7,897 matches
-
asemenea, cărți vii, păstrătoare de tradiții, izvoare de înțelepciune. O astfel de revistă, carte vie de înțelepciune, este și Slova Creștină, o revistă de creație, atitudine și cultură fondată de preotul și scriitorul Radu Botiș. Titlul revistei alcătuit dintr-un substantiv „Slova“ și un adjectiv „creștină“ are misiunea să transmită un mesaj spre toți iubitorii artei cuvântului, mesaj ce nu este altceva decât o invitație de a participa la țesătura aurită de cântecul cuvintelor cu fărâme din sufletele lor. Niciun titlu
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ, O BINECUVÂNTARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371535_a_372864]
-
Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE În perioada interbelică, limba română era „îmbunătățită” cu franțuzisme. Ca să demonstrezi că nu ești orișicine, trebuia să știi a încadra substantivele cu „le” și „sion”. După război, vremurile s-au schimbat. Oamenii nu mai era interesați de limba franceză. În școli, accentul se punea pe limba rusă. Nimeni însă nu simțea nevoia de a-si etală erudiția, pigmentând limba strămoșeasca, cu
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu același înțeles. Limba română s-a îmbogățit cu trei cuvinte de bază, din care s-au format trei familii de cuvinte, verbele suferind și transformări în substantive: obligație, angajament, îndatorare și datorie, pe baza cărora s-au dezvoltat limbajele din diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar nuanțate, în funcție de contextul cerințelor limbajului
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
introspecții lirice . O punere în pagină pe verticală a versificației poetice , premeditare malițioasă a unui autor care se vrea citit și auzit cuvânt cu cuvânt. Prin aducerea în prim plan a cuvintelor nesemnificante, pronume seci de referință, conjuncții, prepoziții și substantive de rutină, din sfera lexicului comun, și alte instrumente de comunicare uzuală, Puiu Răducan recuperează din limbaj ce mai vegetează prin „azilul cuvintelor”. Cuvintele ce stau în pragul morții lente, fără zgomot spectaculos. Cuvinte obosite de atâta uz răstălmăcit. Cuvinte
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
degetul pus pe buzele strânse. Divinitatea greacă, de fapt de origine egipteană și adoptată mai târziu, a fost apoi preluată și de Romani, spre a fi adorată ca zeiță a liniștii, Tacita, nume propriu ce a constituit rădăcina lingvistică a substantivului existent în limba română; „tăcere”. O credință foarte răspândită cerea ca într-o anumită zi Cupidon să dăruiască un trandafir lui Harpocrate, drept răsplată că păstrase tăcerea asupra faptelor și purtării mamei sale, Venus, și pentru a-l stimula să
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
fac o zi , care poate fi lundi, mardi , mercredi, jeudi ...! Raul , fratele mai mare al Oanei , învață la școală morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins„ din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul„ . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins„ din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul„ . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
prins„ din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul„ . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !„ „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !„ „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !„ „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !„ „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele, cu mândrie : „El a fost fotbalist !„ Și, văzând că nu m-a convins, adăugă , țuguindu-și buzele : „Și ju-de-că-tor !„ crezând că nu știu
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !„ „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !„ „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele, cu mândrie : „El a fost fotbalist !„ Și, văzând că nu m-a convins, adăugă , țuguindu-și buzele : „Și ju-de-că-tor !„ crezând că nu știu. „A avut ciocănel pe masă , la Apel
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( i
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
la N. sing., pl.: -’ în silabă accentuată, -a în silabă neaccentuată ** -j = terminații la N. sing., pl.: -j (semiconsoană) în silabă accentuată, -a în silabă neaccentuată *** -s = terminații la N. sing., pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
terminații la N. sing., pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
