1,184 matches
-
ca și în greacă și germană. Nu este deci de mirare că în hărțile și documentele medievale ia numirea de Zi (genetiv Zi-cho), sau Si (genetiv Si-ona); mai târziu Zi-l sau Zu-l (articulat) sau Zios (în scrierea greacă a Stolnicului Cantacuzino), Syill la Schwantz, iar aproape de zilele noastre, la Specht, Schyl. Prin urmare, s-ar părea că numele Jiului s-a păstrat ca atare din antichitatea preromană, episodul Rabon fiind limitat la perioada administrației romane. Această întreagă discuție în jurul originii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
spre Transilvania prin Pasul Vîlcan; Tg. Jiu a urmat castrului roman de la Bumbești, așa cum drumului roman Drobeta-Bumbești, i-a urmat cel medieval Vidin-Calafat-Craiova-Tg. Jiu. 42 Documente, B, Țara Românească, vol. I, Buc., 1966 (sub nr. 148, pp. 243-246). 43 Constantin Stolnicul, Index geographicus, 1700 (BAR, C. CXX.III.40). 44 Schwantz Fr., Tabula Valachiae Cis-Alutana, 1723 (BAR, D.V.35). 45 Specht (Obristen), Militarische Carte, p. 1790-1791 (BAR, D.XXVII.6). 46 Cf. Lahovari G. I., Brătianu C. I., Tocilescu Gr., Marele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce nu doar că respinge teza exterminării, susținând în schimb continuitatea dacilor, ci și formulează prima variantă a doctrinei daco-romane a etnogeniei românești. La baza sa stă teza încrucișării celor două popoare combatante în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
situează chiar la apus de Dimaci, adică pe vechiul Siret, devenit Sirețel, hotar localizat și prin reperul Teiul lui Baliță. De pildă, într-o hotarnică pentru Sasul de Jos, sat situat la vest de Siret, aflat pe atunci în stăpânirea stolnicului Ștefan Dia, apare menționată o hotarnică anterioară și o „mărturie a răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători, se invocă acte vechi, ce conțineau referiri la obștea Umbrăreștilor, partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de peste Siret. În mărturia hotarnică întocmită de către boierii mai sus menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează hotarul dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor, după cum prin hotarnică pre largu se arată. Răzeșii trebuie să fi avut temeiuri serioase pentru a-și susține dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși, așa cum am văzut, a existat o bună
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcută și cu părțile repartizate pe cei patru moștenitori. La data înțelegerii și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii lui Ion Palade. Readucem în discuție câteva date în plus asupra unui fapt deja amintit, anume acela că, între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între Neculai Apostol, fiul boierului mare dregător Gheorghiță Apostol, și stolnicul din acel timp, care era Toader Costache, în legătură cu vânzarea unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16 lei, fără a fi întrebat în prealabil „pe dumnialui stolnicul Toader, fiindu-mi dumnialui - recunoaște vânzătorul acum în zapisul de răscumpărare - niam de pe giupâniasa dumisale”, neam apropiat, constatăm noi, căci soția lui Toader Costache, Maria, îi era „nepoată de văr primar”, deci cu drept de preemțiune (protimisis) la cumpărare. În urma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aspecte. La data de 8 iunie 1740, Toader Costache nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de luptă practicate în epocă: arzurile la împărăția turcească, fuga peste granițe și solicitarea sprijinului din afară etc., printre cei care acționează acum fiind „Enachi Costandache vornic, Iordache Costache vistieriu, Ilie Costache spatar, Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18 boieri”. Ei erau menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea Ghica, din ianuarie 1777, urmare a faptului că fratele paharnicului, logofătul Manolache Costache, nu a avut copii, întreaga sa avere a fost moștenită de fiii și nepoții lui Iordache paharnic. Printre nepoți s-a aflat și această Măriuță, fiica stolnicului Manolache Coctache, căsătorit cu Nastasia lui Dumitrașco Palade. Ei, Măriuții, i-au revenit toate fostele stăpâniri Costăchești din zona Umbrăreștilor și astfel ajung în stăpânirea banului, apoi spătar și mare vornic Gavril Conachi. Cam așa se făceau moșiile în Moldova
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]