1,487 matches
-
tragedii în toată puterea cuvîntului. Autorul însuși mărturisește în prefață că și-a imaginat o tragedie în cinci acte constituită din cele cinci mari romane, conducîndu-se după o "sugestie arhitectonică, dramaturgică, pentatonic-muzicală", cu scopul de a aduce în avanscenă personajele "subteranei", personaje din spița lui Hamlet, negatoare prin excelență, sfîșiate de dileme și contradicții insolvabile. Impresia de construcție echilibrată, închegată, organică, este întărită de aspectul capitolului care într-o primă ediție apărea sub titlul De la omul din subterană la omul ridicol
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
în avanscenă personajele "subteranei", personaje din spița lui Hamlet, negatoare prin excelență, sfîșiate de dileme și contradicții insolvabile. Impresia de construcție echilibrată, închegată, organică, este întărită de aspectul capitolului care într-o primă ediție apărea sub titlul De la omul din subterană la omul ridicol, "dedublat", de astă dată într-un prolog și un epilog al tragediei. Cele două tipuri diametral opuse aduse în discuție aici, constituie de fapt materializări ale unei eterne antinomii, mostre ale dualismului permanent al naturii umane. În
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
al naturii umane. În romanele lui Dostoievski, ipostaze ale "omului ridicol" (în termenii lui Turgheniev, reprezentanți ai lui Don Quijote rus), ar fi Sonia, Mîșkin, Makar Dolgoruki, Aleoșa Karamazov, chiar omul ridicol (în urma metamorfozei), în timp ce sub zodia lui Hamlet, în adîncimile subteranei s-ar alinia Raskolnikov, Ippolit Terentiev, Stavroghin, Versilov și Ivan Karamazov. La prima vedere am fi tentați să credem că acestora din urmă li se acordă cu precădere atenție în studiul de față; în realitate însă, exegetul se concentrează mai
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ancoră într-o lume rămasă străină, departe. Da. Trupul - abis în care alte dăți mă aruncam ca delfinii. Pe ordinea de zi aruncată pe foc: același trup - mai străin ca străinii. Am spus da suferinței. Și torturii și morții și subteranei și pierzaniei da am spus. Și-am luat-o la sănătoasa. Am spus da infernului, bolii, vacarmului ei desăvârșit. De secole mă prosternez în fața altarelor ei. Demult nu m-am născut din altceva. Da. Întunericul m-a învins. Slavă, slavă
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
altă viață striga. Viață lăsată în urmă cum renunți la o haină veche... Ce țipăt răscolește cenușa. În craterul ei uruie ceva nesfârșit, apoi arde mocnit. Glorie focului. Pierzaniei glorie. Și durerii care mă sfâșie - în vecii vecilor - glorie. Glorie subteranei în care stau ca o Evă pierdută, târzie, așa cum pe o stâncă încinsă zace un șarpe încolăcit. Sunt o ființă vie, un fel de copil al luminii; un bastard al beznei magmatice sunt. În drum spre țara desăvârșirii - un fiu
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai divelor și andivelor Ne întoarcem de la cimitir, de Bunavestire... Noi, rușii, armenii, țiganii, evreii, polonezii, grecii și turcii Plouă. Desfacem umbrelele post-moderne. Umbrele negre. Maro. Umbrele dungate precum cămașa
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Barbarie, estul sălbatic în concomitență cu o tehnică desăvârșită, cu ultimul cuvânt al științei”. [...] La Moscova, mai vizitează și un bazar, interesându-l (ca și pe Gorki, probabil) ceea ce în rusește se numește „Na dne” (la fund, în adânc, în subterană, tradus în românește: „Azilul de noapte”); cu același scop intră și într-o celebră cârciumă, „Komarovka”, unde, scria ziarul „Nov’”, năvăli o companie de studenți beți care încinseră o bătaie între ei, apoi se hărțuiră spectaculos cu sergentul de stradă
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
eremit" (De pe un umăr pe altul). Uneori consista în exacerbarea fabulosului provincial: "Va scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sîni de ceară,/ că luna are lăzi de zestre// Țarina e un cer mirabil:/ ea are pivniti și bordele/ și subterane paralele// Va scriu din lumi extraterestre:/ că luna are lăzi de zestre/ și sîni de ceară./ Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia..." (Misiva po(d)goreană). Alteori e fantomatic dionisiaca: "Prietenii vin și se duc./ Unul bea vin, altul soarbe ceai
