1,856 matches
-
sau cu un comitet revoluționar. Într-un loc noua conducere apărea dintr-o revoltă, în altul se impunea pașnic. "Peste tot, aceste noi puteri monopolizează prerogativele, pentru că monopolizează susținerea opiniei: astfel, ele preiau poliția și justiția, dar și rezervele de subzistență, adică ajung să aibă o putere mult mai mare decât puterea pe care o avusese vreodată intendentul regal. În același timp, aceste noi puteri pun pe picioare, mai întâi la Paris, mijloacele unei ordini noi: gărzile naționale. Voluntarii sunt mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o structură foarte neomogenă, în care elementele specifice economiei conduse prin cunoaștere (încă slab prezente) se îmbină (uneori conflictual) cu „zone” ale economiei de tip industrial (în fazele sale nemature, uneori) și cu aspecte ale unei economii agrare preponderent de subzistență. Cum vom putea înainta spre economia condusă prin cunoaștere de factură modernă și competitivă (căci, fără o economie competitivă, pe unele zone ale piețelor nu vom putea rezista contextelor de postaderare pe cele trei niveluri - de fapt, „istorice” - ale economiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fiind dominat de forța de muncă nesalarizată (salariul este condiția relațiilor de piață); - slaba relaționare cu orașul - care nu absoarbe forța de muncă (dovadă că rămâne în mare măsură nesalarizată la sat) și nici producția „excedentară” a unei economii de subzistență -, caracterul excedentar al unei economii de subzistență și lipsa unei piețe de desfacere constituie, împreună, un paradox. În mod normal, ceea ce este produs excedentar ar trebui să poată fi schimbat pe o piață printr-un intermediar oarecare - de regulă, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
salariul este condiția relațiilor de piață); - slaba relaționare cu orașul - care nu absoarbe forța de muncă (dovadă că rămâne în mare măsură nesalarizată la sat) și nici producția „excedentară” a unei economii de subzistență -, caracterul excedentar al unei economii de subzistență și lipsa unei piețe de desfacere constituie, împreună, un paradox. În mod normal, ceea ce este produs excedentar ar trebui să poată fi schimbat pe o piață printr-un intermediar oarecare - de regulă, prin bani. Faptul că nu se întâmplă așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
clientelare de tip penal, cum a fost cazul județului Suceava în anul 2004. În felul acesta, sistemul de creditare încurajează dezintegrarea necontrolată, doar după criterii comerciale și financiare, a proprietății țărănești, chiar și a celor care au activități ce depășesc subzistența personală, dar mai ales a modului de viață și a unui regim social-demografic aparte. Ceea ce are nevoie satul românesc este creditul rural, care își propune eficientizarea gospodăriei țărănești fără a o transforma într-o entitate capitalistă, adică în alt regim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
eficientizarea gospodăriei țărănești fără a o transforma într-o entitate capitalistă, adică în alt regim de existență culturală și socială. Slaba integrare în sistemul economiei naționale O mare parte din producția agricolă se pierde. Satul este centrat pe economia de subzistență nu pentru că nu produce suficient, cum s-ar crede, ci pentru că orașul, prin elementele sale de „contact”, băncile și industria alimentară, se raportează deficitar la lumea rurală. Despre creditul rural am discutat mai sus. Relația cu industria alimentară, prima industrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
precizăm că în datele producției industriale sunt incluse și materii prime din import. Din datele anexate rezultă că, astfel, cea mai mare parte a producției agricole de carne și lapte nu este procesată industrial (figura 6). Economia rurală este de subzistență pentru că relația comercială este rău constituită între sat și oraș - mai exact, între sistemele care gestionează expansiunea economică: bancar, industrial și - de ce nu? - cel politic. În acest fel, o mare parte din valoarea adăugată a muncii naționale se irosește. Doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
