3,752 matches
-
zice tata (mama) când va afla ?” Trăsăturile de mai sus reflectă diminuarea stimei de sine („Am greșit! Nu sunt bun de nimic! Niciodată nu voi putea să...!”). Unele cercetări (W. Damon, D. Hart, 1988) arată că un nivel scăzut al stimei de sine în copilărie are urmări negative marcante pe parcursul întregii vieți, asemeni unui coșmar care te urmărește în permanență și de care (în cazurile fericite) scapi cu mare greutate. Părintele indiferent neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui și
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
te poți baza pe nimeni altcineva decât pe tine însuți”. Copilul al cărui părinte se manifestă indiferent, învață că părerea lui nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El poate avea o stimă de sine scăzută (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat și urmărit în permanență de un puternic complex de inferioritate (”Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”). Spre deosebire de copilul
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
pedepsiți mai des riscă să devină mai încăpățânați și mai rigizi. Ei nu recunosc cu ușurință că au greșit deoarece se tem că un eșec este întotdeauna urmat de pedeapsă („4X5 este 30! Știu eu SIGUR!”). Pedeapsa duce la scăderea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Stima de sine reprezintă un factor esențial în dezvoltarea personalității copilului, a productivității în orice formă de activitate și a maturizării sale afective. Un copil care are un nivel scăzut al stimei
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
mai rigizi. Ei nu recunosc cu ușurință că au greșit deoarece se tem că un eșec este întotdeauna urmat de pedeapsă („4X5 este 30! Știu eu SIGUR!”). Pedeapsa duce la scăderea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Stima de sine reprezintă un factor esențial în dezvoltarea personalității copilului, a productivității în orice formă de activitate și a maturizării sale afective. Un copil care are un nivel scăzut al stimei față de sine se va confrunta frecvent cu eșecuri în
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Stima de sine reprezintă un factor esențial în dezvoltarea personalității copilului, a productivității în orice formă de activitate și a maturizării sale afective. Un copil care are un nivel scăzut al stimei față de sine se va confrunta frecvent cu eșecuri în activitatea școlară sau de grup. Fraze de genul „Eu nu voi putea niciodată să rezolv problema asta!” sunt specifice acestor copii. Din păcate, cu cât sunt pedepsiți mai mult pentru insucces
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
va confrunta frecvent cu eșecuri în activitatea școlară sau de grup. Fraze de genul „Eu nu voi putea niciodată să rezolv problema asta!” sunt specifice acestor copii. Din păcate, cu cât sunt pedepsiți mai mult pentru insucces, cu atât nivelul stimei de sine va scădea mai mult, ceea ce va duce la un alt insucces... ș.a.m.d. Odată intrați în acest cerc vicios, cu greu vor ieși de acolo dacă părintele și persoanele din jurul lor nu își vor schimba atitudinea folosind
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
la celălalt capăt, în timp ce membrii activi se situează undeva, la mijloc, manifestând în discurs caracteristici ale ambelor categorii extreme. Voi detalia această caracterizare în rândurile care urmează. În primul rând, discursurile reflectă măsuri diferite ale sentimentului eficacității personale și ale stimei de sine, care corelează pozitiv cu disponibilitatea pentru implicare. Locatarii pasivi ai scărilor sunt cel mai puțin dispuși să comunice, ceea ce reiese direct din interviurile laconice furnizate, prețuiesc trecutul și nu sunt capabili să găsească prea multe atribute pozitive pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
parte, pare a fi calea prin care se acumulează capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent, prin activitatea reușită în cadrul organizațiilor formale, succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
simtă că atitudinea lor contează, clarificând legăturile dintre sănătatea individuală sau familială și mediu, arătând legătura dintre veniturile personale și mediu și în cele din urmă trezindu-le interesul față de lumea naturală,se poate aprinde o scânteie a sentimentului de stimă față de sine și nu vă faceți griji dacă nu puteți face totul - aprinderea unei scântei este un început bun. Fără educație ecologică, prin care să insuflăm elevilor respectul pentru mediul înconjurător, nu putem vorbi despre o școala care dorește a
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
face mai ales prin îmbogățirea postului și diversificarea sarcinilor sau dimpotrivă, reducerea numărului de sarcini în funcție de tipul de post, învestirea cu o oarecare autonomie a angajaților etc. Suportul social se referă la sprijinul ce poate veni din partea celorlalți prin încurajarea stimei de sine, oferirea de informații, mângâiere și uneori chiar resurse materiale. Politică de personal ’’family friendly’’ creată în special pentru a reduce stressul legat de carierele duale ( pe de o parte îngrijirea copiilor sau vârstnicilor și pe de altă parte
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă În care Încetează orice interes pentru lumea exterioară ,pierderea capacității de a iubi, datorită diminuării sentimentului de stima față de sine; aceasta depresie favorizează Învinuiri și autoînvinuiri cu semnificație distructiva mergând până la desfințarea persoanei de către ea Însăși.În explicațiile psihanalizei, ale libidoului și obiectului fixat, se utilizează un proces de introrecțieidentificarea agresivă cu obiectul (pierderea obiectului face ca libidoul
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
