2,421 matches
-
lui R. Witt, J.M. Najemy, C. Kallendorf și W. Gundersheimer publicate în American Historical Review, CI, 1996, pp. 107-144. Pentru studiile publicate de Baron în perioade anterioare este util a se vedea E. Garin, Le prime ricerche di Hans Baron sul Quattrocento e la loro influenze fra le due guerre, în Renaissance Studies în Honor of Hans Baron, A. Molho și J. Tedeschi (ed.), Sansoni, Firenze, 1971, pp. lxi-lxx. 8 Fubini, Renaissance historian, p. 542. 9 H. Baron, În search of
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
p. xiii, autorul atribuie prima propunere lui Baron. Deși unii au preferat să citească această carte că o versiune "venețiana" a Crizei lui Baron (de exemplu R. Pecchioli, Dal "mito" di Venezia all'"ideologia americană": itinerări e modelli della storiografia sul repubblicanesimo dell'eta modernă, Marsilio, Veneția, 1983), operă a fost scrisă cu scopul de a verifica validitatea faimoasei teze a lui H.R. Trevor-Roper, avansată în anul 1961 contra lui Max Weber și R.H. Tawney. După Trevor-Roper, o legătură cauzala între
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
35; Arezzo către Lorenzo, 10 mai 1486, MAP 39, 505; Campiglia către Lorenzo, 22 mai 1486, MAP 39, 511; Modigliana către Lorenzo, 1 octombrie 1486, MAP 39, 570. Scrisoarea de la Arezzo a fost publicată în M. Del Piazzo, "Nuovi documenti sul l'incidente aretino di Pico della Mirandola nel 1486", Rassegna degli Archivi di Stato, 23, 1963, p. 275. 17 Părți ale manuscrisului care s-a păstrat din aceste ricordi ale scrisorilor lui Lorenzo și ale fiului său Piero au fost
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru patru luni, asupra celor Șase din Arezzo, interzicându-le să numească comisari în timpul caelei perioade; ASF, SĂ, 6, fols. 16v-17r. 45 Asupra procedurilor de alegere a comisarilor în timpul Republicii, a se consulta, legile publicate parțial în Giuseppe Vedovato, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florence, 1946. 46 Vezi supra, nota 9. 47 ASF, SCM Ia Canc., 37, fol. 125v, 1 July 1448: "piena autorità, potestà et balìa di potere provedere, ordinare et fare nella cità di Volterra et
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru a ei teși di laurea la Università degli studi di Firenze în 1984 de M. C. Schupfer Caccia, căreia îi mulțumesc pentru ajutor. 81 Vespasiano da Bisticci, Le vite, (ed.) Aulo Greco, 2 vol., Florența, Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, 1970-1976, ÎI, p. 230. Cuvântul bireria este tradus greșit că "berării" în Vespasiano, Renaissance Princes, Popes and Prelates, trans. William George și Emily Waters, Harper & Row, New York, 1963, p. 397. 82 Elenă Fasano Guarini, Lo Stato mediceo di Cosimo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la Pistoia este descrisă de Marco Dedola, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Rome, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, 1994, I. Pentru critică calității justiției penale administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un nivel de vibrație spirituală asemănătoare cu a lor. Nu știu dacă explicația orientală este cea adevăra tă, dar ea se potrivește foarte bine cu realitatea. Toți oamenii visează. Dar până azi știința nu a explicat clar ce este vi sul. Știm că viața pe care o trăim ne influențează visele, dar sunt și vise care nu au nici o legătură aparent ă c u viața noastră. Ba mai mult, sunt multe cazuri când oamenii visează lucruri care se vor petrece în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Apoi mai este și graiul articulat, atribut care nu este necesar supraviețuirii, ci îl ajută pe om în comunicarea clară a ideilor la acest nivel. Fizic, omul crește și se dezvoltă până la anumite dimensiuni caracteristice speciei, după care pr oce sul încetează. În faza de pubertate au loc anumite transformări și organismul este pregătit pentru o nouă etapă. Î ntr e pubertate și vârsta de aproximativ 40 de ani, este perioada de procreare, omul își întemeiază o familie și lasă urmași
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Commento al Vangelo di Giovanni e alla prima Epistola di Giovanni: intr. A. Vita, trad. it. și note E. Gandolfo, E. Maderini); 25-28, 1967-1977 (intr. A. Corticelli, trad. it. și note R. Minuti, V. Tarulli, T. Mariucci); 29, 1979 (Discorsi: sul Vecchio Testamento, intr. de M. Pellegrino, trad. it. și note P. Bellini, F. Cruciani, V. Tarulli); 30-31, 1982-1990 (Discorsi: Sul Nuovo Testamento, trad. it. și note L. Carrozzi); 32, 1984 (Discorsi: Su i tempi liturgici, trad. it. și note P.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
