15,167 matches
-
am ajuns pe meleaguri depărtate, căutându-i pe muzicienii români, actuali dar și foști. Așa că din 31 august, în fiecare sâmbătă seara, îmi permit să vă fac program de la ora 19.30, Narcisa Suciu prin emisiunea „Lumea și noi” (edițiile subsemnatului - zise „O poveste... cu cântec!” - pot fi văzute în reluare și la TVR 2). Iată câte ceva în plus, în ordinea difuzării portretelor: Narcisa Suciu (Outo- kumpu, Finlanda) s-a stabilit în Karelia după soțul său, în urmă cu circa
Muzicieni rom?ni din Diaspora by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83453_a_84778]
-
aproape inexplicabil, din circulația normală a destinului lor", însă cîteva nume sunt de mare notorietate. Ne oprim asupra a numai două dintre ele, nu doar întrucît, neîndoios, sunt atracțioase, ci și pentru că pe purtătorii lor s-a întîmplat ca și subsemnatul să-i fi cunoscut îndeajuns de bine. Astfel că amintirile noastre se intersectează. Mai întîi A. E. Baconsky. Lucian Valea l-a întîlnit prima oară în iarna 1955, eu în primăvara anului anterior, cu prilejul vizitei scriitorilor din jurul revistei Steaua
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
părînd, cu fiecare pas, că se coboară de pe niște trepte nevăzute. Cînd era salutat, își ridica, politicos, pălăria și înclina, ușor, capul. Cînd se întîlnea cu prieteni, se oprea și le întindea, afectuos, mîna". Întocmai astfel îl conservă și amintirea subsemnatului și, indiscutabil, a celor ce l-au cunoscut și se mai află încă între noi. Lucian Valea are norocul de a-l găzdui pe Blaga, în 1954, în casa-i părintească de la Sângeorz (era cu mai puțin de un an
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
clasă ori de naționalitate, tentativa de-a instaura pe tărîmul lor tabere ce se măsoară suspicios, altceva decît o zădărnicie? Avem impresia că nu! Și N. Manolescu, după cîte ne amintim, s-a văzut declarat un antisemit la fel de fictiv. Nici subsemnatul n-a scăpat de-o învinuire analoagă, pe cît de neașteptată pe atît de nedreaptă, în setul de "argumente" al căreia figurau simple nuanțe de apreciere moralistă, tușe de interpretare literară. Există, din păcate, "un antisemitism" iscat practic din nimic
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
este nici prin cugetul său, nici prin inima sa. [28 octombrie 1878] O CURIOZITATE Primim din Vaslui următoarea foarte minunată telegramă: Ziarului "Timpul". Niște indivizi; unii paraponisiți, alții fără greutate socială, a atribuit d-lui prefect Holban niște infame calomnii. Subsemnații cetățeni indignați dezmințim că faptul atribuit d-lui Holban prin ziarele "Steaua Romîniei" și "Timpul" sânt pure invențiuni demne numai de calomniatori, lucru constatat de însuși procurorul. Rugăm pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare a nu mai da
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
depart[amentul] Justiției. Minister. Dufaure. Iată scrisoarea a doua, care mi-a fost adresată tocmai ca să răspundă unor atacuri îndreptate, tot cu ace[e]ași bună credință, de d-voastră în contra mea pe la finele anului 1876. Paris, 23 ianuarie 1877 Subsemnatul, deputat al arond[ismeniului] I din Paris, fost primar al arond[ismentului] II (1870 - 1871), certifică că d. Frederic Dame, născut la Tonnerre (Yonne) în 1849, a fost secretarul meu în timpul răzbelului și al asediului capitalei în 1870 - 71 și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să-ți dai seama că povestea scârțâia din toate încheieturile. Scrisoarea fusese scrisă cu stiloul, era adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român și avea prinsă de-un colț, cu agrafe lungi de metal, o chitanță de mână. Stimați tovarăși, Subsemnatul, Robe Vitalian, domiciliat în București, str. Vitejescu nr.9 bis, sector 4, declar următoarele: În data de 15 aprilie 1968, cu ocazia nașterii nepotului meu, Robe Alexandru, fiica mea cea mică, Robe Maria, a primit la spitalul Filantropia o vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dosar, măsluindu-l.“ „De ce-ar face cineva așa ceva? În ’89, înțeleg, dar azi, în 2006?“ „În primul rând, scrisorile sunt datate-n anii ’90, nu în 2006. Dar asta nu înseamnă nimic. Dacă prietenul Paul există, el dă cu subsemnatul și-astăzi. Motivul? Am stat și eu și m-am gândit, dincolo de ce puteau să-mi sugereze algoritmii. Și-am ajuns la o concluzie surprinzătoare. Nu știu însă dacă ție o să-ți placă, Maria.“ „Zi, oricum.