7,161 matches
-
nunți Sfidând amărâte lefuri, Pensia celor cărunți... Nu salvăm țara cu cârca Pentru un venit stupid, Prea din timp, de coana Hârca, Duși la coanul Genocid... Nu salvăm țara cu coșul Pe la moluri cu otrăvi Ce nu le-a mâncat strămoșul: Chimicale-n raft și tăvi... Nu salvăm țara bolnavă Perfuzându-i somnifer Să se creadă o epavă Cu vlaoare doar de fier... Nu salvăm țara pe frontul Unei forțe ce dictând Își mărește zilnic contul Ucigând, înfometând... Nu salvăm țara cu
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
mult umor și o subtilă ironie. La timpuri noi, oameni noi. Pătru, cel care se va dovedi urmașul Principelui Pătru Valdescu, om tânăr, vrednic și dornic să se înalțe pe puterile lui,are aceeași judecata sănătoasă și înțeleaptă ca a strămoșului său:” Oameni buni, nu vă temeți de puterile sale! Diavolul în realitate nici nu există! El este numai în obsesia noastră și numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește comoara și vraja se rupe, pentru că Elena, iubita lui soție nu este alta decât o urmașă a lui Preda, slujitorul credincios al strămoșului său. Găsirea comorii se răspândește ca fulgerul și depășește granițele satului, până atunci uitat de autorități și mai marii țării.Vestea produce agitație printre o sumedenie de instituții și persoane importante din țară, iar Ion Nălbitoru o surpinde cu ironie
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
mult umor și o subtilă ironie.La timpuri noi, oameni noi.Pătru, cel care se va dovedi urmașul Principelui Pătru Valdescu, om tânăr, vrednic și dornic să se înalțe pe puterile lui,are aceeași judecata sănătoasă și înțeleaptă ca a strămoșului său:” Oameni buni, nu vă temeți de puterile sale! Diavolul în realitate nici nu există! El este numai în obsesia noastră și numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
numai ideea existenței lui ne domină și ne întunecă mintea și sufletul. Această babă este neputincioasă!” Pătru găsește comoara și vraja se rupe, pentru că Elena, iubita lui soție nu este alta decât o urmașă a lui Preda, slujitorul credincios al strămoșului său.Găsirea comorii se răspândește ca fulgerul și depășește granițele satului, până atunci uitat de autorități și mai marii țării.Vestea produce agitație printre o sumedenie de instituții și persoane importante din țară, iar Ion Nălbitoru o surpinde cu ironie
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
din Vasile Alcsandri, Coșbuc și Topîrceanu, dar și un suflu proaspăt, cu imagini inedite. Și într-adevăr, ușurința versificației în pasteluri îl apropie de George Topîrceanu. O nostalgică elegie cu numele „Pelerinaj” - ne conduce în cimitirul unde sunt înhumate rămășițele strămoșilor poetului și atmosfera este, nu atât de liniște, cât de „stihiile tăcerii”. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, de tristețe absolută și rivalizează cu cea a poemelor lui George Bacovia. Un alt sonet foarte reușit este cel intitulat „Coșmar” în care, atmosfera
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
independență, nu va fi niciodată el. Singura siguranță pe care un om o va avea în această lume este o rezervă de cunoștințe, experiența și capacitatea.” - Henry Ford Cu mii de ani în urmă, în așa numită Epoca de piatră, strămoșii noștri europeni trăiau din vânat sau lucrau pământul. Metalele încă nu fuseseră descoperite, prin urmare, oamenii lucrau folosind unelte de piatră, de unde și-a luat denumirea epoca respectivă. Femeile și bărbații din acea Epocă nu aveau bancnotele și monedele pe
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
Fluviu avu loc o nouă luptă. Deodată, în iureșul bătăliei, apăru iarăși Paloș pe roibul său sur. Nicio lance, nicio sabie sau săgeată nu se atingea de el. - Unde-mi umbli, Paloș? - Și acesta-i unul din ținuturile unde un strămoș de-al meu a biruit pe turci și i-a condus până la Constantinopol! - Atunci îi vom repeta isprava! - Așa să faci, Măria Ta! Ai grijă de Domnia Ta, căci după această izbândă mulți răuvoitori vor unelti împotriva ta! - Voi face pace