În apariția violenței. Se pune problema existenței unei asocieri Între boală psihică și agresivitate În populația generală. Hanstoch consideră că una dintre principalele motive care Împing la actul agresiv este Întărirea/compensarea imaginii de sine, aceasta fiind componenta majoră a stimei de sine. Stima de sine se referă la aprecierile pozitive sau negative pe care omul le face referitor la propria persoană. Deci, stima de sine se referă la o evaluare globală care reflectă propriul punct de vedere asupra: propriilor realizări
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Se pune problema existenței unei asocieri Între boală psihică și agresivitate În populația generală. Hanstoch consideră că una dintre principalele motive care Împing la actul agresiv este Întărirea/compensarea imaginii de sine, aceasta fiind componenta majoră a stimei de sine. Stima de sine se referă la aprecierile pozitive sau negative pe care omul le face referitor la propria persoană. Deci, stima de sine se referă la o evaluare globală care reflectă propriul punct de vedere asupra: propriilor realizări și competențe, valoarea
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
motive care Împing la actul agresiv este Întărirea/compensarea imaginii de sine, aceasta fiind componenta majoră a stimei de sine. Stima de sine se referă la aprecierile pozitive sau negative pe care omul le face referitor la propria persoană. Deci, stima de sine se referă la o evaluare globală care reflectă propriul punct de vedere asupra: propriilor realizări și competențe, valoarea proprie, comportamentul propriu și al altora și propriilor posesiuni. O stimă de sine negativă sau scăzută este adesea aversivă și
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
care omul le face referitor la propria persoană. Deci, stima de sine se referă la o evaluare globală care reflectă propriul punct de vedere asupra: propriilor realizări și competențe, valoarea proprie, comportamentul propriu și al altora și propriilor posesiuni. O stimă de sine negativă sau scăzută este adesea aversivă și se află Într-o corelație semnificativă cu depresia. Stima de sine pozitivă este considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
care reflectă propriul punct de vedere asupra: propriilor realizări și competențe, valoarea proprie, comportamentul propriu și al altora și propriilor posesiuni. O stimă de sine negativă sau scăzută este adesea aversivă și se află Într-o corelație semnificativă cu depresia. Stima de sine pozitivă este considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că stima de sine se asociază cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive, nevoie
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
de sine negativă sau scăzută este adesea aversivă și se află Într-o corelație semnificativă cu depresia. Stima de sine pozitivă este considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că stima de sine se asociază cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive, nevoie pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
negativ), afecte pozitive, nevoie pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI METODĂ Subiecți Lotul de studiu a fost alcătuit din 56 bărbați. Acest eșantion a fost Împărțit În două subeșantioane. Primul subeșantion, cuprinzând 27 subiecți, a fost alcătuit din persoane care suferă de schizofrenie paranoidă
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Likert de 5 trepte. Vârsta subiecților care pot fi evaluați cu ajutorul acestui instrument poate varia Între 9 și 88 de ani. Consistența Înternă variază Între 0.55 și 0.94. Validitatea de criteriu a fost găsită acceptabilă. Pentru evaluarea nivelului stimei de sine a persoanei s-a folosit „Scala de evaluare a stimei de sine Rosenberg”. Acesta este un chestionar cu zece itemi fiecare dintre ei reprezentând afirmații despre propria persoană la care individul trebuie să răspundă indicând gradul În care
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
instrument poate varia Între 9 și 88 de ani. Consistența Înternă variază Între 0.55 și 0.94. Validitatea de criteriu a fost găsită acceptabilă. Pentru evaluarea nivelului stimei de sine a persoanei s-a folosit „Scala de evaluare a stimei de sine Rosenberg”. Acesta este un chestionar cu zece itemi fiecare dintre ei reprezentând afirmații despre propria persoană la care individul trebuie să răspundă indicând gradul În care el este de acord (sau dimpotrivă dezacord) cu ele. Pentru obținerea cotei
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Rosenberg”. Acesta este un chestionar cu zece itemi fiecare dintre ei reprezentând afirmații despre propria persoană la care individul trebuie să răspundă indicând gradul În care el este de acord (sau dimpotrivă dezacord) cu ele. Pentru obținerea cotei generale a stimei de sine a persoanei se adună cotele pentru fiecare item. Scala Rosenberg are o consistență internă α de 0.89 și o fidelitate retest de 0.85 - 0.88. Rezultatele obținute (Tabel 1, Tabel 2; Grafic 1) relevă faptul că
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea crescută la persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă se datorează, În mare parte, faptului că aceștea interpretează informațiile percepute În mod defectuos. În ceea ce privește stima de sine a subiecților, nu s-au remarcat diferențe semnificative Între cele două eșantioane. Totuși s-a obținut un prag de semnificație apropiat de cel critic (p=0.064), ceea ce relevă o tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
semnificație apropiat de cel critic (p=0.064), ceea ce relevă o tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. Analiza matricei de corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine. De
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
suferă de schizofrenie paranoidă. Analiza matricei de corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine. De asemenea, cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. În continuare
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine. De asemenea, cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. În continuare, se observă faptul că există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei de sine și nivelul
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]