76,894 matches
-
un fel de mezalianță. Nu era echivalent pe vremea aceea. Astăzi lumea nu-și mai dă seama de aceste" - Casa mare de pe Calea Victoriei, renovată și strălucitoare" - Da, e o casă Grădișteanu. Adică tot terenul acela dintre Calea Victoriei și unde cotește strada Niculae Iorga acuma, era un teren care aparținea familiei. Cel care a avut locul către Calea Victoriei era văr cu bunicul meu. Bunicul meu avea casa în care mi se pare că e o școală primară acolo. Chiar acolo s-a
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
a avut locul către Calea Victoriei era văr cu bunicul meu. Bunicul meu avea casa în care mi se pare că e o școală primară acolo. Chiar acolo s-a născut mama în 1863, mai în fundac așa. Pe cînd spre stradă, vărul bunicului meu, Ionaș Grădișteanu, care a fost de mai multe ori ministru. Și deci e o casă clădită de Ionaș și de sora lui, care era măritată Ghica. Fiindcă Ionaș nu a avut copii legitimi și deci s-a
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
s-a luat 90% din ea. Mama s-a regăsit cu 50 de hectare. Și le-a vîndut, că nu se putea ocupa de ele, și a cumpărat o căsuță destul de puțin arătoasă, prin cartierul Buzești. Acuma nici numai există strada. Dar aceea a vîndut-o mai tîrziu. - Nu mai păstrați nici un obiect de la mama dumneavoastră ? - Dar ce obiecte să am de la dînsa decît tabloul... De pildă în camera mea am o frumoasă acuarelă făcută de un pictor italian cu mama mea
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
beneficiul experiențelor și al practicilor neconvenționale. Activ ca prezență socială și responsabil din punct de vedere moral, artistul plastic iese decis din atelier, abandonează sala de expoziții sau, în cel mai bun caz, îi schimbă fizionomia obișnuită, și vine în stradă, recuperează spații uitate sau compromise, polemizează direct sau indirect cu muzeul și cu spiritul academic. Aceste mutații importante, care vizează deopotrivă oferta și consumul pe piața de artă, au în spațiul cultural românesc o semnificație particulară. De dată relativ recentă
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
mult cantitatea decît calitatea. Festivalul s-a lățit, s-a dezvoltat pe orizontală, au apărut secții și secțiuni, o mie de activități pe zi, de spectacole și spectacolașe, de întîlniri și conferințe, bursa de spectacole, ziarul festivalului, concerte, animații de stradă. Trebuie, după părerea mea, și o înălțare pe verticală. O tendință de aliniere la munții din jur, o creștere sistematică a valorii montărilor selecționate. La unele ediții, a pierdut teatrul. A cîștigat, însă, orașul. Și, sînt sigură, vom primi înapoi
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
care cred că valorează foarte mult pentru teatrul contemporan și pe care îl apreciez enorm, o atitudine ireverențioasă față de public și, în egală măsură față de Constantin Chiriac, directorul Festivalului. Despre toate acestea și despre multe altele, despre atmosfera spectacolelor de stradă orchestrate de regizorul Mihai Ranin, despre chitaristul care mi-a cîntat șapte zile și tot atîtea nopți sub fereastră, mie și tuturor trecătorilor din Sibiu, despre discreția primarului Klaus Werner Johannis, aflat, de altfel, în plină campanie electorală, despre reîntîlnirea
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
și cinci la sută din orele vieții sale profesionale, care însuma douăzeci și trei de ani de serviciu, în aeroporturi, în avioane, în trenuri și gări, taxiuri, săli de așteptare, camere de hotel, holuri de hotel, cazinouri, la colțuri de stradă, restaurante, în întunericul cinematografelor, în cafenele, cluburi de noapte, biblioteci publice, clădiri de poștă. în afară de ebraică, vorbea franceza și engleza, puțin românește și idiș. La nevoie, o rupea și în germană și în arabă. Purta aproape întotdeauna un costum gri
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
mai profundă, de paranoia irecuperabilă. Pe când tragedia irakienilor era prezentată cu lux de amănunte (și e bine că e prezentată!), aneantizarea celor trei mii de civili nevinovați din New York e doar sugerată: câteva chipuri de oameni ce aleargă derutați pe străzi, câteva mormane de moloz acoperite de fum. În rest, ura compactă a unui milionar ce face gargară cu apartenența la "working-class", și triumful garagaței populiste a unui clown cinic care, din ură morbidă pentru un politician la rândul lui suspect
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
