5,990 matches
-
distanță, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2003), Managementul asistenței psihopedagogice și sociale. Ghid practic, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași. Golu, P. (1985), Învățare și dezvoltare, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneze, București. Gorgos, C. (coord.) (1987‑1992), Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I‑IV, Editura
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asigurat din punctul de vedere al izolării lui, trebuie să fie îndeplinite două condiții: 1. să se folosească un anumit mod de asigurare a securității prelucrării pentru a izola sistemul de inamicii săi din afară; 2. să se apeleze la strategii de apărare, prin izolarea utilizatorilor între ei și de sistemul de operare al calculatorului. Utilizatorii care prelucrează date ce aparțin categoriilor speciale trebuie să fie izolați în mod deosebit. Sunt posibil de aplicat cel puțin șase strategii de izolare, ele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Forme în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Dan Grigorescu, Romanul american al secolului XX, București 1999, 262-335; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000; Mihaela Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
câteva trăsături ce vor fi confirmate de lucrările care au urmat: bogăția și rigoarea informației, interesul pentru ideologia literară și pentru palierul teoretic al cercetării, atenția acordată metodei adecvate la text. Tinzând spre interdisciplinaritate și utilizând o paletă amplă de strategii critice mai vechi sau mai recente (istoristă și pozitivistă, stilistică, structurală, psihanalitică, tematistă, sociologică, antropologică, semiotică), istoricul literar își va lărgi accesul la text, ajungând la ceea ce Edgar Papu avea să numească pansemantism. Lectura superficială, care își neglijează obiectul declanșează
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II, 303-305. C.M.B.
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319 Două tipuri de strategii 319 Strategiile de decizie și dinamica incertitudinii 326 Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii 329 Bibliografie 336 4. MATERIALISM ISTORIC. NOTE DE CURS Capitolul 17. Modelul marxist de explicație a societății 339 Bibliografie 350 Bibliografie generală 351 Cuvânt înaintetc "Cuvânt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie înțeleasă nu numai static, ca mod deorganizare, dar și dinamic, ca strategie de organizare promovată în cadrul sistemului de către membrii săi. Din cauza complexității sistemelor sociale, a pluralității de interese, într-un sistem social, diferitele subsisteme, grupuri, persoane tind să promoveze strategii diferite de structurare a sistemului, fiecare cu cerințele sale funcționale specifice. Într-o întreprindere, directorul poate să promoveze un mod de organizare și conducere autoritar personal; inginerul-șef poate presa spre un stil de conducere democrat-consultativ, în timp ce șeful serviciului cercetare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai importante. Când problemele de soluționat sunt mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată și crearea de norme generale și impersonale reprezintă tehnici tipice de evadare din realitate a organizațiilor, strategii de acțiune pe baza unei definiri simplificate a realității. Sociologia actuală prezintă de cele mai multe ori însă o abilitate scăzută de a lua în considerare, într-o explicație complexă unitară, atât factorii obiectivi, cât și cei subiectivi care prezidează dinamica fenomenelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
actuale resimt tot mai acut nevoia unui know-how sociologic. Presiunea problemelor orientează cercetarea și intervenția sociologică mai mult pe linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de necesități care nu pot fi reduse la cele economice: necesități sociale (nevoia de un climat uman pozitiv, stimulativ, de stimă, respect, încredere), necesități de autoactualizare (dezvoltare și afirmare umană, activitate la nivelul capacităților), necesități de participare socială. De aici, strategii diferite de organizare a muncii și de motivare a performanțelor. În al doilea rând, difuzarea de date empirice, culese sistematic de cătresociolog, referitoare la realitatea socială în care acționează colectivitatea, la multiplele activități ale acesteia, cât și la rezultatele obținute