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
vorbind, metropola din Despre eroi și morminte s-ar fi preschimbat întro laguna cu ulicioare care, daca nu sunt umede la modul real (fizic), sunt umede psihic și alunecoase mental. Buenos Aires este, însă, o metropola dublată de labirinturile vâscoase din subteranele orbilor (despre care Fernando Vidal Olmos raportează în faimosul sau manuscris paranoic). Doar în acest sens cifrat și simbolic, orașul este „venețian”, fiind secondat de un sub-oraș, de o zonă underground, controlată de orbi. Orașul vizibil are o molusca pe
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
lui, metropola vizibilă îi pare lui Fernando Vidal Olmos (antieroul declarat, cel care străbate infernul, de voie, de nevoie, un Siegfried al tenebrelor, cum se autojustifică) doar un trompe l’oeil, o amăgire. Punctul nodal este acela în care străbaterea subteranei orbilor de către personaj pare să fie înrudită simbolic cu ritualul de inițiere în Misterele de la Eleusis, dar cu un final macabru: mai exact, este ca și cum Oedip ar fi fost inițiat în Misterele de la Eleusis, pentru că în final, ca revelație supremă
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
afară străzilor alunecoase și fatale. Sunt oaze meditative, de aducere aminte, de stocare a memoriei (cu ele sunt înrudite micile spații solitare de pe malul fluviului). Întinse pe suprafețe relativ incontrolabile, ele se opun străzilor supravegheate (parcurse de fapturi somnambule) ori subteranelor obscure. Chiar dacă parcurile primesc, din când în când, în vizită agenți ai tenebrelor și făpturi-capcană (Alejandra) care nu se pot sustrage lumilor tenebroase ce ii controlează. Parcurile găzduiesc, însă, mai ales raisonneuri meditativi (Bruno, de pildă), dar și visători ori
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
afumată de oameni care vor să scoată vulpea, e salvată prin deschiderea ei în Peștera Gîndirii Abstracte care, la rîndu-i, răzbate în alte sisteme de grote. Cît pe ce să-ți lași autonomia esteticului la intrare și să cauți, în subterane, cîrlige literare. De pildă, e marți, se-ntorc în vizuină, e ședință de cenaclu. Ar trebui să citească porcul mistreț, însă "la început refuzase energic, spunînd că pe el îl doare doar creația pentru cei mari, dar, mă rog, va
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
Premiul pentru debut în roman), Marta Petreu (Premiul pentru cea mai bună intervenție a Colocviului) și, cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, Gabriela Gheorghișor (Premiul pentru exegeza romanului pentru Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii). După atâtea incursiuni prin „subteranele” romanului, grație proiectului filialei Alba-Hunedoara a USR, Vârstele poeziei, Gabriel Chifu ne-a purtat și pe aripile poeziei, citind învăluitor câteva poeme din cel mai recent volum al său, Însemnări din ținutul misterios. Lectura poetică a fost dublată de o
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
mondenitate, și inaccesibilitate, și un semnal către femei („Vezi că eu, hâm, am de toate). Cămașă albă, cravată neagră, pardesiu cu poala sub genunchi, măcar cu o palmă, și larg, puțin fluturatec, blazonul nostru mafiot, uniforma celor aleși să conducă subteranele economiei, să țină în mână prostimea, să o hrănească și să-i dea circ la televizor, să o alimenteze cu subiecte, să creadă că ar conta și părerile ei, săraca! Pantofi de lac, pantalon tot negru, geantă de piele, burdușită
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93060]
-
necomplezență și fugă din canon - aceasta ar fi formula prozelor lui Dan Alexe. Cele trei borne se găsesc, fără excepție, în fiecare povestire din Miros de roșcată amară. Indiferent dacă în centrul prozelor stau cupluri / triunghiuri amoroase sau personaje de subterană ori de periferie, indiferent dacă în conul de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
