1,448 matches
-
a alimentat o serie de cercetări ample privind receptarea bunurilor culturale, care se angajau fie să infirme (R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996; P. DiMaggio 1987), fie să confirme (J. Galille, 2002; A. Warde et al, 1999; D.B. Holt, 1997) stratificarea socială a gusturilor. În acest sens, examinând originile și consecințele inegalităților de consum, Paul DiMaggio (1987, 157), profesor de sociologie de la Universitatea Yale, arăta că persoanele cu o calificare educațională superioară se implică deopotrivă în receptarea culturii înalte, ca și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din sud, nu mai avem dovezi despre existența unor comunități umane în incinta fostelor (vechilor) orașe romane. În secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu scoabe de fier, precum cetatea de la Moldovenești (jud. Cluj)-aceasta fiind identică ca formă și dimensiuni cu cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare. Aceste tipuri de fortificații, care devin tot mai puternice și mai vaste, ca suprafață, presupun o stratificare socială și putere economică, militară și politică mare. Primele formațiuni statale, menționate în secolul al X-lea, în arealul românesc, au drept reședințe aceste cetăți-fortificații.27 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc Manifestările spirituale menționate mai sus, creștinismul și organizarea bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse, autohtonilor romanici: "semănați, secerați, noi vom lua numai o parte", adică dijma. În istoriografia românească, într-o anumită perioadă, s-a crezut că la noi n-ar fi existat o stratificare socială, în momentul întemeierii statelor medievale toți locuitorii ar fi fost atunci oameni liberi, am fi avut un regim țărănesc, o stare patriarhală, idilică, fără stăpâni și supuși. Este o concepție romantică, în afara realității istorice. Astfel, documentul Diploma cavalerilor ioaniți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stabilit natura și proporțiile influențelor externe la care a fost supusă latina răsăriteană, timp de 15 secole. O atare diversitate de elemente reflectă influențele culturale, economice-sociale, politice, religioase: slavă, pecenego-cumană, medioși neogreacă, turcească, germană, maghiară, italiană, franceză, în succesiunea și stratificarea lor cronologică. Cea mai veche și mai importantă este înrâurirea (influența) slavă (veche slavonă, slavă bisericească și cea mai nouă: sârbă, bulgară, poloneză, ucraineană, rusă). Elementul slav, foarte numeros, după fondul moștenit (latin), este capitolul cel mai cuprinzător al lexicului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
interludiu, conceptual și teoretic, să urmărim mai îndeaproape aspectele vieții sociale. Dezvoltarea economică din aceste secole a influențat structura socială a comunităților (obștilor) românești. Transformările care au avut loc acum în sânul obștii au dus la accentuarea diferențierilor social-economice, la stratificarea unor categorii și pături sociale diferite, iar acestea aveau să conducă la un început de separare a unității tradiționale a obștilor. Satul românesc din jurul Anului 1000elementul fundamental al acestuia îl constituie vatra satului, cu locuințele membrilor ei și instalațiile economico-sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au constituit baza obiectivă a repartiției inegale a bunurilor și a pământului, a prelevării surplusului de către fruntașii obștei. Și în cadrul așezărilor, aceștia dispuneau de locuințe de suprafață mai încăpătoare, arătoase. Stratificarea economică și socială a dus la o nouă structură teritorială, fortificațiile-reședințe, ce aparțineau fruntașilor și conducătorilor politici ai uniunilor de obști. În jurul acestor fortificații se aflau așezări rurale ce alcătuiau un complex teritorial de obști-de pildă, la Dăbâca, Moldovenești, Cluj-Mănăștur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului, ca structură politică. Astfel, țări și voievodate întinse ce depășeau ca suprafață 4000-5000 km2 erau veritabile state medievale, iar de-aici și până la statele de sine-stătătoare nu mai era mult.26 Organizarea bisericească în secolele X-XIII Existența acesteia susținea stratificarea social-politică, conturată în secolul al X-lea. În preajma Anului 1000, biserica era o instituție ce sprijinea pătura conducătoare a formațiunilor politice. Înzestrată cu pământ și alte bunuri de căpeteniile politice, biserica, ca