1,160 matches
-
al celei de a doua funcții (În termeni indo-europeni), cea militară. Explicația pe care o dă Adamxe "Adam" referitor la el și la Wotan (= Odin) este În mod cert explicația pe care trebuie să i-o fi dat Însoțitorii săi suedezi care puteau să identifice funcțiile unui Van (Freyrxe "Freyr"), dar nu erau capabili să distingă funcțiile originare diferite a doi Aesir (Odin și Thorr) și, pe de altă parte, nedorind să facă dintr-un zeu dublura celuilalt, atribuindu-le aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai linișteau pe copiii obraznici cu amenințarea că vine Napoleon. Dar În cel de-al doilea război mondial, experiența ocupației a fost de o intensitate aparte, În mare măsură din cauza atitudinii naziștilor față de popoarele supuse. Armatele de ocupație din trecut (suedezii În Germania secolului al XVII-lea, prusacii În Franța, după 1815) trăiau pe seama localnicilor, pe care Îi atacau sau Îi omorau frecvent, uneori fără nici un motiv. Însă popoarele intrate sub stăpânire germană după 1939 au fost fie puse În slujba
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înainte de război, jumătate din importurile de minereu germane traversau Marea Baltică și trei sferturi din exporturile de minereu suedeze aveau ca destinație Germania. În orice caz, teama de ambițiile rusești Înclina de mult balanța neutralității suedeze spre Germania. Cooperarea cu naziștii (suedezii au permis tranzitul a 14.700 de soldați germani la Începutul operațiunii Barbarossa, precum și al soldaților germani din Norvegia aflați În permisie, și au amânat Înrolarea lucrătorilor din minele suedeze de fier ca să poată asigura livrări regulate către Germania) era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
operațiunii Barbarossa, precum și al soldaților germani din Norvegia aflați În permisie, și au amânat Înrolarea lucrătorilor din minele suedeze de fier ca să poată asigura livrări regulate către Germania) era așadar un nărav mai vechi. După război, elvețienii (dar nu și suedezii) au fost inițial ținta suspiciunilor internaționale În calitatea lor de complici la efortul de război german: ca reglementare finală a tuturor plângerilor legate de tranzacțiile Reichsbank prin băncile elvețiene, Acordurile de la Washington din mai 1946 i-au obligat să ofere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
englezii preferaseră să lupte „prin procură”: fără o armată permanentă, evitând implicarea serioasă pe continent și abținându-se să desfășoare trupe pe pământ european. În trecut, o putere maritimă În căutare de mercenari se putea orienta spre spanioli, olandezi, elvețieni, suedezi, prusaci și, bineînțeles, spre ruși. Dar vremurile se schimbaseră. De aici și decizia britanică, În ianuarie 1947, de a-și dezvolta propriul program atomic. Alegere care avea să conteze abia mai târziu. Pe moment, singura speranță a britanicilor era să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1961 optau poate pentru libertate politică, dar, Îndreptându-se către Vest, căutau și slujbe bine plătite și o viață mai bună. În această privință, ei diferă foarte puțin de contemporanii lor spanioli sau italieni - sau de sfertul de milion de suedezi din centrul și nordul rural al țării, care s-au mutat la oraș În deceniul de după 1945. Mare parte din această mișcare a fost provocată de inegalitățile de venit; dar dorința de a scăpa de privațiuni, izolare, plictiseala vieții de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru „igiena rasială”. Între 1934 și 1976, În Norvegia, Suedia și Danemarca au fost aplicate programe de sterilizare sub auspiciile și cu știrea guvernelor social-democrate. În acești ani, 6.000 de danezi, 40.000 de norvegieni și 60.000 de suedezi (90% femei) au fost sterilizați cu scopul „igienic” de a „ameliora populația”. Motorul intelectual al acestor programe, Institutul de Biologie Rasială de la Universitatea din Uppsala (Suedia), fusese creat În 1921 la apogeul modei cu pricina și a funcționat timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o Înfrângere decisivă și umilitoare la referendum, ca și guvernul danez când a pus aceeași Întrebare În septembrie 2000). Reacția lui Per Gahrton, reprezentant al Partidului Ecologist În parlamentul suedez și adversar feroce al intrării În UE, reflecta Îngrijorarea multor suedezi: „Aceasta e ziua În care Riksdag a hotărât să transforme Suedia dintr-o națiune independentă Într-un soi de provincie a unei superputeri În expansiune și să devină el Însuși, dintr-un corp legislativ, un biet consiliu consultativ”. Mulți nordici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
serviciu, iar aceștia lucrau mai mult (În anul 2000, diferența medie era de 300 ore/an), cu vacanțe mai rare și mai scurte. Dacă britanicii aveau dreptul prin lege la 23 zile de concediu pe an, francezii la 25, iar suedezii la minimum 30, mulți americani trebuiau să se resemneze cu un concediu de două ori mai scurt. Europenii au ales deliberat să muncească mai puțin, să câștige mai puțin - și să trăiască mai bine. În schimbul impozitelor foarte ridicate (alt impediment
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii sunt membri. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]