3,238 matches
-
nici o rezervă, este inacceptabil pentru teoria marxistă a societății. Chiar în măsura în care valorile variază în funcție de poziția socială concretă,în marxism există posibilitatea utilizării lor pertinente drept criteriu al progresului. O asemenea afirmație pare curioasă. Considerată însă din perspectiva teoriei marxiste a „subiectivității sociale” a ideologiei, ea încetează să mai fie astfel. Să luăm un caz concret. Societatea feudală era evaluată în moduri diametralopuse de către diferitele clase și grupuri sociale care o compuneau. Pe de o parte, clasa feudalilor o considera perfect normală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiții obiective care apar: dezvoltarea tehnologiei face ca formele de organizare a procesului social de producție să se învechească și să apară necesitatea unora noi. Acest proces este strict obiectiv. În teoria marxistă sunt aduse argumente în sprijinul ideii că subiectivitatea exprimă în formele sale proprii mecanismele obiective ale schimbării sociale. Astfel, formele de organizare care în mod obiectiv sunt în concordanță cu condițiile obiective, deci care sunt necesare, vor apărea ca pozitive, dezirabile la nivelul conștiinței participanților, în timp ce formele de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în miezul evenimentelor și, chiar dacă sensul lor îi scapă nu o dată (mai ales în ceea ce privește înfăptuirile și politica domnitorului Al. I. Cuza și ale lui Mihail Kogălniceanu), are în schimb darul de a le relata într-o lumină particulară, cu o subiectivitate care le dă culoare: va căuta latura comică, făcând adesea haz de necaz. Compune și versuri, sub tutela poetico-satirică a lui Béranger, scrie parodii și fabule, schițe și reportaje parlamentare, redactează false știri politice, note polemice, anecdote. Nu își cenzurează
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
indivizii umani nu răspund simplu la stimulii obiectivi. Totuși, în general, ei trăiesc în conformitate cu niște modele regulate și gândesc adesea în mod previzibil. Este nevoie așadar să înțelegem care sunt modelele posibile, cauzele și efectele lor, luând în considerare totodată subiectivitatea inerentă din alegerile umane. Toate aceste aspecte trebuie incluse în concepția noastră despre științele sociale, pentru a putea ajunge la concluzii valide și utile. Primele trei dintre cele treisprezece cursuri sunt introductive. Scopul lor este să prezinte logica și subiectul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
teoria eșantioanelor aleatorii; testarea cvasi-experimentală a ipotezei nule are la bază matematica probabilistică și inferența statistică. În mod similar, este indiscutabil că evaluările empirice depind în bună măsură de judecata cercetătorului; totuși, aceasta nu presupune dreptul de a impune o subiectivitate totală asupra concluziilor. De exemplu, o lucrare publicată trebuie să-și expună în manieră clară supozițiile implicite, în special atunci când acestea diferă de cele comune din domeniul respectiv, și trebuie să descrie gradul de incertitudine al rezultatelor, referindu-se în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
foarte aproximative, depinzând de ce anume se observă și de modul cum reacționăm la aceasta. Un alt cercetător ar putea să nu înregistreze aceleași lucruri. În plus, cu cât ne apropiem mai mult de obiectul de cercetat, cu atât crește pericolul subiectivității. Uneori cercetătorii încearcă să devină „de-ai casei”. În procesul de obținere de acces și acceptare, aceștia pot să devină mai atașați de subiecți, care le pot cucerii simpatia și, în consecință, să înfățișeze lucrurile într-o manieră mai favorabilă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fost luate în discuție de către cei mai recenți critici ai științelor sociale. Dar, pe de altă parte, există în egală măsură pericolul ca descrierea narativă, operând fără îndrumarea unei metodologii de cercetare bine structurate, să ajungă să înlocuiască știința cu subiectivitatea și rigoarea cu relevanța, și astfel să producă inferențe greșite, sau concluzii false. Este important de observat că această serie de cursuri nu a adoptat o poziție împotriva, sau în favoarea vreuneia dintre formele rezonabile de metodologie de cercetare. Din contra
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