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cercetare specializată, granițele fiind foarte mobile și temporale. Ce mi se pare însă a fi mai presus de orice îndoială este faptul că asimilarea temporalității, în calitate de „istorie” a sistemului, de dinamică în timp bazată pe o anumită logică, impune strategii științifice specifice. Capitolul 13 FUNCȚIILE ISTORIEItc "Capitolul 13 FUNCȚIILE ISTORIEI" Acest capitol are ca obiect explorarea funcțiilor pe care leîndeplinește istoria ca disciplină în cadrul diferitelor comunități. Pentru a putea înțelege mai bine aceste funcții este însă nevoie mai întâi să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ceilalți parametri ai acestuia. Incertitudinea generează o serie de probleme psihosociale a căror soluționare este de natură să modifice sensibil însuși procesul decizional. În cele ce urmează, intenționez să argumentez că, în condiții de incertitudine persistentă, decidenții reali recurg la strategii de decizie diferite de cele presupuse de modelul analitic, care sunt explicabile tocmai prin factorul incertitudine. Decizia în incertitudine persistentătc "Decizia în incertitudine persistentă" Acest model se bazează pe o cu totul altă presupoziție decât modelul deciziei certe, și anume
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau altul. Mai util este însă să se considere aceste două mari tipuri de modele drept alternative reale. Există mecanisme de tip cibernetic, după cum există și mecanisme de tip decizional. Ele se întrepătrund, se completează reciproc, unul putând fi dominant. Strategii de decizie în incertitudine persistentătc "Strategii de decizie în incertitudine persistentă" PROPOZIȚIA 2.1.: În condiții de incertitudine persistentă, decidentul are de înfruntat două probleme distincte: cum să ia o decizie suficient de bună în condiții de cunoaștere cronic incompletă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aleatoriu. Fie că dau cu banul, fie că folosesc un procedeu sofisticat, dar înalt discutabil, rezultatul pentru alegerea în cauză poate fi echivalent din punctul de vedere al probabilității de a face alegerea cea mai bună. Este cazul mulțimii de strategii utilizate la jocurile de noroc și care, comparate cu modelele probabiliste, sunt eronate în mod absolut. În unele cazuri însă, ele se dovedesc a fi proceduri de alegere pur aleatorii. Acum putem reveni la întrebarea noastră: este sau nu justificat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a fi reductibilă printr-un proces iterativ. Incertitudinea asociată cu strategia satisfăcătorului este mai mult de tip ireductibil și, din această cauză, prezintă consecințe distructive mai pronunțate decât incertitudinea predominant reductibilă asociată cu strategia optimalității tendențiale. Vulnerabilitatea acestei din urmă strategii la incertitudine este semnificativ mai redusă deoarece deține mijloacele cognitive care promit o reducere sistematică a ei. Caracterul deschis, iterativ al procesului decizional face mai ușor suportabilă incertitudinea. Se poate afirma, în concluzie, că cele două strategii de decizie sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de la început, respinse de majoritatea behavioriștilor, există un consens larg în a considera psihologia ca fiind știința comportamentului. Pornind de la unele curente în cercetare apărute cu mulți ani în urmă, o serie de formulări teoretice și concepte noi, însoțite de strategii terapeutice care se inspirau din acestea, au apărut în mod progresiv în domeniul terapiilor comportamentale. Cognitivismul se prezenta ca o nouă revoluție, capabilă să lărgească domeniul terapiilor comportamentale, sau chiar, pentru unii, să contribuie la scoaterea psihologiei din „lunga și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și fiziologice. Terapeutul observă și subliniază toate progresele pacientului pentru a-l încuraja să continue expunerea la situația evitată. Scopul fundamental al terapiei cognitiv-comportamentale este acela de a ajuta pacientul să perceapă o eficiență personală. Ea îi permite să învețe strategii de control fiziologic, cognitiv, comportamental pe care le poate generaliza la alte situații problemă. Se poate spera că, odată cu experiența reușită de înfruntare a unei situații neplăcute, pacientul își modifică profund credințele în legătură cu capacitățile sale de a acționa în fața obstacolelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul strategiilor de evitare cognitivă, cum ar fi să găsească o distracție, să practice o activitate fizică, să privească mai multe filme pe rând la televizor. Alte strategii își propun să suprime conținutul gândirii conștiente cu ajutorul eforturilor cognitive („Trebuie să încerc să nu mă gândesc la nimic”), să-l substituie cu alte gânduri, să înlocuiască un gând neliniștitor