1,771 matches
-
termină ca o mașinărie. Dacă omul s-ar putea compara cu o mașinărie, am constata că aceasta ar incumba atât avantaje, cât și dezavantaje. Cel mai mare dezavantaj ar fi acela că, la o mașinărie i se poate schimba piesa stricată, pe când asemenea proceduri chiar dacă ar fi posibile, ca, de pildă, înlocuirea creierului ar naște discuții de ordin moral la om. Plus că, dacă vorbim despre transplanturi de organe, n-avem cum să identificăm (deocamdată) un transplant pentru a realiza dispariția
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ospiciu, un prizonier, un criminal, o displaced person, pentru un preot din Tasmania, reverendul Blunt care strigă: "nu vă fie teamă de marea amară, locul oricărei nenorociri, căci amarul inimii voastre este cel care vă oferă otrava morții, inima voastră stricată este locul nimicirii voastre, este marea în care puteți să vă înecați". Marea, locul nașterii, al vieții, al creației și desfătării, devine mare amară, loc de primejdie și moarte, de nenoroc, de trădare și tragedie, un loc de care trebuie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
l-a găsit afirmă că pixul este al lui. Un elev promite să-i facă un serviciu prietenului său si uită s-o facă. Un elev bârfește sau minte despre altul. Un prieten ia împrumut un lucru si-l restituie stricat. Fișă de control pentru etapa de încheiere a medierii. A avut grijă de aranjamentul fizic S-a prezentat A verificat dorința părților de a fi mediate A explicat rolul său si esența medierii A explicat regulile medierii A verificat acceptarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
jumătate a secolului: Nu te lasă și tu furat de fanatismul leopardian. E o modă burgheza. Aceste canalii nesuferite fac astăzi cu Leopardi ceea ce au făcut cu Byron. Toți avocățeii și medicii de doi bani, toți funcționărașii și tot tineretul stricat, fiii de croitori, simt durerea universală, nihilismul mistuitor al lui Leopardi. (...) În orice caz Leopardi este un mare poet; dar leopardienii sunt doar niște vietăți caraghioase și fără minte (...). Așadar citește-l pe Leopardi, dar citește-i și recitește-i
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Bartleby. Datorită curiozității întrucîtva perverse, avocatul îi acordă o a doua șansă. Expectativa lui generoasă nu aduce însă revelații semnificative. Relația cu Bartleby ajunge, inevitabil, o încordare patetică, tensiunea dintre cobai și experimentator. Copistul repetă la infinit, asemenea unei mașinării stricate, propoziția "aș prefera să nu", exasperîndu-și colegii de birou, dar și incitîndu-l simultan pe sagacele analist care, obstinat, refuză cu masochism concedierea inadaptatului. Invitat să vorbească despre sine, despre problemele lui, să deschidă un minim canal de comunicare, Bartleby rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din manuale noastre? Unul dintre cele mai remarcabile momente al textului este cel în care francezul care dorea să ajungă la Balta Albă vede vehiculul destinat acestui transport, "o cutioară plină de fân, pe patru roți de lemn cu schițele stricate. Patru cai mici, numai oasele și pelea" etc. Acest echipaj aleargă însă cu repeziciune, fără a ține seama de drum, care nu exista, și la o coborâre, un cal "se poticnește, roata de dinainte se izbi de el în repejune
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
materialul rezidual rezultat din cioplirea pietrelor de pavaj putea fi utilizat "pentru înființarea șoselelor mai trainice, care acum <sunt acoperite> din pietre moi, văroase, precum acele către Socola, Păcurari, Podu Leloai, de mai multișor făcute, în scurtă vreme au rămas stricate". Răspunsul Departamentului îl va fi mulțumit pe solicitant, de vreme ce, la numai trei zile, inspectorul ministerial V. Gafencu era împuternicit a-i pune la dispoziție toate cele cerute. Peste exact două luni de la demers, la 28 mai, Mihalic de Hodocin revenea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tăind o câtime de semințe cu un cuțit ascuțit în giumătate și, deosebind pe acele bune care sînt sănătoase și umplu coaja, având totodată a<l> lor însușit miros și gust și dând de o parte pe acele deșerte și stricate. În acest chip, din mulțimea unora sau altora, se va cunoaște îndeobștie proporția bunătății săminței. Un alt mijloc, deși mai cu îngreuiere, însă mai sigur, este acesta: să înmuiem o câtime numărată de semințe puse într-un săculteț de pânză