programelor analitice cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și proporțiile reale ale evoluției sistemului social, s-a concretizat În orientarea empiristă care, prin proliferarea tehnicilor de culegere a datelor, a antrenat același risc pe care l-a generat și sociologismul: dezvoltarea individului În social. Dacă În orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de culegere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Taiwanului - va suferi și ea modificări pe tărâmul relațiilor dintre sexe. În final, analiza Întreprinsă de Tang și Perish insistă asupra modului În care membrii societății reacționează la diferitele procese de schimbare, analizând o serie de date sociologice ce privesc subiectivitatea (opinii, atitudini etc.). Conform acestora, „peretele de bambus”2 Încă prezent pare să dispară, creându-se noi clase, cu opinii și atitudini diferențiate față de procesul reformei. Ca o concluzie Însă, se poate afirma că indivizii cu capital social, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
le descriu bărbații din realitatea cotidiană a cuplului lor par a fi Împărțite mai echitabil decât cele pe care le descriu femeile. Subestimează femeile aranjamentele din cuplu sau supraestimează bărbații acest lucru? Este o Întrebare cu un grad ridicat de subiectivitate și care constituie, Încă, un punct critic În analiza generațiilor - deși, printre tineri, mărturisirile femeilor și ale bărbaților sunt mai concordante, modelele lor normative rămânând destul de Îndepărtate. În această generație se poate remarca și o veritabilă distincție Între cuplurile fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității, intercunoașterii și spațiilor simbolice În procesul de cercetare socială. Este un demers În care discursul-narațiune Înregistrat prin interviuri este asociat manifestărilor comportamentale și situaționale pentru ca din dialogul discurs-comportamente să rezulte o imagine mai apropiată de realitatea socială, de sensul acordat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analiză de sociologie regională) 4 154-167 Chelcea, Septimiu (interviu) Ioan Mărginean la Împlinirea vârstei de 60 de ani 2 174-190 Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel Preluarea datelor din sondajele de opinie publică În mass-media din România În anul electoral 2004: incorectitudine, subiectivitate și ambiguitate 3 96-107 Chelcea, Septimiu, Duduciuc, Alina, Ivan, Loredana, Moldoveanu, Andreea Atractivitatea feței, cercetare comparativă internațională: Italia, Olanda, România 4 48-68 Ciobanu, O. Ruxandra Migrația internațională și schimbarea comunitară ca strategie de viață 2 124-140 Coman, Alina Percepții asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ample (Poèmes antiques, Poèmes barbares), a edificat viziuni ale unor civilizații (greacă veche, indiană, iudaică, medievală creștină), dar a făcut-o fără a infiltra în artistic ideologicul, fără a proiecta în veacuri și milenii trecute idealuri ale epocii sale. Excluzând subiectivitatea, implicarea vădită a poetului, p. practică reconstituirea arheologică neutră. Pe de altă parte, cultul pentru perfecțiunea execuției se exprimă, la unii dintre componenții școlii, în frunte cu Hérédia, prin compunerea de poezii în forme fixe, în special în aceea a
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
școală nici în alte literaturi. Există însă în operele unor poeți români aspecte de creație obiectivă, de asimilare a eului poetic în descripție, apar forme de eliminare din discursul liric a oricărei retorici, a oricărui palpit sentimental, de cenzurare a subiectivității, după cum există evidente preocupări pentru forma în sine, pentru realizarea de performanțe tehnice, indiferent de conținut. Izolate la D. Bolintineanu, V. Alecsandri (în pasteluri, și nu numai), C. Stamati, G. Baronzi, mai insistent cultivate de Al. Macedonski, autor al versurilor
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
multiple, cu structuri instituționale distincte, care sunt totuși raportabile la una și aceeași matrice cu principii determinate. J. Habermas, U. Beck sau C. Lau, de exemplu, disting un set de principii referențiale ale modernității, cum ar fi reflexivitatea, egalitarismul și subiectivitatea, dar și forme variabile de manifestare instituțională care se asociază cu variante distincte într-un set de modernități multiple. Dintr-o astfel de perspectivă, tranziția postcomunistă poate fi analizată în contextul de configurare a modernității contemporane pentru a-i identifica