cu unul agreabil sau mai puțin stânjenitor (o amintire agreabilă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o meta-analiză recentă a studiilor în ceea ce privește tratamentul tulburării de anxietate generalizată. Rezultatele indică faptul că mai multe strategii de intervenții cognitiv-comportamentale aduc beneficii importante pacienților. Autorii concluzionează că un tratament al tulburării de anxietate generalizată cu componente multiple, care include strategii comportamentale și strategii cognitive, se dovedește mai eficient decât un tratament cu strategii exclusiv comportamentale sau exclusiv cognitive. Formele terapiei Protocoalele care urmăresc neliniștile excesive cât și mecanismele psihologice subiacente, cum ar fi intoleranța la incertitudine și evitarea cognitivă, antrenează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rezolvarea unei probleme. Chestionarul de evitare cognitiv (QEP) este format din douăzeci și cinci de întrebări care evaluează cinci strategii de evitare. Chestionarul completat de către Marie permite identificarea intensității tendinței sale de a recurge la strategiile de evitare cognitivă și tipul de strategii pe care aceasta le utilizează cel mai mult pentru a alunga neliniștile. Chestionarul „De ce să ne îngrijorăm” versiunea 2 (PSI-II) conține douăzeci și cinci de itemi care măsoară cinci credințe eronate în legătură cu tulburarea de anxietate generalizată. In cazul lui Marie, chestionarul a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îi reamintește unele informații și îi permite să-și descrie gândurile, emoțiile și comportamentele (discuții privind viitorul fiicei sale, anxietate și frustrare deoarece aceasta i-a spus că dorește să-și întrerupă studiile, dificultate de a se concentra, tratament medicamentos, strategii de evitare). Sarcini de efectuat Pentru a o ajuta pe Marie să-și dezvolte noile sale abilități (o mai bună conștientizare a elementelor ce caracterizează neliniștile sale și a reacțiilor sale), terapeutul îi propune două exerciții. Marie trebuie să pună
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea paradigmei cognitive Faza comportamentală Faza cognitivă Faza preventivă sau travaliul terapeutic al schemelor 3. Studiu de caz (modelul lui Beck) Prezentarea cazului Desfășurarea terapiei 4. Terapia centrată pe scheme Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Strategii terapeutice 5. Studiu de caz (modelul lui Young) Prezentarea cazului Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Schimbarea Evoluția cazului Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Dintre toate patologiile psihiatrice, depresia rămâne printre cele mai frecvente și mai invalidante, manifestându-se ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de vedere. In mod obișnuit, nivelul coboară până la jumătate după examinarea realității. Analiza logică a situației dificilă din punct de vedere emoțional se finalizează selectând interpretarea situației cea mai rațională și extrăgând din aceasta o concluzie comportamentală pentru a dezvolta strategii de coping. Cercetarea sistematică a altor puncte de vedere posibile (ipoteze alternative) Dacă examinarea evidenței rămâne fără efect, terapeutul propune o serie de întrebări simple pentru a explora mai mult situația: - Ce aș putea gândi în plus într-o situație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dacă ar fi putut. Acest exercițiu permite, în plus, identificarea trebuințelor emoționale de bază frustrate pe care pacientul trebuie să învețe să le revendice. Pacientul și terapeutul pot împreună să conceptualizeze în continuare și să traseze bazele schemei de tratament. Strategii terapeutice Strategii cognitive Această etapă este cea care s-a inspirat în modul cel mai direct din terapia cognitivă standard. După descoperirea modului propriu de funcționare prin intermediul paradigmei cognitive, pacientul consideră schema ca pe o ipoteză de testat mai degrabă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi putut. Acest exercițiu permite, în plus, identificarea trebuințelor emoționale de bază frustrate pe care pacientul trebuie să învețe să le revendice. Pacientul și terapeutul pot împreună să conceptualizeze în continuare și să traseze bazele schemei de tratament. Strategii terapeutice Strategii cognitive Această etapă este cea care s-a inspirat în modul cel mai direct din terapia cognitivă standard. După descoperirea modului propriu de funcționare prin intermediul paradigmei cognitive, pacientul consideră schema ca pe o ipoteză de testat mai degrabă decât ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]