4,839 matches
-
se construiește conversația euristică?tc "a) Cum se construiește conversația euristică?" Firește, nu poți Întreba orice sau oricum. Dacă vom Înregistra cu atenție filmul desfășurării unor astfel de lecții, vom putea număra Între 30-50 de Întrebări și răspunsuri care se succed Într-o ordine logică strictă și care nu fac apel decât la procese intelectuale elementare (Leroy, 1974, p. 65). Or, această practică apredării bazată pe „Întrebări Închise”, care de fiecare dată cer un singur răspuns acceptat, fără nici o altă posibilitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
actuale, presante de unitate, ajutând la o mai bună înțelegere a raționamentului fundamental al oricărei activități economice - maximizarea beneficiilor, dar mai ales la înțelegerea îmbogățirii, diversificării Și confruntării de idei în legătură cu explicarea retrospectivă Și prospectivă a paradigmelor care s-au succedat în decursul timpului în explicarea Științificității contabilității. Este binecunoscută preocuparea marilor Școli Și instituții de cercetare de a dezvolta abordări care să definească perimetrul Și conținutul unei teorii contabile Și să permită validarea acesteia. Un număr destul de important de teorii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
adică dezvăluirea contribuției selecției școlare și a stratificării educaționale la perpetuarea sistemului social ca sistem de diferențe și inegalități sociale. În perioada de după al doilea război mondial, care a marcat ascensiunea spectaculoasă a studiilor de sociologie a educației, s-au succedat mai multe tradiții de analiză a relației dintre școală și mobilitatea socială. Acestea s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ideilor găsite prin raportare la obiectivele propuse; 7. integrarea rezultatelor obținute într-un proces decizional (planificare strategică). Lista de acțiuni relevă faptul că analiza propriu-zisă este o etapă intermediară într-un proces decizional, fiind precedată de fixarea unor obiective și succedată de alegerea unei variante strategice care să maximizeze probabilitatea de a atinge obiectivele preconizate. Abordarea tehnică va însemna analiza propriu-zisă și va fi centrată pe o variantă a modelului cantitativ sau a celui calitativ, prezentate anterior. Oricum, o variantă dată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ce le revine. ș...ț În privința numerelor, orice legislator trebuie să știe ce fel de număr și care anume este cel mai folositor tuturor cetăților. Să-l alegem pe cel care are cei mai mulți divizori, și mai ales divizori care se succed. ș...ț Iar numărul cinci mii patruzeci care admite nu mai mult de cincizeci și nouă de divizori comportând zece consecutivi, de la unu la zece, este potrivit și în vreme de război, și în vreme de pace pentru încheierea a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iubirea pentru cineva, de ceva, nu iubire de ea însăși. Este foarte important de spus că poziția socratică e afirmată înainte de a fi prezentată poziția Diotimei. Urmează că, spațial, cel puțin, în economia dialogului, descoperirea frumosului în sine - poziția Diotimei - succede opțiunea socratică pentru iubirea ca relație, ca intermediar și ca posesie (dorință). Iar dorința e carență și expresie a imanenței. Cum este înlăturată? (și dorința, și carența, imanența deopotrivă)? Plecând chiar de la mersul speculației în platonism și de la poziția lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și psihologici. Cum arată cele patru tipuri clasice de temperament? a) Colericul este o persoană emotivă, irascibilă, oscilează între entuziasm și decepție, cu tendință de exagerare în tot ceea ce face; foarte expresivă, ușor „de citit”, gândurile și emoțiile i se succed cu repeziciune. b) Sangvinicul se caracterizează prin ritmicitate și echilibru. Persoanele cu acest temperament au în general o bună dispoziție, se adaptează ușor și economic. Uneori marea lor mobilitate se apropie de nestatornicie, periclitând persistența în acțiuni și relații. c
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o mare însemnătate fenomenului asociației, considerându-l la fel de important ca legea gravitației în lumea fenomenelor fizice, explicând, după ei, întreaga structurare a vieții psihice. Completări în teoria asociației a adus W. Hamilton (1788-1856). El a susținut că imaginile nu se succed, datorită asociațiilor, ca inelele dintr-un lanț, asociația explicându-se prin „legea redintegrării”: amintirea unei părți, a unui element atrage după sine reconstituirea întregului. Acest fel de interpretare coincide cu rezultatele școlii gestaltiste din prima parte a secolului nostru și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe calea CPV și CNV; • Între cele trei forme de comunicare se stabilesc anumite relații temporale și de sens. Astfel, CV și CPV sunt obligatoriu