40,077 matches
-
suportă fericiți o dictatură, numai fiindcă le preia povara de-a decide după capul lor. Fosforescent Cazul scriitorului irlandez Philip Ó Ceallaigh, autor al unui volum cu teme cât se poate de românești, a făcut deja destulă vâlvă la noi. Suficientă încât să-și merite o sumedenie de recenzii admirative. Iat-o pe cea din numărul 8 al Cuvântului, purtând titlul - de efect - Cele mai mișto povestiri din România sunt scrise de un irlandez: "Salut, eu sunt E... S... și voi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
nu total date pe față, prin menținerea unui discurs mai mult ori mai puțin să zicem deferent în raport cu ceea ce se petrecea înainte de^89. Din varii pricini, revizuirile, inevitabilele revizuiri, lenevesc. Ce crezi că nu s-a arătat pînă acum în suficientă măsură cu privire la "epoca de aur" în varianta sa literară? - Mă așteptam să-mi pui această întrebare, fiindcă știu cât te preocupă. Nu pot să uit cum, la prima întrunire a scriitorilor după ^89, când - primul și ultimul - ai cerut lustrația
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
întîlnesc deseori americanisme" (moldovanoastra.md). Desigur că forma curriculă e mai ușor de pronunțat și de integrat morfo-sintactic enunțului; ea șochează, însă, din punct de vedere cultural. Spre deosebire de mass-media, în acest caz există o soluție preferabilă de adaptare, care are suficiente precedente, prin formarea unui plural regulat din curriculum, după modelul memorandum-memorandumuri, referendum-referendumuri. În aceste condiții, singularul curriculă rămîne o formă incultă, de asimilare grăbită și greu acceptabilă.
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
fost mult mai generos cu noi, care o ascultam vorbind la microfonul Europei libere din România prizonieră, decât cu ea, care, liberă fiind, ar fi putut deveni un cunoscut "scriitor român de limbă franceză". Dar cred că această consolare e suficientă, și pentru noi, și pentru ea.
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
am crezut că va fi ușor. Mai rapid decât înghițirea cireșelor. Mai suportabil decât apa. Sau decât focul. Fără prea multă chibzuință, am hotărât de comun acord să le urmăm recomandarea. Câteva botezuri, pe ici, pe colo, aveau să fie suficiente, credeam noi. Ne-am înșelat. Amarnic. Bon, Ledoux, Gentil - pe astea le-am lichidat rapid. Dar recensământul care a urmat a arătat că, în realitate, fără măcar să știm, eram o națiune de moderați. O națiune disimulată. Fiecare nume, chiar și
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
știam cum să scăpăm. A rămas în viață unul singur, care a izbutit să crească totuși în această eră, sugaciul națiunii.) Lupta cu ginandrele nu a durat prea mult. Ca să distrugă ce aveau de distrus, o dimineață le-a fost suficientă. Acum, așa cum știți, o, strămoși și vecini, nu se mai moare din cauza lor. Recidivele sunt rare. Ne înghesuim în unghere. Am renunțat la copii. Și la confort. Dar supraviețuim. Nu-i așa? Străbunul face un semn. Corul răspunde: - Da, supraviețuim
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
a ceea ce ne dorim cu adevărat și ce valorizăm, asupra a ceea ce merită explorat și însușit. Auzim deseori că experiențele negative ne formează caracterul și ne întăresc ca oameni, dar nu trebuie uitat că ar fi bine să existe și suficiente experiențe pozitive. Important este să putem privi eșecurile ca fiind normale, făcând parte din istoria firească a devenirii noastre, dar să nu le lăsăm să devină o obișnuință, un stil de viață încărcat de regrete și resentimente. Dacă putem să
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
Scriitorul comentează pe scurt: „Asta era: țară bogată, prost alcătuită și rău guvernată”. Sau, mai plastic, se poate face apel la vorba populară: Bună țară, rea tocmeală Hât-o-n cur de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
este privat . Actorii individuali (precum pescarii care vor să își transporte marfa) le-ar putea produce doar dacă ar reuși să se mobilizeze îndeajuns încât să realizeze o acțiune colectivă. Dar, din nefericire, nici o mie de ani nu au fost suficienți pentru așa ceva. P. Istrati atrage atenția asupra faptului că modul în care e guvernată țara stă la originea acestei situații de furnizare precară, în cantități mult sub cele necesare, a bunurilor publice. Ceea ce lipsește este capacitatea statului de a crea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
