprimarea verbală a acestor copii este lipsită de coloratura stilistica. Sub aspect sintactic, se constată existența unei anume rigidități în ceea ce privește ordinea cuvintelor în propoziție, lipsa cuvintelor de legătură. Frazele și propozițiile sunt adesea incomplete și incorecte, cu enunțuri scurte, chiar eliptice. Construcția frazelor este defectuoasă din punct de vedere gramatical
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o relație a imperativului moral din noi, imperativ realizat cu ajutorul imaginii intuitive. Opera de artă presupune o arhitectonică specială și autorul sugerează prezența unei metafizici mistice, studiind cuvântul ca imagine și pietrificare a ei și descoperind relația dintre epitet și stilistică. Termenul de dialogism în teoria literară formulează și probleme ale importanței sunetelor din vers față de importanța dialogismului în narațiune. Povestirea are și ea aspectul unui ansamblu finit, al unui sistem de gesturi sonore. M. Bahtin descoperă că imaginile nu au
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
manieră diacronică, dar principiile evolutive nu țin de registrul tematic și nici de viziunea artistică, ci de relațiile dintre elementele creației. Nuanțând distincția lui Thibaudet, Manolescu identifică trei vârste ale romanului pe care le etichetează convențional printr-o terminologie din stilistica arhitecturală. Doricul analizează creații interbelice - Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Rusoaica de Gib. Mihăescu, romane care includ analiza schimbărilor interioare ale eroilor, dar realizate prin mijloace artistice care țin de tradiția realistă. Ionicul este
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
astfel că repar o nedreptate, că elimin un abuz comis de autoritățile sovietice, care, chiar în primii ani de după ocupație, ne-au "ajustat" (deformat, schilodit) numele de familie românești, denumirile localităților etc., conform bunului lor plac și în concordanță cu "stilistica", cu "eufonia" politică a timpului. Chit că, mai târziu, studiind arhivele și documentele din perioada austriacă, am descoperit că cei mai mulți consăteni ai mei poartă în acte numele Sucevan. Doar pe câțiva i-am identificat, în actele din perioada următoare, românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la o unitate textuală canonică, apoi la unități textuale amplificate care vor construi textul. Putem astfel, păstrînd separarea nivelurilor, să trecem de la o microgramatică la o macrogramatică textuală. (2003: 26) La cadrul "gramaticii textului", după mine foarte discutabil, se adaugă stilistica abaterii de la normă 2, la fel de problematică: [Gramatica] se deschide așadar spre o stilistică în care noțiunea de abatere de la normă capătă un sens precis: abatere de la o normă greu de definit, dacă nu imposibil, dar diferență față de unitățile canonice definite
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textul. Putem astfel, păstrînd separarea nivelurilor, să trecem de la o microgramatică la o macrogramatică textuală. (2003: 26) La cadrul "gramaticii textului", după mine foarte discutabil, se adaugă stilistica abaterii de la normă 2, la fel de problematică: [Gramatica] se deschide așadar spre o stilistică în care noțiunea de abatere de la normă capătă un sens precis: abatere de la o normă greu de definit, dacă nu imposibil, dar diferență față de unitățile canonice definite într-un cadru gramatical precis. (2003: 27) Revenind asupra perioadei, în articolul ei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
silabe și/sau a unui anumit număr de silabe (ritm redat de număr). • Repetiții de lexeme și jocuri de omofonie, sinonimie, antonimie. • Repetiții de grupuri morfosintactice (paralelisme gramaticale). Există un tip de reluare care a fost inventariat de retorică și stilistică sub numele de anaforă (pe care nu trebuie să-l confundăm cu utilizarea lingvistică despre care am vorbit mai sus). Anafora stilistică este definită în Littré ca "repetiția aceluiași cuvînt la începutul frazelor sau a membrilor frazei"18. Această definiție
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Acest ultim studiu avea ca scop să expliciteze ambiția majoră a acestei cărți: să contribuie la instalarea, sub numele de analiză textuală a discursurilor, a unei alte distribuiri a rolurilor între științele limbajului și științele sau disciplinele textelor literare (precum stilistica) pe de o parte, și științele limbajului și științele informării și comunicării (care au ca obiect discursurile nonliterare) 1,29 pe de altă parte.. Stilisticieni și specialiști în media folosesc lingvistica ca pe un rezervor de instrumente care le permite
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Printed in ROMANIA DOMINIQUE MAINGUENEAU Lingvistică pentru textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
347 Lecturi recomandate / 347 Exerciții / 349 Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin interesul arătat față de problemele subiectivității, intersubiectivității și alte-rității), sociologiei, antropologiei și istoriei culturii (preocupată fiind de context), retoricii și stilisticii (deoarece urmărește și efectele discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques). Considerată a fi "ultima născută" dintre cele trei discipline semiotice, după sintaxă (ce studiază relațiile semnelor între ele) și semantică (al cărei obiect este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]