334,708 matches
-
lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe prin aceea că enterobacteriaceele responsabile de PA din lotul A au un antigen somatic comun localizat în peretele bacterian (stratul extern) cu o structură complexă = ENDOTOXINA cu specificitate de grup [1,2]. Proprietățile mai cunoscute ale endotoxinei sunt: pirogenitatea și șocul endotoxemic. Studii clinice au constatat că, în cursul diverselor infecții severe (pneumonii, diverticulite, abcese abdomino-pelvine, și pielonefrite acute) apar alterări ale testelor hepatice
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
biologice indică anemie hipocromă severă, leucocitoză, trombocitoză și hipocoagulabilitate ușoară. La examinarea computer tomograf este identificată o masă tumorală abdominală cu dimensiuni de 30/27/15 cm care ocupă cadranul abdominal stâng superior, inferior de diafragm cu delimitare netă, cu structură heterogenă și cu arii de densitate scăzută care se mențin după adminstrarea de substanță de contrast. Se intervine chirurgical, se practică laparotomie exploratorie și se constată GIST gigantic ce ține de fundusul gastric, de aproximativ 30 cm cu invazia diafragmului
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
profunde și fără semne de iritație peritoneală sau ocluzie intestinală. La examinarea computer tomograf este identificată o masă tumorală abdominală cu dimensiuni de 30/27/15 cm care ocupă cadranul abdominal stâng superior, inferior de diafragm cu delimitare netă, cu structură heterogenă și cu arii de densitate scăzută care se mențin după administrarea de substanță de contrast. Formațiunea are efect de masă asupra lobului stâng hepatic, stomacului, pancreasului, aortei abdominale și care împinge inferior splina. Mai este descrisă efuziune pleurală stângă
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
lunar; mesajele venite de la familie, rude, prieteni și percepția societății; maturitatea persoanei; experiențele avute în copilărie; caracterul mamei și principiile ei etice<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 71-72 și Pius Stössel, op. cit., pp. 94 -95. footnote>. Potrivit structurii de caracter, femeile sunt împărțite în două categorii, după constatarea făcută de dr. psiholog Maria Simion: a) cele cu un gard crescut de inteligență și bine diferențiate din punct de vedere psihic. Acestea sunt sensibile și responsabile și din acest
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță inițială, se trece prin lumină și se ajunge la întunericul cel adânc - nu putem vorbi despre o identitate deplină, în cazul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
percepe Cântarea Cântărilor ca utilizând puternice imagini erotice pentru a aduce credinciosul spre spațiul lipsit de imagini al Sfintei Sfintelor, unde are loc uniunea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept. Paradoxul este oarecum inevitabil și sugerat de altfel de structura Sfintei Sfintelor. În deschiderea omiliei a doua, episcopul nyssean descrie Sfânta Sfintelor ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în diferite locuri în discuția textelor în proză, ba uneori și a celor în versuri. Există întotdeauna unul sau mai multe fire epice, în funcție de cît de postmodern e romanul, chiar dacă uneori epicul e redus la aproape zero. În orice caz, structura e mereu dublată de o textură. Întreaga vogă Ťșaptezecistăť a textualismului de inspirație barthesiană, de care la noi suferă încă un critic ilustru precum Marin Mincu, se bazează pe o aproximație etimologică, speculînd ambiguitatea text-țesătură. Astfel, orice text este o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
synthesis of other styles; obvious cases are J.S. Bach’s keyboard style or Mozart’s operatic style (both comprise distinctive textural styles, distinctive harmonic styles, distinctive melodic styles, etc., and both are fusions of various stylistic traditions)”. footnote>. Judecând după structura cărții lui Bukofzer, nu îl putem reprezenta pe Bach decât doar în calitatea lui de „geamăn” al unui alt german, Georg Friedrich Händel, ceea ce consună și cu descrierea acestei relații de „îngemănare” prin „poliglotismul” lor stilistic, așa cum o face Brigitte
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și etosul lucrărilor muzicale corespunzătoare cronologic evoluției „biografice” a compozitorului. Concepția celor trei stiluri beethoveniene apaține scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului intitulat Beethoven et ses trois styles (1855), conceput oarecum în „trena” volumului Biographie universelle des musiciens
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
recurg la retoric - Bach într-un mod implicit mentalității baroce, însă Wagner procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea cu Bach ar putea fi explicitată atât prin pangermanismul ca structură de fond a personalității și gândirii lui Wagner, cât și prin temele religios-mitologice abordate în operele lui. Aici putem vorbi atât despre un imaginar legendar (Tristan și Isolda, Lohengrin sau Olandezul zburător), unul mitologic (tetralogia Inelul Nibelungilor), un subiect cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tocmai în virtutea acestei fixații într-o anumită perioadă istorică, ale cărei semne distinctive se prezintă a fi. Distanța temporală între tipologii, omogenitatea constituirii interioare, stabilitatea ca rezistență la schimbare și liniaritatea evoluției identicului sunt, astfel, criteriile fundamentale în constituirea unei structuri stilistice. Această imagine rezistă, însă, doar până la limita despărțitoare a începutului de secol XX. Existența și activitatea de creație ale lui Schönberg și Stravinski propun și, până la urmă, impun un model stilistic radical diferit de concepțiile anterioare: Stilul ambilor compozitori
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
arhetipale” ale articulării fenomenului stilistic (intrare-staționare-ieșire), la un nivel superior al constituirii acestuia, funcționează un alt ansamblu de legități al căror specific este determinat de înrâurirea „corozivă” a timpului cronologic consumat. Este vorba aici despre consecințele unei ontologii particulare a structurii stilistice, care presupun o „uzură” temporală și, implicit, morală, a acesteia din urmă. Această „uzură” sau „erodare” a rezistenței stilului este cu atât mai mare cu cât mai extinsă este perioada temporală parcursă, deși, de fapt, este vorba mai degrabă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
