2,376 matches
-
obosită de ele, încât nu le putea considera ca pe o problemă soluționabilă. Se întreba dacă John Robert, când le instalase la Papuc ca într-o casă de păpuși, avusese în vedere vreun scop anume. La început, în necurmata ei strădanie de a descifra sensuri, Pearl își imaginase că John Robert intenționa să-i ceară doamnei McCaffrey să o supravegheze pe Hattie, poate chiar „să o preia“. Dar asemenea primejdie, căreia Pearl avusese de gând să i se împotrivească, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
încercăm să schițăm o imagine mai spirituală, oare aceasta nu înseamnă însăși morala ridicată la un grad mai intens? Adeptul care „preferă cunoașterea și nu virtutea“ este fie un magician vulgar, fie un fel de „tip livresc“ a cărui generoasă strădanie e vrednică de admirat, în timp ce-i deplângem neglijarea unor îndatoriri mai imediate! Parcă aud și acum ecoul glasului dumitale! (Nu ne-ai vorbit ceva mai târziu - parcă-mi amintesc fraza - de o posibilă, „disoluție conceptuală a moralei“? Poate că aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
existența unei ligi de triburi fără rege, în care puterea se afla în mâna preoților din sanctuare și a profeților (vezi 1.2.b). Desigur, nu au lipsit nici regii reformatori, deși realizările lor nu au fost considerate perfecte, dar strădaniile lor a fost repede anulate de ceilalți regi nelegiuiți. 3.3. Criterii istoriografice Odată stabilită datarea operei, reiese foarte clar că criteriile utilizate în alcătuirea istoriografiei Dtr sunt, după cum am notat deja, criterii teologice. Sunt considerați credincioși misiunii proprii doar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în așteptarea noii jachete sau a noii veste, care firesc ar fi fost să mă bucure nespus dacă n-ar fi fost perfecțiunea sferei din fir de lână colorată, care o făcea să devină în ochii mei scopul final al strădaniei mamei de a asigura bunul mers al săracei noastre gospodării. PRIMUS Mă revăd în vacanța mare de pe terasă se zăresc, dimineață, dealurile de la marginea orașului, verzi sub un cer strălucitor, mama și cu mine trebăluim pe terasă, aproape spate în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aduce o armonie similară cu aceea pe care sportivul antic o oferea divinității, exprimând secretul inițierii sportive, inițiere a cărei rădăcină este jocul cu moartea, o regulă și o disciplină îndreptată spre purificarea vieții în pregătirea pentru moarte, adică spre strădania sufletului de a se detașa de trup, de a se concentra în sine, singur în sine însuși, desprins de trup ca de niște lanțuri. Salvarea sufletului eroului depinde de o experiență cu tensiune în care, doar aparent, se confruntă doar
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
realitate cea care ne împiedică să fim cu adevărat fericiți și mulțumiți. Postul complet creează o „stare de realitate neobișnuită“, care generează un fel de viziune nouă, mai reală asupra propriei ființe și o adevărată deschidere asupra realității înconjurătoare. Însăși strădania de a nu ceda ispitei de a mânca și abstinența însăși aduc o stare de vigilență, de luciditate și de atenție. O explicare a postului găsim și la Dimitrie G. Karahalios în cartea “Păcate și virtuți”, de unde redau mai jos
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
nu fii obligat să spui că postești și pentru a nu fi ispitit și pus în situația să mai faci și alte păcate. Fugi cât poți de orice păcat cu care te ispitește necuratul diavol, pentru a nu-ți fura strădania făcută în ziua de post și pentru a nu pierde folosul ce-ți vine din această jertfă. Nu uita că postul nu este numai înfranare (adică abținere) de la mâncare și băutură, ci și abținerea de la orice alt păcat. Pentru ziua
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
putut naște atâtea valori umane ce au strălucit pe frontispiciul culturii române! Vasluian fiind, răman uimit de mulțimea ,,stelelor" ce s-au înălțat dintre dealurile vasluiene. Îmi condamn ignoranța și rămân recunoscător amicului de o viață Ion N. Oprea pentru strădaniile sale de a-mi umple lacunele cu lumina unui trecut, de dânsul scos la iveală. În prefața sa ,,Înainte de carte" sunt înșiruite o seamă de nume ce-au fost mândria școlii române, completate apoi cu fiecare pagină, ce ne introduce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