are nici un rid; ca simbolică a timpului netimp și a eului ca sumă de milenii, "cutia cu bătrâni" ne cheamă din cufărul infinit, ascuns, cum spunea Jung, în pivnița ființei noastre. Căci omul cu etaje știe foarte bine că, fără subterane, acoperișul n-ar fi cu putință. P.S. Septembrie 2005. Uite că au trecut alți zece ani de la rândurile de mai sus și nu știu cum se face dar amândoi împricinații parcă ne simțim mai tineri, dacă nu cumva ne re-copilărim către... mintea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Dacă soarta m-ar fi silit să-mi aleg o meserie manuală, strungar sau tinichigiu, aș fi ales-o, puteți fi sigur, pe cea de a doua, ca să pot repara acoperișuri și să mă îmbăt astfel de înălțimi. Buncărele, calele, subteranele, grotele, prăpăstiile îmi făceau o silă nespusă. Nutream chiar o ură cu totul specială împotriva speologilor, care aveau neobrăzarea să figureze în prima pagină a ziarelor și ale căror performanțe mă umpleau de scârbă. Să te căznești să ajungi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
înghesuia cu Mihail, câine de circ - marota lui -, m a otrăvit, pe când aveam vreo 13 ani, cu o țigară (ca să mă dezvețe, cică!), după care mi-a dat în extaz să citesc viața lui Fouchă, inoculându-mi pasiunea culiselor, a subteranelor cu șobolăneli prin care se coace dintotdeauna istoria. Revin. Nu vă dați seama ce uriașă deosebire e să copilărești printre câini de vânătoare, și nu cu bișoni cu fundulițe, pekinezi arțăgoși, caniși de canapea, tekeli posesivi ș.cl. De bună seamă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de la fereastra sa de către Liza, care visează să plece oriunde altundeva. Lumea burgheză din care face parte, ca și familia Stasov, este una menită dizolvării, o lume care își așteaptă sfârșitul, pionierii modernității luând înfățișarea monstruos-gogoliană a intreprizilor capitaliști de subterană cu alura posedaților dostoievskieni care au văzut idei. Punerea mercantilă în ecuație a antreprizei pornografice și sechestrarea membrilor celor două familii, odată eliminați inginerul Radlov și doctorul Stasov, fac din Liza, gemenii siamezi, nedezlipiți și la propriu, și la figurat
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
politici. Or, pericolul mortal vine dinspre economie. Presa a speculat ieșirile megalomanice ale îmbogățiților, tratând ironic mai ales latura pitorescă a activității lor (mititeii lui Sechelariu, parcul de distracții al lui Opișan, „inaugurările” lui Mischie...). Nimeni n-a intrat în subterane, pentru că acelea sunt bine păzite și extrem de periculoase chiar pentru trecătorul neavizat căruia i s-a întâmplat să-i cadă privirea pe ele. Planurile, extrem de simple de altfel, vizează, într-o primă etapă, trecerea în mâinile oligarhiei alese pe sprânceană
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
mai bune cărți ale anului). Acestei teme majore i se subsumează subteme recurente cu substrat autobiografic (copilăria, natura specifică ținutului leonez, existența cotidiană în aberația franchismului, când, spune autorul, „oribilul devine normalitate” iar copilul se naște cu „condiția oribilă”). Din subteranele unde dăinuie, „sedimentul amintirii” aduce la suprafață amintirea și stimulează retrăirea trecutului prin mijlocirea percepției senzoriale (simt, văd sunt forme verbale recurente, în poeme în care predomină substantivele), care aduce lumina cunoașterii în zonele ascunse, misterioase sau obscure ale existenței
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
fasciste și chiar pentru persoana lui Hitler. Reportajul nu înseamnă însă numai teme cu miză istorică majoră. El este și senzaționalism, iar începuturile speciei stau sub semnul romanului foileton francez din secolul al XIX-lea. Existența underground, lumea interlopă, tenebroasele subterane ale orașului, cerșetorii, șuții, prostituatele, viața mahalalei, dar și traiul în înalta societate, marile baluri sau nopțile pierdute în cazinouri fac deliciul cititorilor de gazete într-o epocă în care nu exista televiziune, iar de știrile de la ora 5 și
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]