1,499 matches
-
experiență prestructurant specific, Însușit de către fiecare, prin intermediul căruia fiecare nouă experiență posibilă primește o formă și un loc prestabilite până la un anumit punct.” (Mannheim, 1928/1990, 51) Fiecare generație, participând numai la o secvență limitată a procesului istoric, reprezintă o „stratificare a experienței”. Actualizarea unei generații potențiale În generație efectivă nu se face În mod sistematic, doar prin simplul motiv că e supusă condițiilor istorice: accelerarea schimbării sociale este un factor important pentru realizarea potențialităților inerente poziției de generație. În acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înlocuiesc progresiv În diferite domenii ale vieții sociale. În consecință, tranzițiile de la o etapă a vieții la alta comportă transformări În raporturile dintre generații. Din această perspectivă, am putea vorbi despre o problemă socială generațională În mileniul trei? Despre o stratificare socială cu o poziționare la limita inferioară a tinerilor, a vârstnicilor, a femeilor și a imigranților? Cu siguranță că da, iar dacă ne referim numai la tineri, este suficient să analizăm perioada de la Revoluția rusă și până la evenimentele din mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plan cunoștințe și repere riguroase care sunt indispensabile pătrunderii În acest univers multidisciplinar și util al sociologiei, antropologiei, economiei și psihologiei sociale. Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cardiace, definită ca scădere a frecvenței cardiace cu ≤ 18 bătăi/minut după exercițiul fizic. În plus, studiul a dovedit că anomalia recuperării frecvenței cardiace după efort reprezintă un predictor independent al mortalității de orice cauză la pacientul vârstnic, util în stratificarea riscului la această categorie de vârstă. Modificările de tip ischemic ale segmentului ST au fost de asemenea semnificativ asociate cu mortalitatea de orice cauză, dar nu reprezintă un predictor independent pentru mortalitate la persoanele vârstnice (25). Cercetări mai recente au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
efort, precum și valoarea frecvenței cardiace la apariția ischemiei reprezintă doi predictori independenți ai riscului de evenimente cardiovasculare (36). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnicii cu insuficiență cardiacă Testarea cardio-pulmonară de efort are un aport important în evaluarea și stratificarea riscului pacienților vârstnici cu insuficiență cardiacă. Un studiu de cohortă la pacienți cu insuficiență cardiacă, cu vârsta peste 70 de ani, urmăriți pe o perioadă cu mediana de 47,7 luni, a arătat că, pe lângă clasa funcțională NYHA, panta pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
2009, Parikh și colaboratorii săi au evaluat rolul prognostic al VO 2 max măsurat prin testare de efort cardio-pulmonară în evaluarea supraviețuirii pacientului vârstnic cu insufi- ciență cardiacă. Analiza retrospectivă, incluzând 396 de pacienți peste 65 de ani, a permis stratificarea riscului pentru evenimente cardiovasculare, deces, necesitatea implantării de dispozitive de asistare ventriculară stângă sau transplantul de cord în urgență, în funcție de valorile VO2 max. Supraviețuirea a variat de asemenea semnificativ în funcție de valoarea VO2 max, cu rate net superioare pentru valori mici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
9.4 Capitalul uman, 1. Relațiile dintre formele de capital și structura cultural și social socială 2. Regulile de conversie între diferite forme de capital 3. Constituirea și distribuirea oportunităților educaționale, ocupaționale și de mobilitate în spațiul social 4. Efectele stratificării sociale asupra șanselor de mobilitate socială ale indivizilor și asupra dezvoltării 5. Efectele stratificării sociale asupra practicilor de consum cultural și asupra participării civice și politice 6. Generarea, evaluarea, creșterea și protejarea capitalului intelectual 7. Factorii și dinamica economiei bazate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
