1,469 matches
-
Argeș a fost redată cultului divin, restaurată în o splendoare și frumusețe care ridică țara în ochii ei proprii. În curând vom serba sfințirea bisericii Mitropolitane și a bisericii sfinților Trei Ierarhi din Iași. O națiune care-și respectă monumentele străbune și mai ales acele ale pietății și ale credinței creștinești are un viitor sigur și neclintit. Reprezentațiunile naționale au dovedit neîncetat cea mai mare grije și dragoste pentru armată. De aceea organizarea și dezvoltarea ei a putut lua un curs
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
om gospodar și nu numai, care referindu-se la satul natal, parcă preluând dar și aprofundând spusele autoarei portretului său, subliniază : « Familiile comunei Călugăreni Prahova au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar cu prețul vieții participând la războaiele neamului ». Legată de veșnicia satului, cum îi sunt și predecesorii, glorificând-o, ca și cea care o admiră - Doamna Adriana - Doamna Marcela continuă ideea crezului său de loc pur sentimental : « Deși am plecat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umple de istorii Și să muște din cuvânt ! Neamul românesc nu piere ; Dacii încă mai trăiesc ! Scoateți Steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj ! Faceți Imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj ! Nu permitem celor care Se predind aici stâpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români ! Avem nevoie de mângîiere, de dragoste, pe care o simt astăzi cunoscându
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fir de iarbă pe pământ. Mare ești Doamne, pretutindeni ești mărit În zi, în noapte, cu strălucire... Din an în an Din an în an sosesc la geam Mereu cu Moș Ajun. E ger cumplit, e drumul greu Dar obicei străbun. Astăzi cu toții cântă-n cor La geam cu Moș Ajun. Tot moș era și-n vremea lor Bătrânul Moș Ajun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum. Mai sunt căsuțe fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Acum
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
marea lor masă a fost la sate unde cu cât a fost mai greu cu atât au probat virtuțile demne de urmat. Familiile comunei Călugăreni-Prahova au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar cu prețul vieții participând la războaiele neamului. Avem în comună Cimitirul Eroilor înființat pentru cei căzuți în primul război mondial și continuat cu cei din al doilea război, desigur acum „populat” și de urmașii lor. În acest cimitir de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
drepturile românilor. În expunerea finală secretarul executiv relevă aspectele definitorii ale reuniunii. Congresul a fost deschis de către președintele său, Adrian Păunescu, președintele Comisiei pentru Cultură, Culte, Mass-media din Senatul României, care a condus lucrările; s-a oficiat, În spiritul credinței străbune, o slujbă religioasă și s-a transmis de către IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, binecuvântarea PF Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Guvernul României de la Încrucișarea mileniilor vădește o preocupare cu totul specială față de problema românilor din afara granițelor, cu cele trei componente pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cuprinde în însăși mitologia românească.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) GALACTION-PASSARELLI Luky „Mă bucur că numărul 100 al revistei Tribuna României apare în prima zi a anului centenarului independenței noastre. Fericită coincidență! Tribuna României e o fereastră deschisă asupra patriei mele străbune, asupra trecutului meu, asupra tinereții care a rămas acolo, prinsă ca o floare între filele unei cărți. De la întâia la ultima pagină, totul îmi este drag și familiar: Tribuna e un climat, o atmosferă, o boare de simpatie și dor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și un permanent interes raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Conferința Națională a Partidului. Cuvintele celui mai iubit fiu al poporului nostru au pătruns adânc în inimile noastre, întărindu-ne mândria de a aparține acestui străbun pământ românesc și acestui timp al devenirii comuniste, înfățișându-ne cu claritate și rigoare științifică o temeinică analiză a realizărilor de până acum și un strălucit plan de perspectivă în care noțiuni atât de scumpe nouă - muncă, spirit revoluționar, patriotism
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1987) NICULESCU Mihai „Martori la izvoarele acestui timp eroic, constructori și cronicari ai acestor decenii de împliniri deosebite, talentații creatori și interpreți cuprinși în Cântarea României configurează - prin fapta, talentul și visul lor - o adevărată constelație a valorilor pe acest străbun pământ al patriei. În aceste expresii ale frumosului, ale inventivității, în aceste ritmuri creatoare deslușim expresia încrederii și a dragostei cu care națiunea urmează partidul, pe secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe drumul bărbătesc al muncii, al păcii, al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scrisul, Inima noastră să-i urmeze fapta.“ („Inima noastră să-i urmeze fapta“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 452) „Pământu acesta naște bărbați, Furtuna, nu plânsul, îi crește, Apele noastre și munții Carpați, O matcă străbună într-înșii grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unității naționale și, pe această bază, diversificarea mecanismelor de exprimare liberă a intereselor și voinței oamenilor muncii în conducerea treburilor publice.“ („Statutul democrației muncitorești revoluționare, realizare istorică a poporului condus de Partidul său Comunist“, Radio București) POPESCU Nicolae Breb „Dacă străbunei vetre tot mai înalt îi-e focul Aprins cu-atâtea jertfe sub arcurile zării, E pentru că și slava inimii ei sporește Și însoțește viața primului om al țării.“ („Cântec“, Contemporanul, 5 ianuarie 1979) POPEȚI Corneliu „Partidul, care este centrul vital al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