E. Maderini); 25-28, 1967-1977 (intr. A. Corticelli, trad. it. și note R. Minuti, V. Tarulli, T. Mariucci); 29, 1979 (Discorsi: sul Vecchio Testamento, intr. de M. Pellegrino, trad. it. și note P. Bellini, F. Cruciani, V. Tarulli); 30-31, 1982-1990 (Discorsi: Sul Nuovo Testamento, trad. it. și note L. Carrozzi); 32, 1984 (Discorsi: Su i tempi liturgici, trad. it. și note P. Bellini, F. Cruciani, V. Tarulli); 33, 1986 (Discorsi: Su i Santi, intr. A. Quacquarelli, trad. it., note și index M.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Fontaine, F. Bertini, C. Curti, A. Garzya, G. Orlandi, G. Aricò, V.A. Sirago, M. Mazza, L. Cracco Ruggini, J. Gribomont, L. Holtz, A. Quacquarelli, Y.-M. Duval, K. Zelzer, M. Pavan. De asemenea, Istituto di Studi su Cassiodoro e sul Medioevo in Calabria, cu sediul la Squillace, editează o serie de publicații dedicate acestui subiect, sub coordonarea științifică a lui S. Leanza. Dintre acestea amintim: Cassiodoro. Dalla corte di Ravenna al Vivarium di Squillace. Actele Congresului internațional, Squillace, 25-27 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cunoașterea vieții lui Boetius, pe care îl laudă foarte mult, condamnîndu-l cu asprime pe regele got. Bibliografie. Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 5, 1, 1882 (Th. Mommsen); O. Giordano, Jordanes e la storiografia del VI secolo, Adriatica, Bari, 1973; B. Luiselli, „Sul De summa temporum di Jordanes”, în Romano-barbarica 1 (1976), pp. 83-133; W. Bracke, L’Anonymus Valesianus II ch. 79-96. Texte et commentaire, Pátron, Bologna, 1992. 10. Dionisie cel Mic în contextul operei și al vieții lui Cassiodor îl putem aminti
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Milano, 1981. Studii: M. Bonnet, Le latin de Grégoire de Tours..., Paris, 1890; M. Oldoni, „Gregorio di Tours e i Libri historiarum. Letture e fonti, metodi e ragioni”, în Studi Medievali 13, 2 (1972), pp. 563-701; M. Simonetti, „Qualche osservazione sul rapporto tra politica e religione in Gregorio di Tours”, în La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 27-43; ***, Gregorio di Tours e il suo tempo, Actele celui de-al XII-lea Congres despre spiritualitatea medievală, Todi, 1971; B. Vetere
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1966; J. Binns, Ascetics and Ambassadors of Christ. The Monasteries of Palestine, 314-631, OUP, Oxford, 1994; L. Perrone, I monaci e gli „altri”. Il monachesimo come fattore d’interazione reliogiosa nella Terra Santa di epoca bizantina, Aug. 35 (1995 = Studi sul cristianesimo antico e moderno in onore di Maria Grazia Mara), pp. 729-761. - în privința dezbaterilor cristologice, fundamental este A. Grillmeier, Jesus der Christus im Glauben der Kirche, Herder, Freiburg i.B., 1979 și urm. (intenționează să ajungă pînă la epoca lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
III.2. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută De la bun Început subliniem faptul că mesajul hristic În ceea ce privește suferința, nu este acela de a ne Îndemna să ne complacem În ea. Suferința a reprezentat, pe parcur‑ sul scurtei peregrinări pământești a Mântuitorului, un rău, un adversar pe care l‑a combătut necontenit. I‑a Întrebat de multe ori pe apostoli : „De ce sunteți triști ?” (Luca 24, 17 ; Matei 6, 5 ; Luca 24, 28) și le‑a lansat adesea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Iisus când au nevoie de ceva ; dar când cineva, fiind În suferință, Îl slăvește pe Dumnezeu, este o nevoință”206. Bolnavilor care sunt chinuiți În ultima parte a acestei vieți de durerile teribile ale vreunei boli incurabile și dece‑ sul le este previzibil, consider că le‑ar aduce măcar o mică ușurare lectura unei minunate și insolite Întâmplări din viața Cuviosului Părinte Paisie Aghioritul († 1994) care a repetat În nenumărate rânduri că sfinții din vechime și‑ar fi dorit să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apus cât și În Răsărit, acești sfinți doctori „fără de arginți” sunt reprezentați cu Începere de bărbi, utilizând toate instrumentele de medicină, de chirurgie și de farmacie : trusa, testeaua de ace, lanțeta pentru luarea de sânge, cleștele, spatula, pană și cerneală, sulul și cartea. IX.2.3. Minunile În Orient, trei minuni, amintite de scrierile hagiografice, au fost trecute În Legenda de aur. Ele sunt cu mult mai multe. Prima este foarte simplă. Un țăran adormise pe câmpul său, după seceriș, iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