“ „Adina Gheorghe există și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai totdeuna nu țin clasă, școalele sunt depopulate și astfel copiii rămân pierzîndu-și timpul zadarnic. La aceste defecte sunt tot atât de culpabile și autoritățile comunale, cari nu îngrijesc de școală și cari nu aplică cu rigoare legea învățămîntului în ceea ce privește competența lor. ....................................................................................................................................... Subsemnatul, iubind totdeuna adevărul, nu mă sfiesc a vă spune că moșiile județului sunt rău exploatate prin vițioase și nesigure arendări, cari nu plătesc câștigurile la timp, dau loc la procese și fac ca aceste moșii să fie, pot zice, neproductive
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca scop În sine devine un rău În sens absolut și o expresie a Înseși stării de păcat ale cărei rezultate trebuia să le elimine. De aceea, atât Larchet În Introducerea la cartea sa amin‑ tită mai sus, cât și subsemnatul În volumul de față, ne propunem să reamintim perspective care să‑i poată conferi un ajutor omului de astăzi pentru ca acesta să Înțeleagă boala și diferitele forme de suferință legate de ea, dar și terapeuticile, vindecarea și sănătatea Însăși, Într
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se găsesc abia la început (dacă lăsăm la o parte precedentul Negoiță), dar constituind-se într-un fenomen perfect pancronic prin două-trei contribuții, deocamdată, între care încercările lui Ion Popescu-Brădiceni (încă nu suficient de limpezi, în pofida hărniciei autorului) și ale subsemnatului, cu semne doctrinare în curs de cristalizare de prin anul 2000 încoace. Postându-se dincolo de mode, transmodernismul nu riscă să iasă din ceea ce se numește actualitate, fiindcă mizele sale nu se pot învechi, încercând să introducă, în spiritul veacului, vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ca autor și prefațator al cărții , simt nevoia să explic cititorilor că alegerea acestui titlu nu am făcut-o din dorința de a epata, ci de a le sugera că întregul conținut al volumului a izvorât din vibrațiile sufletești ale subsemnatului și din speranța că el, conținutul, v-a provoca aceleași trăiri emoționale celor ce îl vor citi, realizându-se astfel acordul sufletesc evocat în titlu. De fiecare dacă când am lansat un nou volum pe piața cărții, mai exact în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
trudit zeci de ani la pregătirea și perfecționarea învățătorilor și educatoarelor. Puțin stingheriți și înstrăinați, cu chipurile luminate de bucuria de a se revedea, invitații au fost întâmpinați cu urările de bun venit ale gazdei, după care a urmat textul subsemnatului intitulat Idei și fapte. Iată-l: Trebuie ca mai întâi să lămuresc înțelesul filozofic al titlului: nu toate ideile sunt convertite în acțiuni. Altfel spus, există multe idei dar mai puține fapte. Colega noastră, Veronica Păduraru, a avut lăudabila idee
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cărturar. 132 Pentru că tot ați amintit de acele adeverințe, nu considerați că ar merita să fie cunoscute și de cititorii revistei “Ateneu”? Cu plăcere, mai ales că doream să-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cărturar. 132 Pentru că tot ați amintit de acele adeverințe, nu considerați că ar merita să fie cunoscute și de cititorii revistei “Ateneu”? Cu plăcere, mai ales că doream să-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a le ridica statui, cum se pot Întâlni cu privire la un câine-lup ce a fost așezat Într-un muzeu din Leningrad sau cu privire la cățeaua Laica, căzută În lupta pentru cucerirea cosmosului. Asemenea exemple sunt nenumărate, fiindcă multe persoane, printre care și subsemnații, au ce povesti despre fapte pline de duioșie săvârșite de câinii lor. Câinele-lup ameliorat dovedește afecțiune deosebită pentru copii. Pus să păzească un copil, Îl va apăra cu prețul vieții sale, trecând peste cel mai puternic instinct al său, instinctul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și al Muzeului „George Enescu“, 10 scriitori, critici literari și jurnaliști aparținând unor generații diferite și cu parcursuri profesionale diverse: Sorin Alexandrescu, Liviu Antonesei, Marius Chivu, Caius Dobrescu, Vasile Ernu, Gabriela Gavril, Bogdan Ghiu, Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici și subsemnatul. „Les Belles Etrangères“ și contactul direct al editorilor români cu cei străini Ăși participarea la târgurile internaționale cu scopul declarat de a vinde drepturi de autor) par să fie cele două succese evidente înregistrate în ultimii ani din punctul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