social socială 2. Regulile de conversie între diferite forme de capital 3. Constituirea și distribuirea oportunităților educaționale, ocupaționale și de mobilitate în spațiul social 4. Efectele stratificării sociale asupra șanselor de mobilitate socială ale indivizilor și asupra dezvoltării 5. Efectele stratificării sociale asupra practicilor de consum cultural și asupra participării civice și politice 6. Generarea, evaluarea, creșterea și protejarea capitalului intelectual 7. Factorii și dinamica economiei bazate pe cunoaștere ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9.5 Patrimoniul 1. Tehnici de marketing cultural material/ 2. Tehnici de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
subsistemul de transmisie a căldurii) - Anexă A 1 Generalități Necesarul de căldură pentru transmisia căldurii realizată de consumator (corpurile de încălzire) include pierderile suplimentare de căldură cauzate de următorii factori: - distribuția neuniforma a temperaturii interioare în fiecare zonă termică (exemple: stratificarea termică a aerului, corpuri de încălzire montate de-a lungul pereților/ferestrelor); - dispozitive de încălzire înglobate în elementele de construcție exterioare; - strategia de reglare (locală, centralizată etc.). Influență acestor factori asupra necesarului de căldură depinde de: - tipul corpului de încălzire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
etichete prescriptive pe lumi mișcătoare. Instituie, de fiecare dată, un regim de "receptare subcutanată" care te provoacă să cauți în tăceri incerte, în sub-gesturi, în după-cuvinte. Nu amorțește privirea. Nu erodează ochiul obișnuit să se-nchidă înainte de-a detecta stratificările realității. Ascultă generos și împărtășește ce știe și ce n-a descoperit încă. Mi-aduc aminte c-am vorbit săptămâni întregi despre revolta revelatoare a lui Lopahin. Un Lopahin politic, transformator de ordine socială. De fiecare dată când discuția se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din sud, nu mai avem dovezi despre existența unor comunități umane în incinta fostelor (vechilor) orașe romane. În secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu scoabe de fier, precum cetatea de la Moldovenești (jud. Cluj)-aceasta fiind identică ca formă și dimensiuni cu cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare. Aceste tipuri de fortificații, care devin tot mai puternice și mai vaste, ca suprafață, presupun o stratificare socială și putere economică, militară și politică mare. Primele formațiuni statale, menționate în secolul al X-lea, în arealul românesc, au drept reședințe aceste cetăți-fortificații.27 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc Manifestările spirituale menționate mai sus, creștinismul și organizarea bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse, autohtonilor romanici: "semănați, secerați, noi vom lua numai o parte", adică dijma. În istoriografia românească, într-o anumită perioadă, s-a crezut că la noi n-ar fi existat o stratificare socială, în momentul întemeierii statelor medievale toți locuitorii ar fi fost atunci oameni liberi, am fi avut un regim țărănesc, o stare patriarhală, idilică, fără stăpâni și supuși. Este o concepție romantică, în afara realității istorice. Astfel, documentul Diploma cavalerilor ioaniți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stabilit natura și proporțiile influențelor externe la care a fost supusă latina răsăriteană, timp de 15 secole. O atare diversitate de elemente reflectă influențele culturale, economice-sociale, politice, religioase: slavă, pecenego-cumană, medioși neogreacă, turcească, germană, maghiară, italiană, franceză, în succesiunea și stratificarea lor cronologică. Cea mai veche și mai importantă este înrâurirea (influența) slavă (veche slavonă, slavă bisericească și cea mai nouă: sârbă, bulgară, poloneză, ucraineană, rusă). Elementul slav, foarte numeros, după fondul moștenit (latin), este capitolul cel mai cuprinzător al lexicului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
interludiu, conceptual și teoretic, să urmărim mai îndeaproape aspectele vieții sociale. Dezvoltarea economică din aceste secole a influențat structura socială a comunităților (obștilor) românești. Transformările care au avut loc acum în sânul obștii au dus la accentuarea diferențierilor social-economice, la stratificarea unor categorii și pături sociale diferite, iar acestea aveau să conducă la un început de separare a unității tradiționale a obștilor. Satul românesc din jurul Anului 1000elementul fundamental al acestuia îl constituie vatra satului, cu locuințele membrilor ei și instalațiile economico-sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au constituit baza