simultane, în timp ce CNV poate fi simultană acestora, dar să le și anticipeze sau să le succeadă. În privința sensului comunicării, PV și NV sunt concordante (nu pot avea o voce veselă și o mină tristă), în timp ce între verbal și paraverbal, pe de o parte, și între verbal și nonverbal, pe de altă parte, pot apărea și discordanțe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a tehnicii științifice au fost atât de radicale, încât numeroși autori cred că au marcat începutul unei civilizații occidentale moderne, unice, care se preschimba „dintr-o lume a lucrurilor organizate în funcție de natura ideală într-o lume a faptelor ce se succedă în ritmul cursiv al procesului de dinainte și de după” (Bronowski, 1951, s.n.). Antecedentele instituționale și filosofice ale cercetării creativității În aceeași perioadă în care o mult mai complexă revoluție intelectuală, cunoscută sub denumirea de Iluminism englez, acumula forță de convingere
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
operațiuni și chiar unelte cu care să se facă alte unelte. Ca să apară prima modificare a „memei” uneltei a fost nevoie să treacă aproape un milion de ani; însă, după ce a fost făcut acest prim pas, formele noi s-au succedat cu o viteză din ce în ce mai mare. Timp de sute de generații, oamenii, uitându-se la lama-cuțit de piatră pe care o țineau în mână, au făcut alta identică și le-au transmis totul copiilor lor. „Mema” uneltei conținea instrucțiunile reproducerii ei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a diferenței culturale este accesibilitatea informației. Cu timpul, persoanele care au avantaje de pe urma capacității de a controla „memele” stabilesc granițe în jurul cunoștințelor lor, astfel încât să nu aibă acces la ele decât câțiva inițiați. Membrii castei preoțești din toată lumea s-au succedat păstrând caracterul ezoteric al cunoștințelor lor, ferite de atingerea mulțimii. Chiar și în perioada civilizației egiptene, grupările de meseriași țineau ascunsă o mare parte a cunoștințelor lor tehnice. Până nu demult, în Occident, cunoașterea limbilor latină și greacă împiedica accesul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
educației medicale, cât și o specializare respectabilă și de notorietate. Chiar și după ce și-a pierdut cealaltă poziție oficială și a rămas numai directorul Institutului de Igienă Socială, Moldovan a continuat această campanie În relația cu decanii care i-au succedat la conducerea universității. Astfel, amprenta viziunii eugeniste a fost Înscrisă de la Început În fundamentul instituțional al Facultății de Medicină din Cluj și ea a fost continuu reînnoită, până după preluarea puterii de către regimul comunist. Între 1918 și 1920, Moldovan s-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a căror prezență a transformat evenimentul Într-un moment extrem de semnificativ pentru dezbaterile intelectuale din perioada interbelică. Emil Racoviță, cunoscutul naturalist și președinte al Academiei Române, a deschis seria conferințelor cu o lucrare intitulată „Problema evoluției poporului român”. Lui i-au succedat numeroase nume celebre: sociologul Dimitrie Gusti; Constantin-Rădulescu Motru, unul dintre cei mai importanți filosofi români din perioada interbelică; geograful Simion Mehedinți; demograful Sabin Manuilă; Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Geneva) Economist și sociolog italian. După studiile de matematică și de fizică, el și-a început cariera profesională ca inginer. Interesul pentru științele economice i-a fost stimulat de lucrările lui Léon Walras, fondatorul Școlii de la Lausanne. În 1893, îi succede lui Walras ca profesor de economie politică la Universitatea din Lausanne. Începând din 1907, se consacră exclusiv sociologiei, pe care o concepe ca pe o știință experimentală, după modelul științelor naturii. Operele sale complete au fost publicate sub îndrumarea lui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
despre lume și lumea așa cum este ea efectiv [...]. Dacă ascultăm într-o adunare publică un orator ce afirmă că morala universală interzice execuția unui condamnat la moarte, putem studia discursul lui în raport cu logica și putem vedea în ce măsură frazele înlănțuite se succed în mod necesar; putem confrunta acest discurs, adică ideologia moralei universale, cu lumea așa cum este ea; în sfârșit, îl putem asmuta pe orator și ne putem întreba de ce cuvintele sale au o valoare persuasivă asupra auditoriului. Studiul sociologic încearcă să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
democratic, dacă, într-un fel sau altul, elitele sunt somate să „dea socoteală” alegătorului. Mannheim analizează această situație într-o perspectivă istorică pe termen lung. În decursul secolelor, s-au produs schimbări în principiile de selecție a elitelor. S-au succedat trei principii generale: selecția pe bază de rudenie, de proprietate și de performanță (achievement). După stabilizarea ei, societatea aristocratică își alegea elitele mai ales după principiul rudeniei. Societatea burgheză i-a adăugat progresiv principiul proprietății sau al bogăției. Acesta a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
