1,177 matches
-
Doamne, o lacrima!“ fară a-i cere acordul. Un episod similar s-a petrecut în 2012 cu solistul trupei Generic - Dan Ciotoi, în legătură cu melodia "Domnișoară, domnișoară...". În 2011 cântărețul a primit titlul de cetățean de onoare al localității natale, comuna Stolnici. Odată începută epoca de la "Constantin Tănase", formația Savoy a colaborat cu Ansamblul UTC. Formația s-a lansat cu prelucrări folclorice. În peste 40 de ani de când Marian Nistor este pe scenă, a avut peste 10.000 de spectacole. Adesea se
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
relații mai strânse cu familia de magnați Lubomirski, iar, datorită acestora, are acces la diverse cercuri sociale, ce includ curtea regală. Începând cu anul 1649, devine curtean, în anul 1656 secretar al regelui. Începând cu anul 1658 îndeplinește funcția de stolnic. În 1660, devine staroste de Małogoszcz, iar in anul 1668, vistiernic al Marii Coroane. În acea perioadă, a participat la multe misiuni diplomatice și negocieri - în Ungaria (165), Suedia (1655), Austria (1656). Semnătura sa apare în Tratatul de la Oliva. Între
Jan Andrzej Morsztyn () [Corola-website/Science/328113_a_329442]
-
codul LMI , deși din 1985 se află sub apele acumulării Mostiștea, la aproximativ 10 metri adâncime. Prima biserică de pe amplasamentul schitului a fost construită din lemn, în anul 1661, de pan Dona Pepano, boier de rangul al doilea, apropiat de stolnicul Constantin Cantacuzino. În lucrarea "Mărturii românești peste hotare", istoricul Virgil Cândea amintește faptul că negustorul Panos Pepanos a dăruit jumătate din veniturile mănăstirii Codreni pentru întreținerea mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din Drino, Albania. Pisania din 1677, informează că în acel
Schitul Codreni () [Corola-website/Science/327168_a_328497]
-
satului Cașin. În hrisov se menționează: "„Noi, Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei, înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă
Vlasin Crețescu () [Corola-website/Science/327360_a_328689]
-
După 1812, când Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus, de la fii lui Teodor Râșcanu, armaș și vel pitar, familia Râșcanu s-a împărțit în două ramuri, de-o parte și de alta a Prutului. De la vornicul Constantin Râșcanu și stolnicul Ioan Râșcanu a pornit ramura basarabeană iar de la fratele lor, spătarul Alexandru Râșcanu, cea vasluiană. Râșcanii din Basarabia au dat numele lor unui sector (cartier) al Chișinăului - Râșcanovca (azi denumit sectorul Rîșcani) și numele orașului Rîșcani capitala raionului Rîșcani. se
Familia Râșcanu () [Corola-website/Science/328017_a_329346]
-
22 aprilie 1428), fiul hatmanului Drăgoi și nepotul lui Iurașcu, este protopărintele neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al Cetății de Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
din Lennox au fost o ramură junioară a familiei Stuart; nu erau descendenți direcți pe linie masculină cu Robert al II-lea, primul Stuart care devenise regle al Scoției, ci mai degrabă se trăgeau din Alexandru Stuart, al patrulea mare stolnic al Scoției. În trecut, prin intermediul Alianței Auld cu Franța, au adaptat numele în formă franceză, Stuart. Prin urmare, atunci când fiul ducelui de Lennox, Lord Darnley, s-a căsătorit cu Maria I, fiul lor, ca primul rege al ramurei Lennox din
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică" este lupta între animale: "țara cuadrupedelor" este Moldova, cu fiare fioroase : Pardosul (=leopard, Iordache Ruset), Ursul (Vasile vornicul Costache), Lupul (Lupu Bogdan hatmanul), Vulpea (Ilie Țifescu stolnic), Mâță sălbatică (Ilie Cantacuzino, vistiernic, mai înainte comis) și "țara păsărilor", Țara Românească, plină de păsări de pradă: Corbul (Constantin Brâncoveanu), Cucunozul (sau Cucuzon =cuc) și Brehnacea, cei doi unchi ai domnului (Mihai și Constantin Cantacuzino), Blendăul (Șerban Greceanu, fratele
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