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ns. D.V.) numai cu cheltuială însămnată să pot aduci la baia de fer, iar pe lângă aceasta, facerea drumurilor neapărate pentru caratul acelor lemne va cere mari cheltuieli. 4. Părțile de pădure stricate de pojar, de furtună și de neeconomisirea lor stricate, ori locurile goale, ca unele ci nu sînt potrivite la facirea stânjinilor și mai înainte de a agiunge în stare cuvenită, nu să pot rândui pentru baia de fer. 5. Pentru ca pădurile, după paragraful 2, exclusiv păstrati pentru baia de fer
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
timp proslăvește ficțiunile care intensifică sentimentul vieții" (The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 198). 165 Spre ilustrare, un mic fragment ce arată relaționarea cu o serie de idei ale modernismului: "Critica omului modern: "omul bun", însă stricat și corupt de instituții rele (tirani și preoți) rațiunea ca autoritate; istoria ca depășire a erorilor; viitorul ca progres; statul creștin ("Dumnezeul mulțimilor"" activitatea sexuală creștină (sau căsătoria); imperiul "dreptății" (cultul pentru "umanitate"), "libertatea"" (Friedrich Nietzsche, Voința de putere, trad
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ioana Nicolaie Prin cămin trecuseră, într-un semestru sau altul, și cîțiva străini. Primul a fost o thailandeză, care-a reușit să reziste o săptămînă. Vorbea o engleză stricată, purta pe degete inele cu mici briliante. În țara ei trăia într-un palat cu piscină. Aici era mare mizerie. Chiar nou, căminul tot o scîrbea. Păi alea erau condiții de trai? În Thailanda ei totul era minunat. Nu erau
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
verticală mică; pe străzile din oraș mai rămâne de efectuat reparațiile stricăciunilor provocate”. Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
A doua zi, sâmbătă, m am dus și eu la Pungești să văd ce sunt acei studienți și ce fac și când am ajuns la barieră, am văzut ulița plină de țigani și oameni necunoscuți și o mulțime de dugheni stricate și auzind că la curtea de la Pungești s-au împușcat oameni (subl.ns.) care năvălise acolo”. Desigur, judele instructor la întrebat câte ceva și despre eventualii participanți la răscoală din satul de baștină al martorului, (Cursești, com. Armășoaia), dar acesta a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
interesantă și tragică este relatarea curseșteanului Neculai Popescu, însurat, de 35 de ani, care a participat la asedierea curții boierești din târgușorul Pungești. Iată ce a declarat, printre altele, acest martor: „...când am ajuns (la Pungești, n.a.) am găsit târgușorul stricat și o mulțime de oameni năzuind să se ducă la curtea boerească, dar nu s’au mai dus că soldații ce erau acolo au tras focuri și au căzut câțiva răniți și morți (subl.ns.) și eu văzând aceasta (subl
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a stat cu mine în fața prăvăliei soției mele și a apărat-o iar când s’a cam isprăvit devastarea, (...) l’am auzit zicând că se duce să sfătuiască oamenii să nu strice măcar morile ca să avem unde măcina”. Cât despre „stricatul dughenilor”, nici vorbă că nu l-a văzut pe Tofan în schimb l-a remarcat pe N. Grigoruță Melenciuc, pe care l-a sfătuit amical „...să se liniștească”. Se pare că cetățeanul „s’a liniștit” de vreme ce arhivarul comerciant ot Pungești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a ni se face simpatici prin temperament, cu totul, însă, altfel decît cum ni se apropie prințul Salina." Adevărat este iarăși că universul romanului matein este unul al rentierilor, proxeneților, prostituatelor și cerșetorilor, că chiar treimea este alcătuită din "niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură savantă, cu luciri de email, care nu izbutise să pară personale, Mateiu Caragiale caută înfrigurat strămoșii pe care sîngele său împestrițat îi scotea din felurite epoci. [...] Craii sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin cît privește pe Pașadia și Pantazi. (Jurnalul) relevă un om de un snobism încîntător, de-un temperament mahmur, neliniștit, fantastic, în sfîrșit, o personalitate cu atît mai uimitoare cu cît dezechilibrul între