instituție, se feudalizează, devine un factor în aservirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hotărnicire, împărțirea produselor obștilor, folosințe comune (pășuni, păduri, ape), relații între membrii obșei, abateri de la legea străbună (loviri, furturi, omoruri). În toate situațiile menționate, erau respectate legile îndătinate, legile vechi, obiceiul pământului.40 În aceeași vreme, asistăm la o accentuată stratificare a țărănimii transilvane. Formarea proprietății funciare feudale a jucat un rol hotărâtor în viața populației rurale, a trasat un hotar vizibil între stăpânii de moșii și țărani. Stăpânii domeniilor feudale au ocupat întinderi însemnate din pământul obștilor și au aservit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de diferențiere și stratificare materială. Negustorii și meșterii treceau cu repeziciune dintr-o treaptă sau stare în alta. Unii se îmbogățeau, alții se ruinau. Unii deveneau patroni de ateliere, iar alții lucrători angajați. Relațiile de producție capitaliste tindeau să devină sau chiar deveniseră precumpănitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul de diferențiere și stratificare socială a meșteșugarilor. Prin Regulamentul Organic, ei fuseseră împărțiți în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșteșugarii ce posedau ateliere și cei care lucrau cu brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cel al negustorilor de rit mozaic și numai în felul acesta am putea lua cunoștință de proporțiile reale și mult mai mari decât cele pe care le indică datele de mai sus, ale măririi numărului de negustori. Diferențierea și stratificarea socială a negustorilor se reflectă și ea foarte limpede în catagrafiile epocii. În 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău viețuiau 29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși negustorii făceau deosebire între „clasul cel mai di sus neguțitoresc” și cel mai de jos. La negustori, ca și la meșteșugari de altfel, procesul diferențierii și stratificării merge către descreșterea numărului celor aflați în starea întâia și a doua și către sporirea numărului celor aflați în starea a treia. La Iași de pildă, numărul negustorilor indigeni de starea întâia a scăzut de la 11 în 1838 la 8
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi socioumane pot avea sens universal (cu excep?ia numelor), dar �n societatea oamenilor nu �nt�lnim �universalii�, ci componente particulare pe care le putem cerceta pentru a �ncerca s? desprindem unele regularit??i, generalit??i. �n societate nu vedem �stratificarea social?�, �muncă�, �status-ul social� etc.; acestea s�nt cuvinte (concepte, �categorii�) care surprind ?i denumesc eterogenitatea componentelor socioumanului, ajut�ndu-ne s? ne �n?elegem unii cu al?îi. Cine s�ntem noi oamenii? Ce putem cunoa?te? Ce facem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care �i domin?, s?-i transforme �n sclavi sau �n supu?i. Pentru a-?i sus?ine mai bine afirmă?iile, el edicteaz? ?i �legile� care ar trebui s? stea la originea dreptului, a statelor ?i a sistemelor sociale de stratificare. Ne e greu s? ne imagin?m ast?zi interesul pe care l-au suscitat asemenea fabule despre �r?zboiul raselor� că proces aflat la originea civiliza?iilor, �ntr-o epoc? �n care sociologia era adesea confundat? cu cercetarea primelor moduri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
colaboreze cu celelalte ?tiin?e umane. Aceste variabile structurale (pattern-variables) permit analiza ac?iunilor individuale � cuplate cu ierarhia �cibernetic?� a imperativelor func?ionale, c�ț ?i a structurilor colective (de la profesii, la tipuri de societ??i globale, trec�nd prin stratificarea social?, economie, familie sau partidele politice) (Parsons, 1949, 1960, 1964, 1967, 1969). Astfel, �n societ??ile industriale �n care prevaleaz? func?ia de �adaptare�, valorile dominante s�nt universalismul ?i performan?a (achievement), �n timp ce raporturile interpersonale poart?, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai recent? a glasnost-ului ?i a perestroik?i ?i sub autoritatea liberal? a Ț. Zaslavskaia, sociologia cunoa?te o extensie a domeniilor (muncă, industria, modurile de via??, cultura) c?tre domenii p�n? nu de mult �sensibile� (structura ?i stratificarea social?, familia, tineretul, educa?ia), f?r? s? fie transgresate tabuurile relative la studiul �patologiei sociale�, al religiei sau al puterii. �n alte �democra?