6,747 matches
-
susține că viciul de neconstituționalitate privind lipsa detalierii procedurii de cercetare disciplinară este confirmat de faptul că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012 a fost aprobat regulamentul care reglementează detaliat procedura cercetării disciplinare, Consiliul Superior al Magistraturii substituindu-se astfel atribuției de legiferare a Parlamentului, cu încălcarea art. 73 alin. (1) și a art. 134 alin. (2) din Constituție, întrucât au fost completate dispozițiile art. 46 din Legea nr. 317/2004. ... 6. Referitor la prevederile art. 49 din Legea
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, detalierea acestor reguli prin regulament, ca act normativ infralegal, ar reprezenta o încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2) din Constituție, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii s-ar substitui Parlamentului în ceea ce privește atribuția de legiferare, prin completarea, în această manieră, a dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 317/2004. ... 25. Față de această critică, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit, cu valoare de principiu, că reglementarea
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
învățământ superior propuși de către Consiliul Național al Rectorilor. (3) O persoană poate avea calitatea de membru al unui singur organism consultativ dintre cele prevăzute ca organisme consultative la nivelul MCID. (4) Membrii CNCS desemnați nu pot fi reprezentați sau substituiți în activități de către alte persoane. (5) Calitatea de membru în CNCS o pot dobândi cercetători seniori cu performanțe științifice recunoscute la nivel național și internațional în domeniile CDI, care dețin titlul de doctor, astfel: a) cercetător principal (R4): cercetător
REGULAMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287936]
-
în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul de a stabili printre condițiile de numire a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și condiția specializării. ... 23. Totodată, prin aceeași
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul solicitat de autori. ... 18. De altfel, Curtea observă că, deși autoarele au formulat prezenta excepție de neconstituționalitate invocând, printre altele, lipsa unei mențiuni exprese, în cuprinsul dispozițiilor art. 549^1 din
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, instanța de contencios constituțional a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil. ... 16. Cu privire la obligația de motivare a excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]
-
mod rezonabil existența vreunei critici de neconstituționalitate, chiar dacă au fost invocate textele de referință pretins încălcate prin reglementarea criticată. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]
-
precum și rolul său prevăzut în art. 514 din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat. Curtea a mai reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului
DECIZIA nr. 227 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288933]
-
personalitate juridică, independentă, autofinanțată, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor legale, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și se substituie în toate drepturile și obligațiile decurgând din toate actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele, memorandumurile, acordurile și altele asemenea, precum și în toate litigiile în care Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
trimiterea la dispozițiile constituționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. Prin Decizia nr. 1.313 din
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
Astfel, date fiind caracterul general al textului constituțional invocat și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispoziției legale criticate față de acesta, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Totodată, instanța constituțională nu se poate substitui autoarei în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, astfel încât excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) ultima teză din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 urmează
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și a celor convenționale ale art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege -, se reține că aceasta a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanța constituțională nu se poate substitui autorului excepției pentru a proceda ea însăși la motivarea excepției (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288291]
-
unor criterii privind modul în care se definește conduce deseori la un refuz al judecătorului național de a trimite Curții Constituționale o cerere din partea unui justițiabil pentru examinarea conformității cu Legea fundamentală a unor norme legale. Judecătorul fondului se substituie rolului Curții Constituționale și nici nu motivează respingerea cererii de sesizare a instanței constituționale. ... 16. Astfel, și sintagma „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1) [...], instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale“ din
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
este neconstituțională, întrucât este neclară, imprecisă și creează confuzii în sensul că instanța în fața căreia este ridicată o excepție de neconstituționalitate dispune de un drept absolut de a decide dacă excepția invocată are sau nu legătură cu soluționarea cauzei, substituindu-se Curții Constituționale în sensul că poate decide aleatoriu dacă există sau nu legătura cu soluționarea cauzei. Sintagma criticată este în contradicție și cu noțiunea de proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale. ... 17. Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
tehnico-științific constituite pe tipuri de risc. După cum rezultă cu claritate din textul de mai sus, doar Grupul de suport tehnico-științific poate elabora analiza factorilor de risc, iar nu Centrul Național de Conducere și combatere a intervenției, care nu poate substitui acest rol, fiind deci un organ necompetent. Potrivit cadrului normativ în vigoare, este de notorietate că singurul Grup de Suport constituit este Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. Potrivit H.C.N.S.S.U. nr. 3/2016, menționat de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
unor specialiști, reuniți în Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, măsurile fiind propuse având în vedere evoluția răspândirii infecției la nivel național și riscurile pe care le poate genera, iar instanța nu se poate substitui autorității într-o analiză de oportunitate, fără a depăși limitele controlului jurisdicțional asupra excesului de putere. Transmisibilitatea crescută a noilor tulpini ale virusului SARS-CoV-2 riscă să ducă înscrierea României pe o curbă ascendentă similară altor state europene, iar pentru evitarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
specialiști, reuniți în Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, măsurile fiind propuse având în vedere evoluția răspândirii infecției la nivel național și de riscurile pe care le poate genera, iar instanța nu se poate substitui autorității într-o analiză de oportunitate, fără a depăși limitele controlului jurisdicțional asupra excesului de putere. Plecând de la ceea ce știința și cercetarea au demonstrat legat de modalitatea de transmitere a virusului, autoritățile sunt obligate să dispună măsuri de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
minimă motivare a criticilor, astfel că nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate. ... 15. Dacă ar proceda la examinarea criticilor astfel formulate, care nu relevă în niciun mod contrarietatea dintre norma criticată și dispozițiile constituționale invocate, instanța constituțională s-ar substitui autoarei în formularea unei excepții de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța
DECIZIA nr. 397 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281921]
-
în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile art. 80 din Codul penal în sensul solicitat de autoarea excepției. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului; ... d) să ia măsurile legale de conservare a bunurilor urmăribile ce pot fi executate silit, dacă există pericolul ca debitorul să le înstrăineze, să le substituie sau să le deterioreze. ... (5) Executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința unei persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare cere autorizarea instanței judecătorești competente, potrivit dispozițiilor Legii nr. 134/2010
ANEXE din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288950]
-
din alte acte normative“. ... 14. Exercitând atribuția legală și constituțională privind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat normele legale în acord cu voința legiuitorului, fără a se substitui legiuitorului, întrucât sensul stabilit nu modifică și nu le completează, ci este rezultatul procesului de interpretare a dispozițiilor art. 382 lit. h) și art. 536 din Codul administrativ, ca urmare a utilizării metodelor de interpretare a normelor juridice. Așa cum
DECIZIA nr. 216 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291212]
-
interpretare a legii, instanța supremă a realizat „un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor“. Curtea constată că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu (a se vedea în acest sens Decizia nr. 787 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 8 martie 2022, paragraful 25). ... 15. Cu referire la critica
DECIZIA nr. 216 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291212]