KorAP: Find »[drukola/base=subofițer & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...352 >

8,796 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

din Seghedin, „persoană binecunoscută la Sibiu”, de unde era originar, descendent dintr-un tată român renegat și o mamă unguroaică. O întâlnire între Lyssai și Taflan trebuia să aibă loc, în iulie 1926, pe un vapor care naviga pe Dunăre, dar subofițerul n-a avut pașaport și nu s-a putut urca pe vas în portul Drobeta-Turnu-Severin. Totuși, relațiile dintre cei doi au continuat prin intermediul aceluiași Walkay/Ardelean. După descoperirea și anihilarea filierei, organele de contrainformații au inițiat o acțiune de atragere

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nu s-a aflat, în totalitate și în permanență, la nivelul exigențelor profesionale din epocă, în principal din cauza modului de selecționare și a lipsei unui învățământ profesional de calitate. Astfel, în 1916, a fost legiferată posibilitatea angajării în Poliție a subofițerilor (sergenți-majori și sergenți-instructori) și a unor elemente civile insuficient pregătite, iar prin statutul din 1925 au fost confirmați în funcții toți cei care au fost angajați începând cu anul 1905, fără a fi demonstrat calități native, abilități practice sau rezultate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
200 sergenți cu sarcini precise: de a înlocui pe timp limitat sergenții de la posturi și de a intervenii, ca forță mobilă, oriunde ordinea publică era în pericol. La 1 aprilie 1916, efectivele Jandarmeriei au cuprins un general, 48 ofițeri, 7287 subofițeri, reangajați și brigadieri, 5124 soldați și 21 funcționari civili. Prin Ordinul Circular nr. 17812 al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române s-a comunicat hotărârea Marelui Cartier General prin care, din 11 august 1916, întreg teritoriul țării s-a considerat zonă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada 2 Jandarmi va fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care au căzut prizonieri. La data demobilizării, 1 aprilie 1921, Jandarmeria dispunea de 356 ofițeri, 6350 reangajați, 24000 trupă și 92 funcționari civili. După Marea Unire

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
De la granița de vest, agenții I.G.J. au obținut date de interes, care au completat tabloul general de informații alcătuit de structurile cu atribuții exclusive pe acest palier. Astfel, de la 15 ianuarie 1937, leventiștii ungari au primit pentru instrucție ofițeri și subofițeri activi, până la acea dată cu acest lucru fiind însărcinați învățătorii din localitățile rurale. În apropierea comunei Elek, lângă granița cu România, se afla o fabrică de cărămidă, întinsă pe o suprafață de circa un kilometru pătrat, care, din noiembrie 1936

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de la pedeapsa capitală, acceptând să lucreze în favoarea armatei ruse, apoi a trecut în serviciul bolșevicilor care au trimis-o în România, pentru a culege informații militare. Din nefericire, s-a îndrăgostit de cel pe care l-a exploatat informativ, un subofițer, însă acesta i-a declarat că nu va divorța de soția sa, fapt care a condus-o spre deznodământul fatal. Cercetările efectuate de Serviciul Secret nu au identificat nici o persoană cu acest nume, nici vreo crimă sau sinucidere care să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Hitler și profitând de atentatul asupra rectorului Florian Ștefănescu-Goangă, a dispus execuția liderului legionar. Acesta se afla în închisoarea Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul Iosif Dinulescu, comandantul Legiunii de Jandarmi Ilfov, care i-au asasinat pe cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de tancurile și aviația cehoslovacă. Luați prin surprindere, s-au panicat și, după o scurtă luptă, membri bandei s-au predat. În timpul luptei au fost uciși 60 de atacatori și au fost luați prizonieri 298 de militari (26 ofițeri, 62 subofițeri și 210 soldați). În această perioadă s-au desfășurat și alte acțiuni subversive, de mai mică importanță, toate fiind din punct de vedere militar un eșec. În ziua de 13 octombrie 1938, în zona Salanky a acționat o bandă venită

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ca ale Secției VII D, conduse de un ofițer sub acoperirea de referent de presă. Fiecare secție teritorială avea două birouri, unul ofensiv și altul defensiv. O altă sursă informativă o reprezentau unitățile și subunitățile de grăniceri, în cadrul cărora activau subofițeri care aveau misiunea „să culeagă informațiuni” de la locuitorii din zona de frontieră, autohtoni sau străini. Alte surse informative au fost observarea directă, interogarea călătorilor, agenții și contrabandiștii. Observarea a fost considerată de o „deosebită importanță”, întrucât schimbările produse în politica