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postcomuniste, atribut relevat prin dizolvarea ordinii sociale comuniste și distanțarea capitalistă față de ea, adopt pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției postcomuniste) în vederea relevării subiectivității constructive libere a actorului social. Implicația acestei înlocuiri nu coincide cu înlăturarea definitivă a tradiției, pentru că aceasta nu ar însemna nimic altceva decât orbirea față de evidență. Tradiția există, o trăim într-un fel sau altul în aproape toate actele noastre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în funcțiune de statul totalitar angajau „informatori” multipli pentru a face controlul social cât mai eficient. În perioada de tranziție, persoanele își câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep să fie supuse evaluării personale și subiective. Viața este trăită ca experiență și experimentare, ca despărțire de stat și de programele acestuia, mai ales de acele roluri fixe, ierarhic distribuite și integrate în programele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acea perioadă în care individul este eliberat de supunerea față de cerința de asumare și jucare a rolurilor prescrise. Odată cu aceasta, individului i se oferă șansele multiplicării și experimentării rolurilor pentru care optează. Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-o serie de identități concurente și specializate, reale și virtuale, care sunt convocate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ineluctabil de indivizii care se confruntă cu căutarea propriilor identități și cu nevoia depășirii stărilor anomice. Procesele de căutare nu sunt însă mai puțin contradictorii, mai ales că aria lor de cuprindere include o diversitate de persoane cu istorii și subiectivități atât de diferite. Căutarea elitelor, ce ar oferi „de sus” sensuri de identificare pentru cei „de jos”, este, din perspectiva adoptată aici, un proiect ispititor doar pentru elitele care se consideră astfel. Tranziția postcomunistă a deschis oportunități pentru toți și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor în surse ale unei singularizări cât mai personale, fie posibilitatea intrării într-o permanență a credinței ce transcende spațiul și timpul. Nostalgia trecutului identitar atribuit sau proiectarea în lumea credinței religioase sunt forme ale oboselii în căutarea identității personale. Subiectivitatea sensului construit este transpusă în forma adevărului transcendental al revelației sau în cea a adevărului confirmat de istorie. Căutarea identității încetează, revoluția identitară individuală dispare, totalitatea socială a structurilor este repusă în drepturile sale trecute. Totuși, astfel de opțiuni nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sursa acestor eșecuri: maladia depresiei și a confuziei. Prima este derivată din explozia libertății și din multiplicarea referințelor culturale, de consum, de acțiune etc. Ea se manifestă printr-o inflație necontrolată a aspirațiilor și opțiunilor și printr-o dilatare a subiectivității. Autonomia și libertatea personală, în confruntare cu o mulțime de opțiuni posibile, riscă să genereze o stare de inacțiune și de perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu doar 2-3 posturi) SHAPE \* MERGEFORMAT Modul de stabilire a evaluărilor a condus la o relativă omogenitate a criteriilor utilizate în evaluare și a modului de aplicare a acestora. Astfel, evaluările pentru fiecare sat în parte sunt puțin afectate de subiectivitatea cercetătorilor, putând fi utilizate pentru comparații între cele șase localități. Tabelul 1. Descrierea sintetică a satelor, conform evaluărilor echipei de cercetători Dimensiunea evaluată Mod de notare* Satul 10...1 Zerind Ațintiș Hănești Tomșani Traian Vuia Trifești Atitudinile față de UE pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rolul de agent soteriologic cu răspundere limitată. Precum odinioară Legiunea Arhanghelului Mihail, ASCOR-ul apare ca una dintre acele entități, reale sau virtuale, de care un ego tulburat de o criză religioasă poate dispune în sens terapeutic. În ecuație, primatul subiectivității este tipic modern și, totuși, frapant pentru cei obișnuiți cu principiile clasice ale ecleziologiei ortodoxe. Autoarea acestei dramatice interogații uită să se întrebe ce se va întâmpla atunci când nu va mai fi studentă - deci, prin urmare, nici membră ASCOR. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]