îi populare�, dezvoltarea sociologiei r?m�ne inegal? ?i pare s? fie corelat? cu nivelul de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Taboada-Leonetti, 1987; Tripier, 1990; Lapeyronnie, 1993), devian?a juvenil? (Dubet, 1987), educa?ia (Cherkaoui, 1982), s?r?cia ?i excluderea (Gruel ?i colab. 1984; Bourdieu, 1993; Paugam, 1993) etc. �n acela?i timp, dintre temele tradi?ionale s�nt privilegiate stratificarea social? (Verret, 1979; Gresle, 1981; Boltanski, 1982; Thelot, 1982; Lavau ?i colab., 1983; Bidou, 1984; Cuin, 1993) ?i familia (Pitrou, 1978; Segalen, 1981; Singly, 1987; Roussel, 1989). Fran?a num?ra, la mijlocul anilor optzeci, �n jur de 1500 de sociologi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ritm și metode de dezvoltare străine spiritului românesc. Acestea se desfac în două tendințe: una vizează accelerarea procesului de integrare europeană, cealaltă ar vrea să îl frîneze. Aceste aprecieri asupra sensului istoriei și avatarurilor actualității se mai explică și prin stratificări sociale care exprimă interese specifice. Paradoxal, elitele vechiului regim s-au convertit la economia de piață în măsura în care, pînă în prezent, această formă de economie, departe de a le zdruncina, a făcut confortabilă situarea lor economică. În România, ca și în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
discursul oficial prometeic, cît și în tradiția naționalismelor tradiționaliste dintre cele două războaie. Paul Goma explică: "în România, un pașaport are o valoare infinit mai mare decît un serviciu bun, decît un automobil, decît o vilă. În România, pașaportul produce stratificări sociale și chiar o anumită formă de șovinism, deoarece, ca urmare a unor acorduri bilaterale încheiate cu Israelul sau R.F.G., evreii și germanii obțin pînă la urmă pașapoarte pentru a emigra. Totul se datorează doar unei legislații oarbe, obtuze și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și servicii, dă impuls final producției. Consumul face legătura nu numai între producție și consum, dar și între activitatea economică și cea socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mediul urban se poate analiza pe grupe de vârstă, sex, nivel de instruire, stare civilă etc.). 10.2. Clasele sociale Deși se consideră că toți oamenii sunt egali, iar conceptul de „clasă socială” este oarecum agresiv, toate civilizațiile adoptă principiul stratificării sociale, definit de Berelson și Streiner<footnote Henry Assael, Consumer Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company, 1992, p. 335. footnote> ca „situarea unui individ de ceilalți membri ai societății la un anumit nivel care condiționează prestigiul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company, 1992, p. 335. footnote> ca „situarea unui individ de ceilalți membri ai societății la un anumit nivel care condiționează prestigiul și respectul de care se bucură.” Potrivit Dicționarului economic și social, stratificarea înseamnă „distribuția inegală a drepturilor și privilegiilor, a îndatoririlor și responsabilităților, avantaje și privațiuni, putere socială și influență printre membrii unei societăți”<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, Dictionnaire économique et social, Les Editions Hatier, Paris, 1990. footnote> (Sorokin, Social and
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
teorii mai generale (Huber și Spitze, 1988). În primul rând, un nou val al mișcării feministe a concentrat atenția asupra explicării variabilei „statutul femeii în familie”. Se puneau întrebările: Dacă diviziunea socială a muncii duce la o atât de mare stratificare (socială) de putere și prestigiu, atunci diviziunea muncii casnice are și ea efecte similare?; Care este legătura dintre formele de mariaj și familie și stratificarea pe sexe (genuri sociale)? Răspunsul la asemenea întrebări presupune apelul mai substanțial la cercetări istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie”. Se puneau întrebările: Dacă diviziunea socială a muncii duce la o atât de mare stratificare (socială) de putere și prestigiu, atunci diviziunea muncii casnice are și ea efecte similare?; Care este legătura dintre formele de mariaj și familie și stratificarea pe sexe (genuri sociale)? Răspunsul la asemenea întrebări presupune apelul mai substanțial la cercetări istorice și cultural comparative. În al doilea rând, s-au impus în comunitatea științifică noi date și metode. Demografia istorică, sociologia istorică și istoria socială au
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]