obiectivă a repartiției inegale a bunurilor și a pământului, a prelevării surplusului de către fruntașii obștei. Și în cadrul așezărilor, aceștia dispuneau de locuințe de suprafață mai încăpătoare, arătoase. Stratificarea economică și socială a dus la o nouă structură teritorială, fortificațiile-reședințe, ce aparțineau fruntașilor și conducătorilor politici ai uniunilor de obști. În jurul acestor fortificații se aflau așezări rurale ce alcătuiau un complex teritorial de obști-de pildă, la Dăbâca, Moldovenești, Cluj-Mănăștur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului, ca structură politică. Astfel, țări și voievodate întinse ce depășeau ca suprafață 4000-5000 km2 erau veritabile state medievale, iar de-aici și până la statele de sine-stătătoare nu mai era mult.26 Organizarea bisericească în secolele X-XIII Existența acesteia susținea stratificarea social-politică, conturată în secolul al X-lea. În preajma Anului 1000, biserica era o instituție ce sprijinea pătura conducătoare a formațiunilor politice. Înzestrată cu pământ și alte bunuri de căpeteniile politice, biserica, ca instituție, se feudalizează, devine un factor în aservirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hotărnicire, împărțirea produselor obștilor, folosințe comune (pășuni, păduri, ape), relații între membrii obșei, abateri de la legea străbună (loviri, furturi, omoruri). În toate situațiile menționate, erau respectate legile îndătinate, legile vechi, obiceiul pământului.40 În aceeași vreme, asistăm la o accentuată stratificare a țărănimii transilvane. Formarea proprietății funciare feudale a jucat un rol hotărâtor în viața populației rurale, a trasat un hotar vizibil între stăpânii de moșii și țărani. Stăpânii domeniilor feudale au ocupat întinderi însemnate din pământul obștilor și au aservit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de diferențiere și stratificare materială. Negustorii și meșterii treceau cu repeziciune dintr-o treaptă sau stare în alta. Unii se îmbogățeau, alții se ruinau. Unii deveneau patroni de ateliere, iar alții lucrători angajați. Relațiile de producție capitaliste tindeau să devină sau chiar deveniseră precumpănitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul de diferențiere și stratificare socială a meșteșugarilor. Prin Regulamentul Organic, ei fuseseră împărțiți în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșteșugarii ce posedau ateliere și cei care lucrau cu brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cel al negustorilor de rit mozaic și numai în felul acesta am putea lua cunoștință de proporțiile reale și mult mai mari decât cele pe care le indică datele de mai sus, ale măririi numărului de negustori. Diferențierea și stratificarea socială a negustorilor se reflectă și ea foarte limpede în catagrafiile epocii. În 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău viețuiau 29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși negustorii făceau deosebire între „clasul cel mai di sus neguțitoresc” și cel mai de jos. La negustori, ca și la meșteșugari de altfel, procesul diferențierii și stratificării merge către descreșterea numărului celor aflați în starea întâia și a doua și către sporirea numărului celor aflați în starea a treia. La Iași de pildă, numărul negustorilor indigeni de starea întâia a scăzut de la 11 în 1838 la 8
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la care se va apela, eliminându-se pe parcurs cele care nu au în corespondență o locuință. Procedura e cunoscută sub denumirea de random-digit dialing (RDD). Ea se aplică foarte bine în cazul rețelelor de telefonie fixă, singurele care permit stratificarea zonală a eșantionului, pe baza prefixului; în cazul telefoanelor mobile nu se poate preciza poziția spațială a abonatului înainte de a-l apela. Pentru anchetele pe bază de chestionar ce cuprind numai întrebări închise există un procedeu de lucru cu computerul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe calculator prin programe aflate la îndemâna oricui. Firește că atunci vafiposibil să se solicite chiar prin program generarea unor numere cu k cifre și care, eventual, să nu depășească valoarea N. 3.2. Eșantionarea prin stratificaretc "3.2. Eșantionarea prin stratificare" Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de efective N1, N2, ..., Ns, cifre care prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]