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Referință Bibliografica: Rădăcini / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RADACINI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368328_a_369657]
-
face-o,niciodată nu s-ar mai putea întoarcela condiția de pasăre.... XIV. O SCUFUNDARE, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014. Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm. Citește mai mult Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi,în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim,pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi,cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim.În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintiiși verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc.Sub frunze de brustur se-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
i-a dedicat o frumoasă și frământată poezie pe care o consideră debutul său publicistic (2009). Poezia aceasta, scrisă la persoana întâi „Când îngerii vegheau” vorbește despre misiunea noului născut pentru perpetuarea binelui. Atunci când va veni vremea, părinții, ca și strămoșii: „Spre infinit călătorind,/ Înstrăinați și fără dor,/ Vor ști, doar, c-au murit iubind/ Și că prin mine nu mai mor”. Îmbrăcate în straiele unor inedite și frumoase metafore, deslușim adesea și confesiunile poetei discrete și pline de candoare: „La
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
colinde divine Steaua lui bună În veci se-nalță O, lerui ler Colindă măreață O, lerui ler Clipe preasfinte Noian de colinde Înapoi și-nainte ! -------------------------------- De sărbători e vremea colindelor. Răsună sfintele cântări care ne aduc aminte de moși și strămoși, de cei care și-au dat viața ca să mai existe această Țară și Pământul românesc. Glorie lor, înaintașilor, care au dus tradițiile din veac în veac, glorie lor, marilor scriitori, marilor spirite care au sporit bogăția culturală a acestui neam
COLINDĂ LA ANIVERSAREA LUI MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368447_a_369776]
-
eroii pâinii”, pe care se sprijină omenirea. Sunt amintiți aici, marii bărbați ai țării care și-au înscris cu demnitate numele în istorie. Acestea sunt cele mai emoționante și pline de simțire poezii din întreg volumul. Poezia „Nemuritorii” este dedicată strămoșilor, care au rămas „prezenți în noi” și a căror amintire o purtăm toată viața, transmițând-o urmașilor: „Nu vin, nu pleacă și nu spun, / Au fost tot oameni și-s apoi, / S-au dus fără de rămas-bun, / Dar sunt mereu prezenți
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
săi. Poeta surprinde miracolul vieții prin nașterea unui copil, în poemul „În clipa când se naște un copil” - și, susține ea, „Tot Universul înflorește”. Capitolul „Rădăcini” , cuprinzând 20 de poezii, ne întoarce la primele începuturi, în care poeta își asemuiește strămoșii cu brazii și cu stejarii seculari, viguroși, veșnic verzi, protejând între ramurile lor, norodul de viețuitoare, păsări și gâze. Un adevărat „Simbol Nemuritor”. Virginia Vini Popescu afirmă că a cunoscut „Mirosul demnității”: „Miroase-aici a demnitate, / Și nu mă satur
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
-a demnitate / Prin unghii rupte de pământ / Și i se-ntinde din dreptate / Și mâna mea spre legământ”. Și acest poem poate fi înscris în categoria poeziilor de adâncă simțire patriotică. Acesta este un grupaj foarte emoționant dedicat părinților și strămoșilor plecați dintre noi. De pe „raftul inimii” - poeta desprinde portrete și amintiri, așa cum s-ar afla în fața unui iconostas și ar săruta icoanele sfinte. Și, cum era și firesc, pentru mamă a conceput un poem omagial tulburător, intitulat: „Mamă, univers de
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
zid,/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată./ Cine mai ține cadența coridoarelor vremii.” (Poemul „Sfârșit de timp” din volumul „Semnele timpului”) Ca mai toți înaintașii noștri străbătută de fiorul materiei primordiale și de spiritul strămoșilor Poeta dă glas iubirii ei pentru pământul românesc pe care-l iubește, temelie a neamului românesc, care respiră prin ființa poeților, îi aduce în substanța poeziei ei pe Eminescu și pe Blaga: „Prietene, aflat oriunde,/ I-ați iubirea și cuprinde