atitudine pasivă, neîmplinita, nerealizata - o greutate purtată pe umeri, de care inima are nevoia să se descarce, însă un ”ceva” anume, care aparține eu-lui, o împiedică s-o facă. Aspectul activ al recunoștinței este mulțumirea, termen folosit mai puțin ca substantiv și mai mult ca verb, adică a ”mulțumi”. Recunoștință se descarcă pe șine de datorie aducând mulțumiri cui le datorează. În balanță relațiilor interumane recunoștință ne arata ușori, în timpe ce mulțumirile echilibrează balanța. Din zece leproși vindecați de Isus
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
Acasa > Cultural > Traditii > HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEȘTI, JUD.VÂLCEA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1212 din 26 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului HRAMULUI BISERICII “IZVORUL TĂMĂDUIRII”, OLĂNEȘTI, JUDEȚUL VÂLCEA Cuvântul hram provine din limba slavă de la substantivul hramu care înseamnă „casă” și are sensul „Patronul unei biserici creștine”, iar prin extindere a ajuns să denumească și „serbarea patronului unei biserici.” Numele bisericii se acordă odată cu târnosirea ei. O biserică ortodoxă poate avea unul sau mai multe hramuri
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
ce au deschis de altfel și ușile spre mituri și legende, spre care se întoarce oricare poet adevărat, indiferent de perioada în care a trăit și a scris. Aceste patru deslușiri sunt constituite de fapt din patru cuvinte magice : două substantive (urzeală, sacralitate) și două verbe (a numi, a tăcea). Adam a fost invitat de Creator, de Marele Arhitect sau Marele Anonim cum îl numea Lucian Blaga- să numească, să dea nume viețuitoarelor ! Ei bine, poeții continuă să caute -și unii
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DOCUMENTAR PENTRU SUBSTANTIVE FEMININE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Adică, să mai și zâmbim. Avem nevoie... S-a plecat, la întocmirea unui așa zis documentar, de la observațiile făcute de un savant în domeniul
DOCUMENTAR PENTRU SUBSTANTIVE FEMININE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348973_a_350302]
-
Din pământ ai venit, în pământ te vei întoarce"! Nici nu contează câte femei ai avut ori câte nașteri și alte alea. Știe Dumnezeu mai bine. Este un contabil perfect al faptelor bune și al păcatelor... Referință Bibliografică: DOCUMENTAR PENTRU SUBSTANTIVE FEMININE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 306, Anul I, 02 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DOCUMENTAR PENTRU SUBSTANTIVE FEMININE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348973_a_350302]
-
dăruirii și a binefacerii depline), care prezintă celelalte momente ale subiectului. Protagonistul romanului este un bărbat de vârstă matură, botezat Mir. Probabil numele, o creație a autorului (ce are Mircea primul pronume), trebuie asociat cu verbul a se mira, cu substantivul mirare, întrucât în permanență eroul este surprins în postura de „elev“, de „simplu stu¬dent“, ce descoperă universul special consti¬tuit din insulele ma¬gice ce alcătuiesc planeta. Un rol esențial în nararea aventurilor prin care trece Mir îl are
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
dus la împlinire. Profesorul chișinăuian însă, prin prezența sa de spirit, facilitată de naturalețea personalității sale, înclinată spre socializare, dizolvă repede sobrietatea excesivă care umplea biroul elegantei profesoare. Și încep a se dezlega limbile. Dar de ce folosesc eu pluralul pentru substantivul "limbă"?, căci ceea ce a urmat s-a derulat într-o unică, curată și chiar modernă limbă - limba română. Astfel, prin intermediul acestui inestimabil instrument care ne identifică Neamul, am aflat despre caracterul postmodern al învățământului din școală, desfășurat după metode occidentale
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
carentele în cunoașterea și folosirea gramaticii limbii române și a semnelor de punctuație, dar care publică volume de autor. Nu agreez așa numitele „licențe” în îmbogățirea limbii și nici neologismele. Limba noastră este extrem de bogată. Prin multitudinea de adjective, adverbe, substantive ce pot deveni epitete ori metafore, poate descrie orice stare fizică, spirituală ori de altă natură, poate înfățișa în orice situație fenomene cunoscute ori inventate, orice trăire și poate scoate în evidență anumite trăsături caracteristice ale oamenilor. Gramatică limbii române
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]