bănui decât că acesta câștigă câte ceva de pe urma micului comerț pe care îl face cu sacoșa în piețele orașelor sau din alte activități care însă nu au impact economic semnificativ. Activitățile acestui „lucrător pe cont propriu” nu depășesc cadrele economiei de subzistență datorită numărului mare de „lucrători neremunerați” care, neavând salariu, nu pot constitui o bună sursă de venituri pentru cei care muncesc „pe cont propriu”. *** (2004). Anuarul Statistic al României, capitolul 2 - 2.1.1 și capitolul 3, 5. Eugen Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aspect infrastructural se înmulțesc și se modernizează căile de comunicație și apar sedii noi instituționale (politice, sanitare, de învățământ, culturale etc., în centrele comunale), suprastructura tradițională răzășească patriarhală, cu obiceiuri, concepții și mentalități învechite și cu economie autarhică la limita subzistenței familiale, este încă dominantă în comunitățile sătești la nici 1-2km de la șosea. * Pentru a înțelege mai corect evoluția social-econo-mică în Colinele Tutovei nu putem ignora rolul important pe care l-a avut "pădurea" în acest proces. Alături de relieful deluros, străbătut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
peste 100 familii de răzeși din vechea vatră au rămas mai puțin de 20 ... și acelea în proces de înlocuire prin urmași direcți, deciși să reziste, sau, mai ales, prin același procedeu de vânzare sau de simplă cedare în fața neputinței subzistenței prin forțele proprii. Oricum, satul nu mi-a lăsat impresia că e pe cale de dispariție. Rămâne ca și organele comunale să-i întindă o mână de ajutor, salvându-i atât mândria trecutului cât și orgoliul încăpățânării de a mai avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dușmanilor evocate de sursele greco-latine... Dar rolul Marsiliei este foarte important și fără a fi nevoie de a raporta sistematic totul la acest oraș. De fapt, Marsilia este stimulentul care favorizează trecerea de la o economie cu circuit închis, bazată pe subzistență, la o economie de piață și de schimburi, în care producerea surplusului devine indispensabilă. În afară de aceasta, Marsilia înființează culturi noi precum măslinul și vița de vie, care devin un element esențial al peisajului agricol din Midi. Astfel, colonia phoceeană accelerează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Doamne". Ciuma se menține în stare endemică pînă la mijlocul secolului al XVII-lea, izbucnind din cînd în cînd în epidemii brutale și ucigătoare. Celelalte boli epidemice, pulmonare sau digestive, sînt adesea agravate de foamete. Aceasta rezultă dintr-o criză de subzistență, adică dintr-o recoltă deficitară de grîne, ca urmare a unor condiții climatice rele. Foametea provoacă în curînd o asemenea scumpire a pîinii, aliment principal al claselor populare, încît membrii acestora nu și-o pot cumpăra, devenind prada ușoară a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său, Filip al II-lea, foarte catolicul rege al Spaniei, intervine direct în ultima fază a conflictului. Criza economică. Criza religioasă și politică este dublată de o criză economică și socială. Într-adevăr, în afara efectelor unei serii de crize de subzistență, războiul civil are, direct sau indirect, consecințe dezastruoase asupra întregii activități economice. Soldații care traversează regatul în toate direcțiile lasă în urma lor ruină, ciumă și moarte. Impozitele regale și senioriale nu încetează să crească. Producția agricolă și meșteșugărească scade. Comerțul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vaccinării în primii ani ai secolului al XIX-lea, nici prin ameliorările agricole încă limitate. Rărirea și atenuarea marilor crize de mortalitate sînt la originea acestui prim și timid recul al morții. Marile perioade de foamete rezultînd din crize de subzistență fac loc unor perioade de lipsuri mai rare și mai puțin grave, datorită unei mai bune repartizări și unei mai bune conservări a cerealelor disponibile. Ultima epidemie de ciumă lovește Marsilia în 1720 și, chiar dacă anumite boli molipsitoare, ca variola
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din zona Șipote. Astfel, dacă factorii fizico- geografici au jucat un anumit rol în stabilirea poziției satelor și crearea cadrului natural unde se va desfășura activitatea locuitorilor, factorii economico-geografici au influențat evoluția prin valorificarea potențialului natural al resurselor și asigurarea subzistenței. Un rol important în repartiția populației și evoluția așezărilor l-a avut în epoca medievală și activizarea drumurilor comerciale și organizarea schimburilor locale. Deși satul Șipote nu era străbătut de vreun drum comercial de interes european, el se afla totuși