compozitorului nu mai reprezintă corelativul extinderii temporale a unui stil. Prin compresia acestui „timp stilistic”, existența artistului creator devine mai „încăpătoare” și poate „adăposti” mai multe tipologii de stiluri personale. O a doua întrebare este: cum poate fi comprimată o structură stilistică? Această întrebare determină o multiplicare a interogațiilor: (a) ce transformări suportă definiția tradițională a stilului în procesul de comprimare și în ce termeni pot fi formulate transformările graduale pe care stilul le suportă prin procedeul compresiei?; (b) care au
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a) ce transformări suportă definiția tradițională a stilului în procesul de comprimare și în ce termeni pot fi formulate transformările graduale pe care stilul le suportă prin procedeul compresiei?; (b) care au fost condițiile determinante ale unui context în care structura stilistică a putut fi comprimată?; (c) ce schimbări suportă definiția tradițională a stilului, în niște condiții pe care aceasta nu le-a presupus și, implicit, nu le-a determinat?; (d) care ar fi modul particular și specific de abordare și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
care ar fi modul particular și specific de abordare și utilizare a acestor stiluri tot mai comprimate de către compozitorii care le-au apelat, sau, altfel spus, cum poate fi definită relația între intuiția creativă a compozitorului și alegerea unei anumite structuri stilistice dintr-o multitudine tot mai diversificată, drept consecință a unei presiuni sau compresii tot mai mari?; și în final: (e) cine sau ce exercită presiunea și cine sau ce generează o energie tot mai mare a acesteia în procesul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
imaginea dominantelor valorice specifice fiecărui context istoric și a dinamismului evolutiv al acestora. Însă le implică mai degrabă în calitatea lor de referenți canonici. Iar relaționarea referenților canonici cu tipologiile stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același timp, o „modulație” (reformulare) funcțională - determină nevoia completării nivelului structural stilistic golit astfel. Canonicitatea definind câmpul unor potențiale alegeri în plan stilistic, există două posibilități
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca polistilistică. 4. Concluzii. Etapele cuprinse în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se articulează stilul „monolitic” al lui Johann Sebastian Bach
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
organică, consistența stilului beethovenian „defoliindu-se” în imaginea celor trei „vârste” sau „stiluri” consecutive (ca formulări convenționale ale unei diferențe graduale), separabile în trei etape. Sensul mutației poate fi calificat ca anulare a omogenității, deși în continuare este vorba despre recognoscibilitatea structurii stilistice drept una integră. Această imagine organică a „vârstelor” stilistice, care conservă identificarea stilului cu persoana concretă care îl practică, se păstrează pe întreaga durată a secolului al XIX-lea, marea majoritatea a stilurilor personale intrând sub definiția cumulativă a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
1987, am publicat în revista "Leonardo" un articol intitulat " Calculatorul, un colaborator al compozitorului", în care arătam cum între om și calculator se poate stabili o relație de adevărată conlucrare: compozitorul este mai priceput decât mașina electronică în a crea structuri, iar calculatorul e mai performant decât omul în a produce evenimente aleatoare pentru că este liber de prejudecățile și condiționările implantate de educația noastră muzicală. Ca să nu mai vorbim de capacitatea lui de a efectua miliarde de operații pe secundă. Trebuie
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
descrierea maniei xenakis-iene de utilizare a hazardului în compoziția muzicală. Cum acest indeterminism poate fi prezent la toate nivelele, se pot crea clase de compoziție sau "manifolds", cum le numesc eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o fizionomie unică. Rolul compozitorului este de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
partizană, observați celebra replică despre cozonac, și doritoare să îndrepte erorile percepției de pînă acum - are mereu riscurile ei, iar în cazul acestui film ele își ițesc capetele peste tot. Regret să spun dar, dacă e să iei la puricat structura, Propunerea australiană (aduce a western, dar e o etichetă prea îngustă) bate cu o mînă regina Franței cu gropițele ei cu tot. Și totuși, au ceva crucial în comun, din punct de vedere narativ (chiar dacă, în cazul 1, vorbim de
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
stabilească repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar clipa luării lor în posesie, să transmită privitorului, la celălalt capăt al firului, încordarea și pasiunea elaborării și să transforme structurile materiei, ca în cunoscutele imploziile astrale, în enorme emisiuni de energie. Suportul și vectorul acestei energii este culoarea, înțeleasă în mod complex, atît ca substanță, ca pastă, cît și ca ton. Ca viziune artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
Demian, București, Editura Fundației Culturale Române, Scrisul Românesc, 1993. p. 479. footnote> Un alt merit al lui George Breazul îl constituie aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
numărul 50 sau 60, și cred și acum lucrul acesta, dar precum la un copac, în același tipar, pe același trunchi, se adaugă, an de an, inele noi, - acestea îl fac mai bogat, deși nu-l schimbă în esență. O structură etică bine definită, un caracter ferm, dar nu rigid, o fire echilibrată, capabilă de introspecție adâncă, dar și de relații cordiale, de punți trainice cu ceilalți, un temperament sobru, dar nu uscat, care refuză sentimentalismul, dar nu și căldura afecțiunii
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]