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
defetist „pe teren” în teritoriile revendicate de Ungaria. Recrutarea a fost efectuată, inițial, din rândurile Organizației „Nyilas Kereszteki” (Crucile cu Săgeți), apoi au fost admiși și membri unor societăți de vânătoare și sportive, iar în final au fost încadrați ofițeri, subofițeri și soldați activi. Numărul a crescut constant, iar în toamna anului 1938 efectivele s-au ridicat la circa 15.000 oameni. Instrucția acestora s-a axat pe întrebuințarea diferitelor tipuri de arme, a munițiilor, a explozibililor, precum și metode de a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
restul în pădurile Snagov și Strejnic, respectiv la Prefectura Poliției Capitalei. Printre victime s-au numărat Mihail Moruzov, Niki Ștefănescu, general Ion Bengliu, general Gheorghe Argeșeanu, general Gabriel Marinescu, colonel Anibal Panaitescu, colonel Ștefan Gherovici, ofițeri de poliție și jandarmi, subofițeri și funcționari care au luat parte la reprimarea mișcării legionare în perioada anilor ’30. Alături de aceștia au fost asasinați marele istoric Nicolae Iorga și reputatul economist Virgil Madgearu, acte caracterizate de primul ministru drept „cea mai odioasă crimă pe care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asasinați alături de generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei și fost ministru al Ordinei Publice, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei și alți șase jandarmi. În afară de cei șapte arestați, pe 2 noiembrie 1940 au mai fost asasinați subofițerii: Ion Stănciuc, Nicolae Zăinescu, Nicolae Bularda, Gheorghe Niculescu, Constantin Popescu-Jandarmul (toți în celula 10) alături de Petre Tudor (celula 18), fost jandarm, însă arestat din greșeală, doar din cauza unei potriviri de nume. Singura victimă a masacrului de la Jilava care a scăpat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rămas singure în fața atacatorilor. În comuna Mândra, județul Făgăraș, șeful de post a fost chemat la primărie, înconjurat de circa 200 de rebeli și somat să predea arma și muniția. Neintimidându-se, deși a fost atacat cu focuri de armă, subofițerul a ripostat imediat, împușcând mortal un legionar, după care ceilalți au renunțat să-l dezarmeze și l-au lăsat să se întoarcă la post. În comuna Trestieni, județul Ilfov, un grup de 30 de rebeli conduși de doi preoți au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Stat Major. I.G.J. a fost de acord cu o directivă unitară a acțiunii informativ/contrainformative, cu repartizarea și delimitarea „în mod precis” a sarcinilor specifice fiecărei structuri adiacente. Serviciul Jandarmeriei avea încadrați un număr de 150 agenți acoperiți, recrutați dintre subofițeri și organizați în echipe sau grupe, la care se adăugau agenții rezidenți, angajați din rândul populației și al organizațiilor ilegale/ subversive supravegheate. Necesitățile instituției au avut în vedere ca numărul de agenți jandarmi să fie ridicat până la 220, aceasta fiind