Harta Țării Românești (în ) a stolnicului Constantin Cantacuzino a fost întocmită în intervalul martie 1694 - decembrie 1699. Harta s-a tipărit în anul 1700 la Padova în limba greacă. Ea a apărut sub îngrijirea lui Hrisant Notara (Chrysantos Notaras), fiind dedicată domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
a fost plasat următorul text (tot în limba greacă): "„Tabula geografică a prea înălțatei domnii a Ungrovlahiei împărțită în șaptesprezece județe, după descrierea și forma foarte exactă pe care a făcut-o prea nobilul, prea învățatul și prea înțeleptul boier, stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru documentarea prea eminentului medic-filozof Ioan Comnen. Acum pentru întâia oară tipăriă cu litere grecești și închinată în chip respectuos prea învățatului ..., domnului Ioan Constantin Basarab, de către Hrisant previstierul...”". În dreapta legendei se află stema Țării Românești întrun scut
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
lui Traian dela Drobeta Turnu Severin și ruinele dela Turnu Măgurele și Turnu Roșu. La Călugăreni, la vest de pod, este desenată o mică movilă având deasupra o cruce reprezentând simbolic lupta și biruința lui Mihai Viteazul asupra otomanilor. Opera stolnicului Constantin Cantacuizino este prima hartă întocmită de un român și reprezintă un neprețuit tezaur de informații dela sfârșiul secolului al XVII-lea pentru geografie, istorie, hidrologie, demografie etc. Prin marea ei valoare documentară și istorică, prin bogăția informațiilor pe care
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Anville, în lucrarea "„Memoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan”" Tot el, în anul 1771, a conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă, totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special, în Europa occidentală, au avut ca documente de bază cele două "„monumente cartografice românești
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
februarie 1699) a fost mama domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Conform istoricului N. Iorga, Stanca Cantacuzino s-ar fi născut în 1633. S-a născut în influenta familie boierească Cantacuzino, fiind fiica postelnicului Constantin. Printre frații ei se numărau viitorul stolnic Constantin Cantacuzino, marele ctitor Mihai Cantacuzino și viitorul domn al Țării Românești, Șerban Cantacuzino. Stanca a fost măritată cu boierul Papa Brâncoveanu, din familia Brâncoveanu. Cuplul a avut trei copii, Barbu, Matei și Constantin, din care numai Constantin a supraviețuit
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
ca monument de arhitectură de interes național cu codul LMI , în Lista actualizată (octombrie 2010) a monumentelor istorice înscrise în patrimoniul cultural național al României. Biserica este ctitoria Doamnei Ilinca, soția postelnicului Constantin Cantacuzino și, a fiilor săi Constantin Vel Stolnic și Mihai Vel Spătar. Inscripția de deasupra ușii de intrare arată că aceasta a fost ridicată în perioada 3 mai - 18 septembrie 1668. Planul edificiului este în formă de navă, cu ziduri groase de un metru. Turla este așezată deasupra
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
fie independentă de vechiul letopiseț al țării și de "Letopisețul Cantacuzinesc". Autor a fost ales de către Brâncoveanu un cărturar care împreună cu fratele său Șerban Greceanu se distinsese încă de pe vremea lui Șerban Cantacuzino (1678-1688), traducând sub oblăduirea lui Constantin Cantacuzino stolnicul Biblia în limba română din 1688. se caracterizează prin faptul că cronicarul nu face referire la sine niciodată. Deși N. Iorga susținuse în " (vol. II) că Brâncoveanu l-ar fi tocmit pe Greceanu să scrie încă din primul an al
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
este într-o jalbă din din 22 mai 1767 adresată domnitorului Grigore Calimachi, în care nu este menționat ca ocupând vreo dregătorie. Între 1774 și 1808 documentele vremii îl menționează ca ocupând o serie de dregătorii importante: Mare Comis - 1774, stolnic - 1776-1780, Mare Ban - 1780, Mare Vistier - 1792, Mare Logofăt - 1797-1808. A fost „ctitor și epitrop al bisericii” din mahalaua Tălpălarilor din Iași.