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
viață așa cum a rânduit Dumnezeu. în zadar stau pionierii pe albia unui râu, dacă izvoarele lui au secat! Zadarnic stă femeia cu contribuția ei în posturi de conducere și îndreptare socială, când izvorul care pulsează această viață e anemic sau stricat. Bune sunt toate slujbele și folositoare, dar „partea cea bună” pe care trebuie să și-o aleagă femeia este acea de a fi candelă nestinsă a credinței în Dumnezeu, în familia ei mai întâi și apoi în mijlocul societății în care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de viață așa cum a rânduit Dumnezeu. în zadar stau pionierii pe albia unui râu, dacă izvoarele lui au secat! Puțin rod aduce femeia stând la posturi de conducere și îndreptare socială, când izvorul care pulsează această viață e anemic sau stricat. Bune sunt toate slujbele și folositoare, dar partea cea mai bună pe care trebuie s-o îndeplinească femeia astăzi este aceea de a fi candelă nestinsă a credinței în Dumnezeu, în familia ei și mijlocul societății în care trăiește și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ar fi putut iscăli pe ea întrebuințînd degetul în loc de plaivaz; scaune schiloade, mici crîmpeie din acele rogojini de papură ferfenițită, care se deșiră necontenit, dar niciodată nu se destramă cu totul, și niște sobițe prăpădite, coșcovite pe dinăuntru, cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde s-a cuibărit specula și al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și steaua mea? Pe Drăghici l-a iubit taica și s-a dus, a răposat mare spătar la nici patruzeci de ani - călca a domn, așa plângea maica, doamna Ilinca. Pe Șerban nu-l iubea nimeni, că era rău și stricat. Și-a lăsat nevasta și s-a ținut cu o femeie cununată, doamna Ducăi Vodă cel Bătrân. Și ce dacă? Șerban a ajuns domn și a domnit zece ani! Și nu l-a dat nimeni jos, a închis ochii domn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la valoarea lor. Comerțul în orașe e al lor sau al evreilor; nimic nu le repugnă, nici meseria de codoș, nici curtajul cel mai josnic, dacă se îmbogățesc pe cheltuiala noastră. Dacă întâlniți pe stradă un negustor ambulant de fructe stricate, de cofeturi suspecte, de zaharicale îndoielnice, de băuturi falsificate, dacă strigătele sale ascuțite vă sparg urechile, să știți că e un grec pornit să facă avere. Proprietarii n-au putut găsi fermieri printre români; grecii sunt cei care acceptă acest
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
simbolic, și în mai tânăra tradiție iudeo-creștină, Vechiul Testament evocând "reclădirea" lumii de după potopul din timpul lui Noe (Facerea, cap. 6-9). Alte sensuri, indirecte, dar la fel de profunde, sunt date în creștinism de interpretarea întrupării lui Hristos, ca o "reconstrucție" a lumii "stricate" de Adam, prin căderea sa în păcatul originar. Nu este însă o necunoscută faptul că, în majoritatea mitologiilor, crearea lumii este privită ca o operă de organizare-ordonare a haosului primordial, un proces selectiv și clasificator, în care zeul suprem are
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tovarășul dumitale." Cunoașteți geniul meschinilor? Acesta e, să te facă să nu mai ai ce să le răspunzi. Într-adevăr, ce puteam să-i mai spun? Și totuși îmi plăcea de el ca scriitor, publicase tocmai atunci o nuvelă, "Măseaua stricată", titlu care se inspira dintr-o lozincă a acelor ani: să scoatem dintre noi măselele stricate. Avea însă o replică de bună ironie: la o manifestație masele cîntau: Hai la lupta cea mare, rob cu rob să ne unim! Și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
le răspunzi. Într-adevăr, ce puteam să-i mai spun? Și totuși îmi plăcea de el ca scriitor, publicase tocmai atunci o nuvelă, "Măseaua stricată", titlu care se inspira dintr-o lozincă a acelor ani: să scoatem dintre noi măselele stricate. Avea însă o replică de bună ironie: la o manifestație masele cîntau: Hai la lupta cea mare, rob cu rob să ne unim! Și un reacționar de pe margine bolborosind: "Ei și dacă ai să te unești rob cu rob ce-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]