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1944, două coloane de refugiați, trecând prin comuna Musait, județul Cahul, au devastat conacul Mariei Noceff, furând produsele și animalele. La 9 aprilie 1944, în urma unui scandal, 19 ruși din armata germană au împușcat mortal patru ostași germani și un subofițer, alți doi fiind răniți. Uneori, dreptatea se făcea pe loc de către localnici, care se revoltau contra abuzurilor. Astfel, în comuna Cișmilia, județul Tighina, un soldat german a fost ucis de doi soldați români din Regimentul 39 Infanterie, deoarece a încercat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
s-au luat măsurile necesare anihilării inamicilor statului român. În al treilea rând merită a fi lăudată calitatea umană existentă în Serviciul Jandarmeriei, începând de la comandant, generalul Constantin Tobescu, și continuând cu toți șefii de servicii, de birouri, ofițerii și subofițerii implicați în culegerea de informații și colaborarea cu celelalte instituții similare, în scopul unei informări cât mai corecte și eficiente către conducerea statului român. A.3.a. Elementele de conducere ale Jandarmeriei La conducerea I.G.J., în toată perioada guvernării mareșalului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mulți” au acceptat propunerile inițiale, au elaborat note, au semnat note de cheltuieli și, în final, declarația de angajament de a activa în favoarea Ungariei. Structurile ungare s-au confruntat cu probleme de personal, mai ales la grupele de ofițeri și subofițeri, în special după anihilarea nucleelor informative Györffy și Dauerbach, împreună cu mijloacele lor de comunicații cu Centrala. A fost documentată o legătură strânsă cu liderii Comunității Maghiare din România, care întrețineau un serviciu de curieri până la Cluj, cu locul clandestin de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1943) și maior Traian Borcescu (din 1 ianuarie 1944). Noua organigramă a S.S.I. a cuprins: 1. Secretariatul General (Biroul Cifru, Biroul Militar, Biroul Civil, subbirouri pentru registratură, arhivă și curieri), cu un efectiv de 35 de funcționari (cinci ofițeri, doi subofițeri, 28 civili). 2. Secția I-a Informații Externe, care a întocmit două buletine informative zilnic (unul politic și unul militar), analize politice, economice, militare (la date prestabilite sau la cerere) și a coordonat activitatea celor trei fronturi. A. Frontul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
problemele ce interesează conducerea Statului. 3. Coordonează acțiunea contrainformativă a organelor de Stat cu privire la ordinea internă și siguranța Statului. La conducere a fost numit generalul Traian Teofil Grigorescu, fiul generalului Eremia Grigorescu, în subordinea căruia se aflau șase ofițeri, 10 subofițeri, doi soldați, 19 funcționari civili și trei oameni de serviciu. La 4 ianuarie 1941, între 18,30 și 19,45 Eugen Cristescu și generalul Șteflea au discutat cu generalul Antonescu „chestiuni” în legătură cu instituția nou-creată. Una din primele însărcinări importante ale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unități Instrucțiunile nr. 275.835 asupra întrebuințării grupelor de Poliție Specială de Campanie la Comandamentele de Mari Unități din interior, în care misiunile generale ale acestor nuclee au fost mai bine delimitate. În alcătuirea acestor grupe au conlucrat ofițeri și subofițeri jandarmi cu funcționari de poliție, care se subordonau șefului Biroului 2 de la comandamente. Direcțiile de acțiune au avut în vedere, în ordine, acțiunea contrainformativă în armată, acțiunea contrainformativă în teritoriu și „diferite alte însărcinări” de natură informativă în legătură cu armata, teritoriul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informativă în legătură cu armata, teritoriul și populația civilă. Cursul de specialitate a fost stabilit la o lună de zile, în cadrul Marelui Stat Major, iar prima serie (15 iulie-15 august 1942) a instruit 320 de cadre (15 ofițeri jandarmi de rezervă, 80 subofițeri jandarmi, 150 militari jandarmi, 75 de comisari și subcomisari). Brigada Specială Un alt exemplu de colaborare interdepartamentală este reprezentat de Brigada Specială, care a însumat resursele antilegionare de la patru structuri informative/contrainformative. La 11 decembrie 1942, Subsecretariatul de Stat pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
luat parte la „acțiuni huliganice”; - germanii care au fost înscriși în Grupul Etnic German și/sau încadrați în formațiuni paramilitare hitleriste; - maghiari care au avut funcții de conducere în cadrul grupărilor fasciste sau au desfășurat manifestări huliganice și șoviniste; - militari (ofițeri, subofițeri, maiștri militari), inclusiv magistrații, aflați în activitate, asupra cărora existau probe de vinovăție, erau arestați numai după epurarea din serviciu. În cadrul D.P.S. au fost înființate două structuri noi, în vederea întăririi laturilor judiciară și de siguranță, ambele cu sarcini informative/contrainformative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la moartea lui Artur Tester, un cunoscut agent de informații german. În data de 25 august 1944, în apropiere de Curtici, a fost identificat un autoturism în care se aflau Artur Tester, colonelul SS Walter Weinholble, Louise Weinholble (soția) și subofițerii SS Reinhardt Hann și Ernest Buhler. La somația unui soldat din Regimentul 38 Artilerie care efectua paza șoselei, din mașină s-au tras focuri de armă, iar patrula a deschis imediat focul. Artur Tester a murit pe loc, iar Louise

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
luptele de la Otopeni, Legiunea de Jandarmi C.F.R. a organizat paza gărilor și nodurilor de comunicații, iar Legiunea Mobilă de Jandarmi a luptat la gara Pantelimon și în pădurea Băneasa. Lupte intense și cu pierderi grele va suferi și Școala de Subofițeri Jandarmi Drăgășani în confruntările din Parcul Cișmigiu și din zona Băneasa-Otopeni. Au mai luat parte la lupte Batalioanele 6 și 9 Jandarmi precum și Batalioanele Operative 501-505, pregătite special pentru lupta contra unui eventual desant aerian. Prin Instrucțiunile nr. 44.158

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
II-a a alcătuit un Studiu asupra prizonierilor români căzuți în captivitatea germano-maghiară, în care erau identificați un număr total de 60.963 militari români căzuți în prizonierat. Dintre aceștia, 58.251 au fost capturați în timpul luptelor (915 ofițeri, 1120 subofițeri și 56.296 soldați), 2695 se aflau la studii, școli sau cursuri în Germania, iar 17 reprezentau diplomați militari români luați prizonieri. Unii dintre ofițerii capturați s-au înscris în A.N.E. din proprie inițiativă sau convinși de alte cadre

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]