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
întoarcă, pentru crivățul moldovenesc și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera Urșilor și pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările și pomelnicele bunicilor și străbunicilor mei, pentru Nae Ionescu, Țuțea, Puric, Patapievici, Pleșu și Liiceanu, pentru pământul acesta sfânt îmbibat de sângele strămoșilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga și Rada și pentru bolta înstelată a Basarbiei și Fetele de la Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă, scos afară din țară, într-o epurare etnică totală și de proporții, cu efecte dezastruoase pentru națiune, va avea o continuitate geo-istorică, pe pământul dăruit de strămoșii noștri, pelasgo-geto-dacii. Alții, cred că etnicul român va dispărea in următorii 100 de ani, tocmai din considerentele mai sus amintite, dară eu, încăpățânat de cind mă știu, nu am numai speranța dar am și convingerea, că blajinul popor român are
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori, Emaosul așteaptă drumeți și pelerini... Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori. Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă, Răsar Luceferi în veghea lor de sus, Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă: Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, O
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
din țară trăiește tot timpul cu dragostea față de pământul în care s-a născut. Și pe care îl poartă în suflet. De altfel dl. Herman Victorov după ce a plecat din țară, a vrut să se stabilească în Israel, în țara strămoșilor lui (să vină acasă, la rădăcina neamului, a ființei lui, cum ar spune Heideger), dar nu s-a mai putut „aclimatiza” locului, astfel că s-a stabilit în Canada, care avea să rămână a doua patrie a lui după România
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
spiritualității mondiale, pe care autoarea îl strigă lumii întregi. Cu instinctul și intuiția esenței doamna Cezarina Adamescu a găsit formula cea mai bună care definește mesajul fundamental al operei doamnei Buni: ambasador al României, ambasador al valorilor românești create de strămoșii noștri. Capitolul „Spiritul de solidaritate canadian”, este un reportaj transmis de la fața locului, cu inima îndurerată vibrând de emoție, în care ne este descrisă reacția impresionantă a canadienilor care a urmat asasinării caporalului Nathan Cirillo. Parcurgând acest capitol mi-am
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
2014 Toate Articolele Autorului Cu lacrimi speli doar o umbră, Mortul se spală cu apă de râu, Suferința și nu speranța moare ultima, De voi uita, să fiu uitat, să se închege sângele în vine, Orice pădure crește peste oasele strămoșilor, Orice pustiu înghite urmele celor vii cândva, Numai cruzimea nu se spală cu nimic, Nu se îngroapă cu nimic, este mereu vie ca vipera ziua, Se bucură de soare, de respirația noastră, de căldura noastră, Cruzimea, sora vitregă a iubirii
CU LACRIMI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367866_a_369195]
-
ctitori de localuri sfinte și viteji apărători ai neamului și credinței străbune. Pe peretele dinspre miazăzi, pe fundalul tricolorului, se afla conturul României mari și în mijloc Maica Domnului cu Pruncul în brate, imagine ce ne aminteste de credința din strămoși că țara noastră este Grădina Maicii Domnului. Paraclisul „Bunei Vestiri” adăpostește racla cu moaștele Sfinților 40 de mucenici din Sevastia și ale mucenicilor care sau jertfit în închisorile de la Aiud. Părintele Prodromos își manifestă interesul pentru actul de cultură. În
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
Din al țării vechi pământ, Să-mi faci hram cu busuioc La fete să am noroc. Să-mi dai viers de Mioriță Ca să zic din fluieraș De dor a mea doiniță Pentr-un suflet pătimaș. Patimă de mamă dragă, De strămoși și de pământ... Patimă de-o viață-ntreagă: De locul de unde sunt! Ioan Adrian Trifan Referință Bibliografică: DOINĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Adrian
DOINĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367981_a_369310]