în a sa Partogeneză... periferica realității dominante a lumii materiale, decelează ascunsul, presupusul, eșecurile genetice - înfricoșătoare prin acțiunile lor antiumane. Adică atacă un segment mai puțin tratat în literatura contemporană modernă de alti cutezători poeți. De apreciat, totuși, la dânsul strădaniile de documentare și eforturile personale de interpretare, adesea fanteziste, literaturizate și chiar convingătoare. Ce nu-mi place este ideea legitimării ideii existenței OMDIAVOL - misticism curat (Coane Fănică!). În unele secvențe din tema în definire, Tăcu lasă impresia că se află
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
mă așteptau. Degeaba! Toate îmi par șterse, serbede, fără noimă. Pentru cine aș mai ține prelegeri? Pentru cine aș mai smulge onoruri? Pentru cine aș mai duce-o cu Cecilia? Mihaela nu mai este și, odată cu ea, dispare sensul tuturor strădaniilor mele, însuși rostul existenței mele. De acum s-a prăbușit temelia pe care se clădesc fapte noi, îmi lipsește îndemnul, scopul, nădejdea, răsplata, visul tot... tot...! Sânt obosit! Încerc impresia că am trăit câteva vieți pământești, atât de greu mi-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
tot ce spuneam, trăindu-mi cu adevărat rolul. Nu-i de mirare atunci că și partenerele mele începeau să și-l joace pe al lor, dându-și toată silința. Cele mai sensibile se străduiau să mă înțeleagă și o asemenea strădanie se sfârșea printr-o capitulare melancolică. Celelalte, mulțumite când vedeau că respect regulile jocului și că aveam delicatețea de a vorbi înainte de a acționa, treceau, fără să mai aștepte, la fapte. Iar eu câștigam și încă de două ori, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
suntem cazuri excepționale. Fiecare dintre noi invocă ceva anume. Fiecare se vrea nevinovat, cu orice preț, chiar dacă pentru asta ar trebui să învinuiască întreg neamul omenesc și însuși Cerul. Nu-i veți face nimănui prea mare bucurie lăudându-l pentru strădaniile depuse spre a deveni inteligent sau generos. Dimpotrivă, veți vedea cum îi crește inima de fericire dacă-i veți admira generozitatea înnăscută. Dacă-i veți spune unui criminal că greșeala pe care a făcut-o nu ține nici de firea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
în ruptul capului în ce constă seriozitatea lor; știam doar că ea nu putea fi găsită în cele ce vedeam în mine și în jurul meu, căci totul mi se înfățișa doar ca un joc amuzant sau neplăcut. Există, într-adevăr, strădanii și convingeri pe care nu le-am înțeles niciodată. Am privit întotdeauna cu mirare și cu oarecare neîncredere acele ciudate făpturi care muncesc pentru bani, pe care pierderea unei situații le face nefericite sau care se sacrifică, dându-și importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
am izbutit s-o pun la punct abia mult mai târziu și pe care n-am putut-o descoperi înainte de a mă fi aflat în cea mai deplină părăsire. Până atunci, râsul a plutit mai departe în preajma mea și toate strădaniile mele nesăbuite n-au izbutit să stârpească din el o anume mlădiere binevoitoare, aproape drăgăstoasă, care-mi făcea rău. Dar mi se pare că marea a început să se umfle. În curând va pleca și vaporul nostru, căci se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
și sistemul satanicei “pedagogii” a lui Makarenko. “ Gheorghiță Savel, colonel (r) Această prezentare a retragerii din Crimeea, Gheorghiță a introdus-o în ediția a II-a a volumului „O viață închinată Adevărului, Gheorghiță Savel”, apărută la aceeași editură, și prin strădania aceluiași editor într-un tiraj și mai redus din motive financiare. Această ediție e completată cu piese iconografice pe care naratorul cărții a ținut să le mai introducă: documente, fotografii, texte care i-au rămas în inimă, etc. Când mi-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în acest colțișor al țării.” - Mihai Pop, fost profesor de limbă engleză la Liceul nr.2 din Rădăuți. Și lista aprecierilor ar mai putea continua pe multe pagini...și le veți întâlni lecturând această cartemonument înălțat sârguinței, destoiniciei, hărniciei, râvnei, strădaniei, priceperii, seriozității, capacității de concentrare și răbdare, închinării vieții unor idealuri înalte, sacrificiului de sine pentru a demonstra că poporul român a avut oameni de seamă, de mărețe înfăptuiri, necunoscute de o Europă care ne-a luat sub umbrela ei
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