Iordache Cantacuzino (Canta) () [Corola-website/Science/332932_a_334261]
-
Revine în țară odată cu venirea la domnie a lui Grigore Ghica, care îl numește mare logofăt. În 1711 Dimitrie Cantemir îl numește mare comis. iar în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, în 1712, a fost mare stolnic Nicolae Mavrocordat îl numește pe Constantin Costachi responsabil pentru executarea lucrărilor de curățire a Prutului ordonate de Imperiul Otoman în intenția acestora de a-l face navigabil, „"de-l curăție, cu multe sute de oameni, de copaci și de plahii
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
Din vechiul București..." O familie de cărturari numită Râmniceanul, vestită în epocă, s-a distins printr-o intensă activitate tipografică în cadrul Episcopiei Râmnicului. 1750 - înainte să se călugărească la Schitul Țigănești-Ilfov, Safta Asan-Micșunescu, mama lui Constantin III (Dinu) Bălăceanu, de la Stolnici, lasă acestuia "„o casă în București, în mahalaua Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "9 1754 Noiembrie 30 - noii ctitori, prin "„actul de fundațiune”", închină biserica Episcopiilor Râmnicului și Buzăului. Între 1769-74 și 1778 - strada Sf. Dumitru (ori poate Ulița
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
de Vede, iar Staico a fost spânzurat la Târgul-de-Afară al Bucureștilor, ambii în zile de târg. Când Brâncoveanu a fost nevoit să părăsească scaunul pentru a-l întâlni pe sultan în 1695, la Dimirikapi, Târgoviștea a fost lăsat în paza stolnicului Constantin Cantacuzino și a vel agăi (comandant de infanterie și miliție) Ianache Văcărescu. În această dregătorie era și 1703, când după a fost îmbrăcat de domn în conteș cu samur, după periculoasa chemare la Adrianopole. Din acel an, Văcărescu a
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
Mihai Viteazul, fiul lui Pătrașcu cel Bun (domn al Țării Românești între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinți, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593). În septembrie 1593, devine domn al Țării Românești (1593-1601), cu sprijinul unor puternice familii boierești precum Buzeștii și Cantacuzinii, precum și al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory. La sfârșitul secolului al XVI-lea Țările
Mihai Viteazul, ziua în care a fost asasinat de oamenii generalului Basta-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104868_a_106160]
-
Argeș, IATAGAN CONSTANTIN, primar al comunei Șuici, județul Argeș, CRISTESCU ALEXANDRU - ADRIAN, primar al comunei Mălureni, județul Argeș, ANDREI NICOLAE, viceprimar al comunei Mălureni, județul Argeș, RIZEA FLORIAN, primar al comunei Țițești, județul Argeș, PUPĂZĂ - ROȘU SEVASTIAN, primar al comunei Stolnici, județul Argeș, DINCUȚĂ DANIEL, primar al comunei Corbeni, județul Argeș, CERNĂTESCU GHEORGHE, primar al comunei Cuca, județul Argeș și președinte al organizației teritoriale Cuca al unei formațiuni politice, toți cei sus menționați cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă
Deputatul PSD Mircea Drăghici, fostul șef al CJ Argeș, Constantin Nicolescu, și 38 de aleși locali, trimiși în judecată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101643_a_102935]
-
a concesionat stema. „Bălăcenii" au fost mari ctitori de biserici, ridicând nu mai puțin de 16 lăcașuri de cult, au fost inteligenți, unii au fost risipitori, dar au jucat un rol extrem de important în destinul Munteniei. Medic neurolog de profesie, Stolnici este pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de neuropsihologie și anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Este, de asemenea, Director de Onoare
Constantin Bălăceanu-Stolnici, la 92 de ani. Lazăr Gigel, dezvăluiri după un deceniu de prietenie by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101945_a_103237]
-
`Paharnicul (n. 7 septembrie 1795, d. 15 februarie 1862) a fost fiul bașceaușului, apoi stolnic Iordache Sion (urmaș al unei familii de răzeși din ținutul Tutovei) și al Ecaterinei, fiica lui Toader Danu, vornic de Vrancea. Sion scrie, între 1840 și 1857, "Arhondologia Moldovei", lucrare cu o anumită valoare genealogică, care oferă informații despre aproximativ
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
ca și când în acest bătrân s-ar fi întrupat stihiile naturii dezlănțuite. Odată cu sosirea lui Ștefan cel Mare în cetatea de scaun, se manifestă primul conflict al dramei (previzibil încă din actul I): trei mari boieri (paharnicul Ulea, jitnicerul Stavăr și stolnicul Drăgan) uneltesc împotriva voinței domnitorului. Din punct de vedere istoric, un complot boieresc a existat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, așa cum relatează Grigore Ureche în cronica sa. În dramă, cei trei boieri doresc să-l înscăuneze pe Ștefăniță (convinși
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
de dans contemporan - Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" 17.30 - 18.30 Delia Georgescu - Școală de cuvinte - ORĂȘELUL CUNOAȘTERII 18.30 - 19.30 Andreia Petcu - Cum se realizează hărțile geologice - ORĂȘELUL CUNOAȘTERII 18.00 - 18.20 dl prof Constantin Balaceanu Stolnici - Incursiune în antropologie - ANTROPOLOGIE 19.00 - 19.30 Alexandru Mironov și Alexandru Caragea - Interacțiunea viitorului dintre public-stiinta prin reprezentații cunoașterii - ANTICIPAȚIA 19.30 Moment de dans contemporan - Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" 21:00 Spectacol de lasere și concert Souptrip
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]