libertății și independenței patriei” (vezi Anexe). Un alt monument, reprezentând o cruce imensă de piatră, situat în apropiere, a fost ridicat de hușeni ca o „Recunoștință eternă a celor care cu prețul sângelui și al vieții au păstrat Țara, limba străbună și credința”. Generalul Haralambie Bossie, (19 decembrie 1895, Huși - 22 aprilie 1988, Piatra Neamț) era și el hușean. Studiile militare (Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie, 1914-1916, Școala Superioară de Război, 1927-1929) și devotamentul i-au asigurat o frumoasă carieră, de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zale albe (1971) - în jurul unei tematici tradiționaliste, actualizată de o generație dornică să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a obiceiurilor și datinilor, evocarea continuității etnice, elogiul străbunilor țărani, lauda roadelor, nostalgia pierderii valorilor satului pe măsura pătrunderii civilizației orășenești ș.a. - e abordat fie dintr-o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Să mai amintesc de insistența îndemnului bunicului meu, Hondrea, care-mi umpluse mintea cu fapte de arme din războiul la care participase prima dată la Dardanele, apoi la Mărășești și la Oituz. Avea un simț deosebit al datoriei față de glia străbună , moștenit de la înaintașii lui. Inainte de plecare, am fost la dânsul să-mi iau rămas bun și mi-a strigat din poartă "măi nepoate să-mi vii sărjănt"iar eu l-am ascultat și am venit locotenent. Când m-a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sărutat întâi epoleții și după aceea pe mine.I-am produs o bucurie deosebită. Poate că și dânsul a contribuit la formarea carierei mele și la sădirea unui simț național, al dragostei față de națiunea română, de locurile natale, de glia străbună, de valorile și patrimoniul moștenit de la înaintașii noștri care s-au sacrificat să le apere de puhoaiele străine, care-și căutau și ei un loc sub soare. Poate că pentru acest motiv sunt un împătimit iubitor și apărător al națiunii
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
militar, ci și un om politic puternic, cu o minte creatoare, un mare patriot și iubitor de țară, cât și un om de onoare”. Averescu a știut să sădescă în sufletul ostașilor spiritul de izbândă, de sacrificiu, pentru apărarea patriei străbune. Până la urmă, datorită împrejurărilor, a ajuns și-n cursa care i s-a intins în politica de partid.Acolo însă nu s-a mai întâlnit cu sufletul de soldat și a plecat cu regretul după cariera de militar înăscut și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
izvoarelor de câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; considerând că, cu toate acestea, bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui, când se vor uni toate țările române dintre Nistru și Tisa într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
decât România să aibă nevoie de noi!” - îi replic, el mă privește și nu zice nimic. Orgoliul scriitorului român de a se considera deasupra determinărilor spațio-temporale - și Cărtărescu este unul dintre aceștia! -, orgoliul de a ținti „universalitatea”, ignorând, senioral, „glia străbună” (dintr-o exasperare pe care o înțeleg foarte bine), sfidând determinările colectiviste. Ei bine, acest orgoliu de om funciarmente liber sau care se visează așa suportă pe durata unor „exiluri” autoimpuse, cum este o bursă la Berlin, încercări, se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
eram copii [...] și ne spuneau moșnegii povești Nașterea și copilăria lui Eminescu au intrat în mit. Ipoteștii sunt, priviți din acest unghi, un spațiu sacru. Comun la toate ramurile poporului român, spațiul sacru este [...] moșia satului și vatra satului; moșia străbună și satul-matcă de pe moșie 1. Spațiul ipoteștean a devenit sacru prin copilăria fabuloasă a poetului, dar mai ales prin recrearea lui în universul imagistic eminescian. Illo tempore, Ipoteștii au purtat în plămada lor interioară rezonanță de șopot, iar Eminescu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cauzele maladiilor, metode de diagnosticare și de prevenire a acestora, precum și de protecție împotriva bolilor. Conceptele de Yin si Yang au apărut în lucrarea Cartea prefacerilor (Yi Jing), unde scrie următorul lucru: "Orice existență ia naștere când cele două forțe străbune, Yin-ul și Yang-ul, se contopesc printr-o transformare logică." Yin-Yang reprezintă unitatea rezultată din opozițiile existente în natură sau în orice fenomen. Altfel spus, cuplul Yin-Yang reprezintă un sistem care se bazează pe unitatea formată de doi poli opuși. Independenți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în fine, acolo-l vedeai pe român, cu fața arsă dar adâncă, cu ochii caprii și vioi, cu pletele lungi, crețe, negre strălucit, cari-ncadrau frunți largi și netede, mustața neagră, nasul de vultur, bărbia cam ieșită, ca a războinicilor străbuni. Sumanele cafenii ce spânzurau pe umere, cămașa cea albă ce, slobodă, dezvălea pieptul cel ars de soare ce ascundea inimi libere, cioarecii cei strâmți și albi, opincele cu vârful îndoit și legate de picior cu sfoară de lângă neagră, brâul cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
puncte de sprijin pentru un șir de povești care aureolează atitudini, gesturi, obiecte, uneori, intrate sub ochii cititorului într-o mitologie pe cât de inopinat instalată, pe atât de credibilă. Este și cazul unui inel, care străbate istoria, ascuns prin lăzi străbune, până prin 1982, când un popă îl scoate din zidul unei biserici: „L-a ținut și el multă vreme, apoi i l-a dat fiicei lui, ca recompensă c-a intrat la facultate, iar ea l-a uitat pe o chiuvetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mai mult sau mai puțin umane, a fost aceea de anul trecut, când am văzut cum președintele României, avându-i, în stânga, pe Tokes Laszlo și în dreapta, pe Viktor Orban - actualul premier ungar, asculta umilit, în plin centru al României străbune, cu căștile la urechi, traducerea din limba maghiară a elucubrațiilor cetățenilor români de etnie maghiară care refuzau, pur și simplu, să vorbească limba oficială a statului român - româna? Oare ce ar fi făcut un adevărat român, chiar dacă nu era un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]