politică, dilema prizonierului . În varianta sa clasică, dilema prizonierului poate fi descrisă astfel: doi indivizi (Ana și Andrei) sunt arestați pentru comiterea unui jaf. Ei sunt plasați în celule diferite, fiindu-le imposibil să comunice între ei. Procurorii nu au suficiente dovezi astfel încât să obțină o condamnare pentru jaf, dar în absența unei mărturii ar putea obține o condamnare pentru alte infracțiuni minore comise de cei doi. Ambii sunt interogați separat (dar simultan) și fiecăruia îi este prezentată următoarea ofertă: dacă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
conservatorismul american, ecologismul pieței libere și, mai general, de toate acele ideologii care justifică drepturi extensive de proprietate privată în baza eficienței. Ca și în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
conservare ce pot schimba rezultatele dramatic” (Ostrom, 2005, p. 64). În timp ce într-un experiment de laborator, comunicarea nemijlocită poate determina coope rarea, în cercetările de teren se observă că, deși comunicarea este o condiție necesară cooperării, ea nu este una suficientă (Ostrom, 1995, pp. 64-65). Variabilele de care trebuie să ținem seama în aceste cazuri sunt multiple și, adesea, neobservabile direct. O situație de asemenea dificilă este reprezentată de apariția a noi reguli de acțiune colectivă și de reguli constituționale care
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
arhivat copii. Este o deficiență cauzată de un stil de lucru cu serioase lacune. Cartea nu prezintă decât traducerile scrisorilor primite de la unele personalități de rang înalt. Așa cum am mai spus, am contat pe faptul că cititorul zilelor noastre posedă suficiente cunoștințe ca să descifreze un text în limba engleză, franceză sau spaniolă. Trebuie să menționez că am selecționat corespondența în vederea publicării ținând cont de unele precauții, obligatorii într-un astfel de demers. Ca să exemplific, voi menționa corespondența cu celebrul savant Anghel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
soluțiile propuse de noi i-au surprins în mod plăcut și ne-au dorit în echipele lor de lucru. Simultan cu procesul învățării din experiența celor din Vest, am exercitat și un proces în sens invers, adică aveam și noi suficientă expertiză pe care s-o exportăm. Din nefericire, o selecție a românilor lansați pe scenele marilor politici ale lumii nu se face și atunci o mulțime de diletanți ne fac de râs. Ne fac de râs pentru că nu au nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
țările dezvoltate au fost următoarele: * Explozia demografică imigrație, resurse. * Schimbarea climatică fenomene deja perceptibile. * Deșertificarea unor zone imense ale Terrei. * Conflictul dintre civilizații (de natură religioasă). * Resursele energetice. * Dictaturi consolidate surse de îngrijorare. * Dezvoltarea durabilă. Trebuie să menționez că erau suficienți demnitari în lume care dețineau cunoștințe solide în toate aceste domenii și unii dintre ei aveau în echipele lor specialiști de înaltă competență. Având o structură dominată de rigoare, pregăteam cu multă atenție intervențiile din cadrul reuniunilor internaționale care abordau aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Treapta a XXIV-a A doua scrisoare către cel născut, al meu Dragul meu, când vei veni pe această lume, să nu te obosească înțelegerea faptului că micimea oamenilor este felul lor de ființă, că stomacul plin și sexul sunt suficienta lor sferă, că neliniștile lor iau sfârșit, când cauzele ce le-au provocat au fost potolite. Numai neodihnirea de spirit e rostitoare, dragul meu, numai ea clădește scara către cer. Cealaltă neodihnire, alimentată de haosul secund - socialul, duce la moarte
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
au desfiintat pe motive bugetare. Așa s-a întâmplat și în comuna Godinești unde existau 2 școli ce erau întreținute de comună, una din ele la Racoti, s-a închis datorită hotărârii luate de consiliul comunal, considerând că una este suficienta. Până în 1872, școlile rurale gorjene au avut o dezvoltare normală până la apariția unei piedici serioase în dezvoltarea învățământului primar, prin reducerea bugetului ministerului instrucțiunii, măsură luată de guvernul conservator. Această măsură a afectat grav școlile din Gorj, numărul elevilor scăzând