limbi europene. Dar cum a fost ales juriul de critici decidenți? Prin consultarea a peste treizeci de publicații Ăreviste culturale și cotidiane), care au propus, fiecare, trei nume de comentatori. Lista rezultată e întru totul onorabilă: apar - în ordinea voturilor - subsemnatul, Dan C. Mihăilescu, Andrei Pleșu, Ion Pop, Marius Chivu, Ion Vartic, Al. Cistelecan, Luminița Marcu, Mircea Martin, Mircea A. Diaconu, Pavel Șușară, Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu și Livius Ciocârlie. Pe cine să aleg? Avem destul de mulți prozatori originali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Locutorul este persoana responsabilă de propriul său enunț (de ceea ce enunță); este aici o intervenție discursivă care nu coincide, în mod obligatoriu, cu producătorul fizic al enunțării. De exemplu, dacă semnez un formular (redactat într-o instituție) de felul: "Eu, subsemnatul, declar...", eul locutorului acestui text nu este altul decît eu, care nu sînt, totuși, autorul efectiv al textului. Oswald Ducrot separă locutorul în calitate de individ cu o anumită identitate și locutorul în calitate de ființă a lumii. Primul este definit ca responsabilul enunțării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textului. Stereotipii de structură (șabloane). Stilul juridic-administrativ se distinge în mod deosebit ca un domeniu în care se operează curent cu șabloane, orice proces- verbal începe și se încheie cu formule fixe și se organizează riguros, ca și orice cerere Subsemnatul..., vă rog să aprobați, sau adverință (prin prezenta se adeverește că...) etc. În reglementarea relațiilor dintre individ și autoritate este necesară o orientare univocă a semnificațiilor, cuvîntul fiind un moderator social, motiv pentru care primează formulele fixe, textele organizate după
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu îngerițe în pielea goală la duș, după care îl amenință cu excluderea din paradis. Nefericitul cedează atunci șantajului și îl lasă pe Drac să cotrobăie în tolbă, bucuros, cu pana de scris pregătită să modifice textele petițiilor. Astfel, din subsemnatul Vasile, domiciliat în... ., comuna... , rog aprobarea de sănătate, înțelegere cu fimeia și cu vecinii și ploaie ca să crească popușoiul, amin, semnătura și data, scrisoarea devine... ...adu Doamne potop, să moară toți vecinii mai bogați ca mine, cu tot cu oi și capre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
tipuri de predicate care pun probleme mai interesante pentru acord). În legătură cu subiectul nominal, am discutat acordul cu substantivele colective, cu numele proprii, cu termenii inclusivi (termeni +plural în care se include locutorul sau interlocutorul), cu substantivele care desemnează locutorul (ex. subsemnatul) și acordul cu pronumele și locuțiunile pronominale de politețe. În subcapitolul despre subiectul non-nominal, sunt grupate contextele în care subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală, un grup prepozițional sau o propoziție redusă. În partea finală a capitolului, este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantivul centru sunt adjective (propriu-zis, participial, pronominal sau numeral cu valoare adjectivală) sau articole. Trăsăturile implicate în acordul intern grupului nominal sunt, în general, genul, numărul și cazul. Unele pronume acordate cu nominalul-centru au și trăsătura de persoană (prietenele însele, subsemnatul însumi). Acordul din grupul nominal poate fi studiat din perspectiva trăsăturilor implicate în acord, a nominalului centru, care impune acordul (= controlorul acordului) sau a termenului care se acordă (= ținta acordului). 2. Acordul din perspectiva trăsăturilor implicate 2.1. Genul și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se datorează faptului că avem a face cu două cuvinte fuzionate. Mai există un tip de contexte care par să contrazică și generalizarea lui Lehmann și observația că substantivul nu se acordă în persoană. Este vorba de substantivele din seria subsemnatul: (28) a. subsemnatul însumi b. subsemnatei însemi Dacă considerăm că însumi, însemi etc. sunt pronume coreferențiale cu substantivul, nu mai trebuie să propunem că substantivele (sau, cel puțin, unele dintre ele) au trăsătura persoanei și se acordă cu adjectivul pronominal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]