știute și verificate de către femei. Următoarea fază era țesutul, care presupunea parcurgerea mai multor etape, după cum urmează. Urzitul se făcea în casă pe urzitoare sau afară, pe gard. Învelitul se executa în curte și consta în punerea uruiocului 4 pe sulul de la războiul de țesut. La sfârșitul învelitului, bățul folosit la întinsul uruiocului se arunca în ogradă, spunând: „Atât de lungă să fie pânza țaței Ileana’’. Urma fixarea războiului de țesut în casă, când se măsurau cu bata de încins, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fire prin cele două sau patru ițe, după care se dădeau și printre dinții spetei. La aceste operațiuni participau două persoane, una dădea firele, iar cealaltă le trăgea cu acușorul. Firele trecute prin ițe și prin spată erau legate de sulul din față. După ce se țeseau câteva rânduri, însemna că „s-a prins gura pânzei”. Cel care intra în casa unde era un război de țesut, după ce saluta, făcea următoarea urare: „Crească-vă rostul 5 mare!”, la care gazda răspundea: „Mulțumim
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesut, după ce saluta, făcea următoarea urare: „Crească-vă rostul 5 mare!”, la care gazda răspundea: „Mulțumim dumitale”. Când se țesea pânza, simplă sau rostuită, în război lucra o singură persoană, iar cel care făcea țăghiile 6 muta și furcele spre sulul din spate, pe măsură ce se înainta cu țesutul. Atunci când se țeseau covoare, lucrau în război, la alesul florilor cu mâna, două persoane, iar o treia făcea țăghiile sau păpușile (mănunchiuri de fire) colorate. Cu emoție scriu aceste rânduri, evocând ce-mi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde să o văd, fiind în casă și mama țesea înainte cu spor, eu uitând iar de foame”. Când se țesea pânza, simplă sau rostuită, în război lucra o singură persoană, iar cel care făcea țăghiile muta și furcele spre sulul din spate, pe măsură ce se înainta cu țesutul. Elena Savin din Tarnița era renumită pentru meșteșugul țesutului Pentru a se înălbi, pânza subțire de cânepă sau de in se dădea la geruit iarna, iar vara era spălată la pârâu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Escena infantiles (1880) Pennisi, Francesco (n. 1934) Compozitor italian Echi per Aldo (1995) Paderensky, Ignaz (1860-1941) Pianist și compozitor polonez - Tatra - Album, Tauze und Lieder des polnischen Volkes aus zakopane op. 12 Peragallo, Mario (1910 -1996) Compozitor italian. - Tre ricercari sul totale cromatico (1988) Perrachio, Luigi (1883 -1966) Pianist, compozitor, muzicolog și pedagog italian. - Il re guardiano delle oche (1922) - La lunapian la 4 mâini (1925) Petit, Pierre (n. 1922) Compozitor, producător și pedagog francez - 6 Piese mici (1942) Philiba, Nicole
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
unei purități virginale, de imaterială și neliniștitoare frumusețe: "un trup mărunt, vaporos și gingaș; mîini subțiri cu degete străvezii; un chip de fecioară cu licăriri de opal și luminat de doi ochi mari negri de dedesubtul unei bolți încununate de suluri răzvrătite de păr strălucitor". Într-adevăr, ca "om al trecutului" (cum îl caracterizează naratorul încă din primele pagini ale romanului), Andrei nu percepe realitatea decât indirect, printre "lianele amintirilor", drept manifestare dinamică și contradictorie, inconsistentă în fond, a unei altfel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
hîrtiei. O revoluție în forma cărții de a cărei însemnătate ne-am da seama poate dacă am citi cîtva timp role de case de marcat, între rafturi de biblioteci ca tubulatura unui interior de submarin a fost saltul de la volumen, sulul de papirus, la codex, foi înseriate, alcătuind caiete. Cenzura, chiar și prin foc, a apărut cu mult înaintea altor reglementări adiacente editării: dreptul de autor, de editor. Încă din antichitate, opera scrisă și făcută publică a stîrnit pasiuni și convulsii
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]