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Turbati Gruia. Această preocupare o are și ministrul din acea vreme, T.Maiorescu, care a dat dispoziții prefecților din județ să arate primarilor din comunele rurale necesitatea înființării de școli acolo unde nu sunt și să prevadă în buget fonduri suficiente pentru acest lucru. De ridicarea nivelului de cultură și civilizație au fost preocupați și unii proprietari care au dat un ajutor pentru îmbunătățirea situației din școli. Pintre aceștia se număra I.Mongescu, proprietar în comuna Cornești care a oferit școlii
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Trenul pleacă!”. Ceilalți jucători, în acest timp, sunt obligați să-și schimbe locurile. Cel de la centru caută să ocupe un cerc care a rămas liber în timpul schimbului de elevi. Jucătorul rămas fără loc trece la centru și jocul continuă. Este suficientă punerea unui singur picior în cerc pentru ca acesta să se considere ocupat. 27.Fluturașii Jucătorii se împart în echipe egale ca număr, formând grupuri strânse. La semnalul dat de conducătorul jocului, fiecare echipă aruncă fluturașul dat în sus și încearcă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
perioada iulie-septembrie 1683. Promisiunea făcută sultanului, că va aduce la Istanbul cheile de la Porțile Vienei, i-a purtat ghinion, aducându-i moartea, după nereușita acțiunii militare. Kara Mustafa-Pașa a pornit asupra Vienei cu o armată destul de mare, dotată cu muniție suficientă și bine instruită. Dacă turcii ar fi cucerit capitala Imperiului Habsburgic, poarta de intrare spre vestul Europei ar fi fost deschisă expansiunii otomane. Kara Mustafa-Pașa Omer Pașa Creștinătatea s-a aliat împotriva acestui pericol și a reușit să învingă pe
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
apoi, ca ameliorator, în Câmpia Dunării, iar mai târziu și în partea de est a țării în județele Galați, Vaslui și Iași, precum și în unele localități din vestul țării. În prezent, datorită faptului că după anul 1989 nu au existat suficiente preocupări privitoare la sporirea numerică și lărgirea arealului de creștere, efectivul total de rasă curată Merinos de Palas este actualmente cifrat la câteva mii de indivizi, întâlniți cu precădere în Dobrogea. Însușiri morfologice Merinos de Palas prezintă unele însușiri morfologice
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este în cantitate suficientă, adesea în exces însă de bună calitate, de culoare gălbuie și mai rar cu nuanțe roșcate și cu aspect grunjos. Datorită gradului relativ ridicat de heterogenitate ce se înregistrează în cadrul rasei Merinos transilvănean, randamentul lânii la spălare este cuprins între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
fiind îndeplinită astfel una din condițiile primordiale de recunoaștere ca rasă nou formată. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durată de 30 ani Î1956 - 1986ă la rasa nou formată, s-a constatat că aceasta prezintă o mărime efectivă suficientă pentru a fi atestată. Actualmente această rasă este foarte bine adaptată condițiilor geoclimatice specifice județelor Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și produce peste 80 % din pielicele de clasă superioară. Regiunile prielnice exploatării ovinelor Karakul din țara noastră sunt cele în care
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
evoluției politice, un fenotip este un sistem socioecologic aflat într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul este complet, adică informația factuală și evaluativă există și este împărtășită de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația dintre domnie și obștea Vrancei, colectarea birului era foarte ineficientă și inechitabilă. În primul rând, neexistând recensăminte, nu erau informații suficiente despre numărul și capacitatea de plată a supușilor. În al doilea rând, aceștia se puteau sustrage ușor plății. Este cunoscut un mare număr de cazuri în care persoane, dar chiar și sate întregi, au fugit în pădure pentru a nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]