ce voi expune se referă strict la un an și anume iulie 2009 - iulie-august 2010. Prin urmare, pornesc la drum cu încrederea limitată că voi realiza ce mi-am propus și, mai ales, să nu-mi dezamăgesc posibilii cititori ai strădaniei mele... Volumul doi se încheia cu micul eseu „Dor de Căuești” ca urmare a unei vizite fulger ce a avut loc în acel sat la finele lui mai 2009, urmat de Postfața volumului, în care amintesc de sponsorul întâlnit în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cărții citată pe care îmi scrie următoarele: „Domnului Ion N. Oprea (I.N.O.), cu toată dragostea și recunoștința mea perpetuă, pentru îndemnul repetat și provocator ca să scriu. În concluzie vă pot socoti, pe drept cuvânt, ca unul dintre coautorii acestei strădanii. Același, Alex. Mânăstireanu”. Din subtitlul prozei primite (călătoria continuă) cititorul neavizat înțelege că mărturisirile sale memorialistice din primul volum se continuă prin volumul (II) de față. L-am citit cu interes și pot spune că narațiunea este o reușită, superioară
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Ne cunoaștem cum se spune prin intermediar, prin dl. I. N. Oprea - consătean deosebit care, pe lângă cărțile ce a scris - adevărată muncă de Sisif, spuneți dvs. și am spus-o și eu - a avut inspirația de a vă trimite și strădania mea atât de târzie în arta scrisului. A încercat să-mi facă cunoscut scrisul printre oamenii pe care-i cunoaște, nu sunteți prima persoană - dintr-o dragoste mai veche a domniei-sale și așa ați intrat în posesia cărții mele. Ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cărții citată pe care îmi scrie următoarele: „Domnului Ion N. Oprea (I.N.O.), cu toată dragostea și recunoștința mea perpetuă, pentru îndemnul repetat și provocator ca să scriu. În concluzie vă pot socoti, pe drept cuvânt, ca unul dintre coautorii acestei strădanii. Același, Alex. Mânăstireanu”. Din subtitlul prozei primite (călătoria continuă) cititorul neavizat înțelege că mărturisirile sale memorialistice din primul volum se continuă prin volumul (II) de față. L-am citit cu interes și pot spune că narațiunea este o reușită, superioară
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cu florile, cu care-mi înfrumusețez vremea pe care o mai am de trăit. Și, a mai zis, atunci: laudă, ție, SINGURELE! Da. Slavă ție, și, cât mai multe asemenea zile și nopți, și patimi, cufundate în parfumul propriei tale strădanii! LA COCOSTÂRCUL PESTRIȚ Miez negru de noapte. Furtuna rupea arborii, scotea copacii din pământ, lua înainte tot ce întâlnea în cale: vegetații, rupturi de pădure, tinichele, acoperișuri de construcții rurale. La Cocostârcul Pestriț se afla și magazia de unelte agricole
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
sângele tău? Dar inima, sufletul, rezistența ta? Din oțel, din diamant, din granit? Spune mi, dacă știi, și dacă poți să-mi divulgi un acest nebun de mare secret? Numi spui. Nici nu prea mi iei în seamă suspiciunile, curiozitățile, strădaniile și ne înduplecarea de a afla ce te tot întreb. Dacă-i așa, așa să fie! Bine. Atunci, s-o iau de la început. Din segment în segment; din presupunere în presupunere; din mărunte secrete, scăpate, din viață, pe marginea drumului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mărunte secrete. Că, realitatea, merită. Așa mi se pare. Un pumnișor de copilă, rămasă, de la naștere, fără mamă. După cezariană, ai fost scoasă, din cutia de aur a decedatei, aceasta trecând la cele veșnice. Prin marea dragoste și grijă, prin strădania forțelor unite, ale ființelor în alb, din domeniu, ai ajuns, cu foarte multă greutate, la etatea copilului de cămin. Căruia, i te-au alăturat, urmat de perioada grădiniței. Apoi - școala. Și, totodată - munca! Munca exploatată, ca și a altor copii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
la ambele capete, și am răzuit de scoarță toți pomii fructiferi din grădină, pe care tata, pasionat pomicultor, abia îi altoise. Doream să-i fac albi, "mai frumoși". Am lucrat cu spor, până seara, încredințat că voi fi lăudat pentru strădania mea, și am fost sincer mirat când l-am văzut pe tata negru de supărare. Am făcut, aș zice azi, ceea ce a făcut Malraux când a declanșat operațiunea înălbirii clădirilor din Paris, numai că pomii "înălbiți" de mine n-au
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cu un bărbat pe care nu-l iubise și că suferea de insomnii cumplite din pricina cărora avea tot felul de fobii. Când am încercat să aflu dacă mai consultase vreun psihiatru, a părut încurcată. "E ceva care nu merge în strădaniile mele, de aceea mă aflu aici. Uneori, îmi vine să trag fața de masă cu tot ce se află pe ea" mi-a zis. Îi intrase în cap că nu era normală, că-i lipsea ceva ca femeie și trăia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]