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a acesteia nu este una ideală, manifestându-se o anumită perifericitate (comuna fiind situată la limita nordică a județului Iași). Nu trebuie neglijate nici resursele agricole ale comunei Șipote, care fac obiectul capitolului „Viața economică”, agricultura fiind principalul mijloc de subzistență a locuitorilor comunei. În plan agricol s-ar cuveni o dezvoltare a culturii plantelor si zootehniei, în mai mare măsură, având în vedere specificul pedoclimatic favorabil pentru anumite culturi de plante. De asemenea, sunt necesare lucrări de îmbunătățiri funciare sau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt necesare. * Instruirea vocațională - presupune implicarea tânărului în activități care să îi permită să își planifice cariera, formarea de abilități și competențe practice, să identifice un loc de muncă. Lipsa acestor abilități poate orienta tânărul în căutarea altor mijloace de subzistență, de cele mai multe ori ilegale. (Winters, 1999). Prezentăm în încheierea acestui subcapitol, două modele de intervenție ce ar putea să se constituie în activități eficiente în domeniul prevenirii comportamentului deviant și al consumului de droguri: modelul de intervenție bazat pe formarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să opună creștinismului reîntronarea zeilor în care, poate, credea ca un halucinat. Dar revoluționarii ateiști vor să-l distrugă pentru a-l înlocui cu neantul. Și totuși e ceva tragic și comic totdeodată în violenta negație revoluționară. Negația nu are subzistență proprie și deci, nu poate sta prin sine însăși; ea e umbra afirmației precum minciuna e umbra adevărului. Negația revoluționară, oriunde se produce, vrea să distrugă religia, dar e nevoită să pună în locul ei un simulacru oarecare. Aceste simulacre revoluționare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în care se închide evaziva știință experimentală a esteticii modeme. Am vorbit în capitolul trecut despre negativismul culturii moderne și am spus că negația, neavând o subzistență proprie, nu poate sta prin sine și atunci e nevoită să creeze simulacre pentru a le substitui concepției și formelor vieții religioase. Negativismul se rezolvă astfel în caricaturism. Spiritul caricatural e de natură demonică. Întâiul lui efect e degradarea lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența nu este necesară și nici nu există așa cum o cunoaștem noi. Ea este o invenție culturală, un produs al industrializării apărut din nevoia de a prelungi perioada de educație și de formare pentru rolurile adulților. În sfârșit, există autori
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Impactul acestei probleme își are originea în modul în care poate fi privită existență ca atare. Abélard atunci când analizează problema lăsată deschisă de Porfir identifică trei direcții principale de analiză: "Prima problemă era următoarea: au genurile și speciile o adevărată subzistență? Cu alte cuvinte, ele semnifică realități existente într-adevăr, sau nu există decât în intelect"87. Se încearcă identificare statutului ontologic al universaliilor: Se va pune pur și simplu întrebarea: "genurile și speciile există sau nu?""88. Cea de-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
adecvate, pot fi denumite democrații reduse. Politicile economice implementate de guverne, pornind de la criterii de piață și concurență, neinfluențate de solidaritatea și justiția socială, combinate cu fenomenele de imigrare care generează existența unui număr mare de persoane fără mijloace de subzistență și în căutare de un loc de muncă, pot duce la democrații inegale, adică la construcții politice în care diferențele economice și sociale din cadrul populației cresc semnificativ, în loc să se diminueze. Atunci când nu există nicio caracteristică ce poate îmbunătăți regimul democratic
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nevoiți să părăsească fabrica. Domeniul de activitate ales, cel de "realizarea de produse tradiționale" alimentare este firească pentru comuna Hoghiz, comunitatea din acea zonă având doar două activități economice prepronderente: industrială (producerea de ciment) și agricolă, dar la nivel de subzistență; alte activități economice sunt aproape inexistente. Compania Lafarge a pus la dispoziția Asociației producătorilor ECOPROD fostul cămin Lafarge din Hoghiz, cu o suprafață de 270 mp, reabilitat și dotat cu utilajele necesare desfășurării activității de producție. Bugetul alocat a depășit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]