economiei private, ai administrațiilor publice și ai organizațiilor sindicale, din ingineri, experții planificatori și tehnicieni de rang înalt (Burnham, 1947, pp. 126-127). Dar dacă regimul capitalist i se pare muribund, nimic nu permite, în opinia sa, presupunerea că îi va succede o societate socialistă egalitară. „Milioane de persoane preconizează astăzi în lume luarea în posesie de către stat a instrumentelor de producție”. Totuși, continuă el, rezultatul „nu va fi libertatea și absența claselor și nici măcar bunăstarea universală, ci o nouă formă de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cei chemați la posturi de conducere sunt și principalii beneficiari ai ordinii sociale este o consecință foarte probabilă a recrutării lor și ar fi surprinzător dacă așa ceva nu ar avea loc. Numai că, pe măsură ce timpul trece, elitele noi se tot succed, iar noile valori, corespunzând unor noi nevoi sociale, capătă prioritate. Odată cu aceasta, procesul de formare a elitelor este dictat de necesitatea de a vedea ajunse în posturi de responsabilitate persoane purtătoare de valori prioritare, cu capacități și atitudini legate de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
își găsește justificarea în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent familiare acestei epoci care practică astrologia și ghicitul. Aritmeticile sacre se succed și se aseamănă. Ele atestă existența unei pasiuni a clasamentelor și a ordinii. Gnoza pune în formă. Ea constrânge realitatea să intre în niște rubrici. Ea cifrează lumea pentru ca toate să fie la locul lor și nimic să nu circule
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să definești ca moderat un catolicism într-o vreme când războaiele religioase pustiesc Franța vreme de treizeci și cinci de ani, când masacrul de Sfântul Bartolomeu a făcut trei mii de victime într-o singură noapte, când excomunicările hotărâte de Biserică se succed și odată cu ele, torturile și supliciile? Așadar, cum să gândești și să practici cu moderație în acest climat? Tocmai: dacă acest catolicism nu este moderat, asta înseamnă că el contribuie la escaladarea violenței atât de o parte cât și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să pună simultan punct și trupului filosofului și Eseurilor, acest alt corp filosofic. Mereu neterminate de către autor în cursul vieții, cartea este închisă odată cu ultima suflare a lui Montaigne. Prietenii sunt de față: Florimond de Raemond, un istoric care-i succede la magistratură în Parlament, Pierre de Brach, poet și avocat din Bordeaux, Anthony Bacon, fratele viitorului cancelar, Pierre Charron, ecleziast, campion al Ligii cândva și moștenitor al blazonului lui Montaigne, autor al unui tratat Despre înțelepciune care plecând de la Eseuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îndreptățit să numim realismul (ca și idealismul) mai degrabă o filosofie a relațiilor internaționale. Cele două paradigme trebuie privite în mod fundamental antitetic, având teze complet diferite. După sfârșitul primului război mondial (1914-1918) și conferințele de pace care i-au succedat, s-au căutat o serie de mecanisme internaționale care să facă războiul blamabil sau, eventual, să-l elimine în totalitate, pentru ca lumea să nu se mai confrunte niciodată cu distrugerea și pierderile impresionante din timpul Marelui Război. Idealismul wilsonian susținea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care a avut loc în România în decembrie 1989 a influențat situația C.S. Reșița. Sistemul de valori a căzut, disciplina muncii s-a relaxat, oamenii au devenit suspicioși, managementul nu avea încredere în forțele proprii. În trei ani, s-au succedat la conducere patru directori generali. În cei 232 de ani de activitate Combinatul Siderurgic Reșița (fondat în 1971) a trecut prin mai multe perioade dificile, dar de fiecare dată a trecut cu bine peste aceste perioade datorită priceperii managerilor săi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Comisso o limitează și o rezumă continuu la forma sa esențială - este cea a unui roman-fluviu, a unui Adio, arme foileton, concentrat într-o cărticică de două sute de pagini. Dar invențiile „romanești”, deși întotdeauna de o puritate extremă, se succedă fără sfârșit, ca în marile romane. Nerăbdarea scriitorului de a încheia se transformă și în nerăbdarea cititorului de a termina cartea, captivat de acțiuni și de coincidențe. Dar nu la sfârșitul romanului vrea să ajungă Comisso; el vrea să epuizeze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]