orice tribună, este mai presus de o imaginație debordantă, luxuriantă în cuvinte-imagini. Avem specialități! Stau cu gura căscătă și privesc, îndelung, o vitrină. Mă sprijin de mașinuța mea, așteptînd să vină să mă depaneze. Am făcut-o zob pe minunatele străzi din atît de occidentalul sector 4. Casa mea a suferit zguduieli strașnice din pricina camioanelor de mare tonaj și a condusului cu 80 la oră pe o străduță ce abia îi suportă pe bieții șoferi-riverani. A venit căldura, m-apuc de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
Mihalache. Același zîmbet! Nu vrea nimeni să-l cumpere? E ieftin, ca braga! Cu o singură condiție: să nu depășiți zona. Doamna Cezarina și a lu' Mărăcine Sînt doi boschetari. Fără masă, fără casă, dar cu ambulanța la scară. La stradă, adică. Un reportaj de pe Prima Tv dedică un episod bețivilor, cerșetorilor. Medicii, șoferii, ambulanțierii se luptă să-i culeagă de pe borduri, de lîngă liniile de tramvai, de pe trotuare, din cămine studențești, să le acorde un prim ajutor și apoi să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
exact la jumătate. într-un echilibru instabil, între "o ediție bună"și "o ediție oarecare"; asta - din punctul de vedere al selecției filmelor, pentru că, altfel, ediția numai oarecare nu este! în ce an s-au mai văzut, la Cannes, pe străzi, manifestanți cu steagul roșu? în ce an polițiști în civil au bumbăcit, în plină stradă, protestatarii, trimițîndu-i de la bal direct la spital? în ce an un operator de la France 3 s-a ales cu capul spart în ambuscadă?, încît se
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
asta - din punctul de vedere al selecției filmelor, pentru că, altfel, ediția numai oarecare nu este! în ce an s-au mai văzut, la Cannes, pe străzi, manifestanți cu steagul roșu? în ce an polițiști în civil au bumbăcit, în plină stradă, protestatarii, trimițîndu-i de la bal direct la spital? în ce an un operator de la France 3 s-a ales cu capul spart în ambuscadă?, încît se anunță un proces judiciar, iar prefectul regiunii Alpii Maritimi s-a simțit obligat să-și
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
1956 publică povestirea Soarta unui om. În 1961 este ales în CC al PCUS. În satul pe care nu a vrut să-l părăsească pentru Moscova i se dezvelește un bust încă din timpul vieții. Cu numele lui se denumesc străzi, cooperative etc. Cu excepția unor scrisori, interviuri sau alocuțiuni rostite cu prilejul diverselor congrese la care participă, Șolohov nu mai dă literaturii nimic important. Moare, asistat de tovarășa sa de viață, în 1984. Acesta ar fi în linii mari traseul vieții
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
generației "80, realizată de el însuși, Al. Mușina selectase din tot ce scrisese până atunci două poeme, Budila-Expres " devenit unul dintre cele mai la îndemână instrumente în familiarizarea cu poezia optzecistă " și Mironosița, cartea în discuție reunește mai multe voulme: Strada Castelului 104 (ăn varianta necenzurată), Lucrurile pe care le-am văzut(1979-1984), Aleea Mimozei nr.3, Tomografia și alte explorări, Tea și Personae, urmate de o postfață semnată Al. Cistelecan, Pe unde mai merge Budila-Expres. Deși formula lirică aleasă de
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
anteriori. Naratorul, prevenit, având și el o experiență indiană considerabilă, evită astfel să cadă într-un fel de capcană fatală. El vine însă cu o îndoială, cu o precauție, mărturisind în final interdicția: "Numai după ce am rătăcit multă vreme pe străzi și mi-am venit în fire, mi s-a părut că înțeleg tâlcul acestei uluitoare întâmplări. Dar n-am îndrăznit să-l mărturisesc nimănui, și nici în această povestire nu îl voi destăinui. Viața mea și așa a fost îndestul
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
la rigoare ca un jurnal avînd ca obiect preponderent lectura!). într-un duh al "autenticității" împletite cu utopia, criticul nostru meditează la umplerea "golului" dintre viața "obiectivă" a operei și cea "subiectivă" a glosatorului său. Acest spațiu nul "dintre viața străzii și viața cărților, dintre existența cotidiană și pagina scrisă, dintre realitate și ficțiune" e ocupat îndeobște de jurnalele criticilor, care sînt, de facto, (auto)biografiile lor, scrieri ce, regretabil, apar subestimate de "codurile instituționalizate" ale profesiei de critic, istoric, teoretician
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
secolele cu aceeași prospețime. Pe care nimeni nu o biruiește. Pe șapte octombrie 2004 pe la ora 18.30, actorii trupei de la Teatrul Mic care joacă în Povestiri din Canterbury se pregăteau pentru spectacol. În același timp, un băiețel de pe o stradă din București încăleca pe o mătură și zbura peste orașul vîrît în isterie și în întuneric, eliberîndu-se. În același timp, un domn se cufunda confortabil într-un fotoliu și citea, la lumina unui lampadar art-deco, Pata umană a lui Philip
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
că Tolstoi l-a făcut primul. Schimbarea de opinie, ca ajustare la spiritul timpului într-o zi, cu fața strălucitoare, o femeie mă anunță: "nu mai există Leningrad! Se revine la bunul Sankt-Petersburg!" Nu m-au entuziasmat niciodată orașele și străzile rebotezate. Sunt pe punctul să i-o spun, dar în ultimul moment mă răzgândesc: în privirea ei încântată de fascinantul mers la Istoriei ghicesc dinainte un dezacord și n-am chef să mă cert, cu atât mai mult cu cât
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
români de vârsta a treia. Dezinformările pesediste sunt ventilate, de regulă, prin rețeaua de foști și actuali turnători, oamenii de bază ai sistemului, care în activitatea "om la om", pe bancă, în fața blocului, la cozile din magazine, la piață, pe stradă, picură otrava minciunii și a fricii. După cum manipulările grosolane prin televiziuni prind la foarte mulți tineri. "Cum să votez cu Băsescu? Are ăla mutră de președinte? Cum o să mă reprezinte, cu chelia lui, în relațiile internaționale?" Fata indignată, o superbă
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
pot accepta sau refuza să-i publice în funcție de raportul cerere-ofertă de pe piața literară. Redactorul de la o revistă literară nu are imunitate nici când se află în afara redacției. Tratat ca un cititor de serviciu cu program non-stop, el este oprit pe stradă sau i se telefonează acasă la orice oră din zi și din noapte, indiferent de starea lui de spirit și de împrejurare. (în ceea ce mă privește, am povestit adeseori ce pățesc din cauza profesiei mele de critic literar. Reiau numai câteva
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
medic stomalog, profitând de faptul că îi eram pacient, a întrerupt intervenția, m-a lăsat cu gura plină de feșe și a început să-mi citească din creația lui. Iar altul m-a sunat la telemobil, când mă aflam pe stradă, și m-a obligat să ascult un capitol întreg dintr-un roman, până când - din fericire - mi s-a descărcat complet bateria.) La fel de insistenți sunt autorii lipsiți de talent (dar și unii talentați) când vor să-și publice cărțile. Nu-i
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
nu-mi explic uriașa anxietate publică stîrnită de un cutremur fără victime și fără stricăciuni. Aici cred că televiziunile care voiau să ne convingă că au prins o catastrofă națională în direct au avut rolul de dirijor al ieșirii în stradă pe ici pe colo.) Tinerii de pînă în 30 de ani n-au rezonat la această criză de panică. Lipsiți de amintiri personale despre cele întîmplate în noaptea marelui cutremur, acești tineri au observat cutremurul cel nou cu relativă seninătate
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
prins cutremurul din '40. Ori de cîte ori se mișca puțin lustra în tavan se schimbau la față și se întrebau panicați: "L-ai simțit ?" Ultimul cutremur de pe vremea lui Ceaușescu, cel din '86, i-a scos pe bucureșteni în stradă. În noaptea aceea a fost o uriașă viermuială pe străzi, deși nu s-a stins lumina, nu s-au întrerupt gazele și nici nu s-a delcarat alarmă de gradul zero, ca în '77, cînd Ceaușescu nu era acasă, ci
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
puțin lustra în tavan se schimbau la față și se întrebau panicați: "L-ai simțit ?" Ultimul cutremur de pe vremea lui Ceaușescu, cel din '86, i-a scos pe bucureșteni în stradă. În noaptea aceea a fost o uriașă viermuială pe străzi, deși nu s-a stins lumina, nu s-au întrerupt gazele și nici nu s-a delcarat alarmă de gradul zero, ca în '77, cînd Ceaușescu nu era acasă, ci într-o vizită la Madrid. Reacția de atunci venea cumva
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
în țară. Tot atunci "Europa liberă" a deschis acea faimoasă linie de comunicare între ascultătorii din țară și cei din străinătate, dar și între cei care se căutau unii pe alții în România. De ce n-au mai ieșit bucureștenii în stradă după ultimul cutremur? În parte fiindcă mass media s-au grăbit să-i informeze despre ceea ce se întîmplă. Chiar dacă au exagerat. Așa că în loc să fugă din casă, bucureștenii au preferat să asculte știrile.
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]