2,327 matches
-
de guverne din 178 de țări, fiind al doilea Summit al Pământului (primul, între 5-16 iunie 1972 la Stockholm, în Suedia). Au fost prezenți circa 2.400 de reprezentanți de organizații nonguvernamentale (ONG) care au organizat, în paralel cu acest summit, un forum al lor la care au asistat 17.000 de persoane. Cu această ocazie, biodiversitatea a fost definită ca fiind variabilitatea organismelor vii de orice origine, cuprinzând, printre altele, pe cele terestre, pe cele marine și celelalte ecosisteme acvatice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
le înconjoară. Având în vedere astfel de interacțiuni și dinamica lor, putem imagina orice ecosistem ca fiind un sistem cibernetic. Într-o astfel de viziune, chiar dacă nu s-a folosit termenul cibernetică, s-au desfășurat lucrările celui de-al treilea Summit al Pământului organizat de ONU la Johannesburg, Africa de Sud, între 26 august și 4 septembrie 2002, ca un Summit mondial al dezvoltării durabile, la care au participat peste 100 de șefi de state și circa 60.000 de persoane (delegați, reprezentanți
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sistem cibernetic. Într-o astfel de viziune, chiar dacă nu s-a folosit termenul cibernetică, s-au desfășurat lucrările celui de-al treilea Summit al Pământului organizat de ONU la Johannesburg, Africa de Sud, între 26 august și 4 septembrie 2002, ca un Summit mondial al dezvoltării durabile, la care au participat peste 100 de șefi de state și circa 60.000 de persoane (delegați, reprezentanți de ONG, jurnaliști și reprezentanți de întreprinderi), analizând ceea ce s-a propus în 1992 la Rio de Janeiro
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
salvarea unui număr foarte mare de specii cu un grad minim de eroziune genetică, dar cu eforturi considerabile de aplicare. Eroziunea biodiversității a reprezentat unul dintre subiectele cele mai discutate la Convenția asupra Diversității Biologice de la Rio din 1992, la Summitul European de la Göteborg din 2001 (prin acordul asupra unei Europe durabile pentru o lume mai bună, s-a fixat pentru Europa un obiectiv mai strict: oprirea declinului biodiversității în Europa de acum până în 2010, (declarat de ONU ca anul mondial
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
2001 (prin acordul asupra unei Europe durabile pentru o lume mai bună, s-a fixat pentru Europa un obiectiv mai strict: oprirea declinului biodiversității în Europa de acum până în 2010, (declarat de ONU ca anul mondial al biodiversității)), precum și la Summitul Mondial pentru o Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg din 2002, cu speranța constituirii unui fond de conservare global pentru menținerea speciilor și colecțiilor. Convenția, înainte de a fi fost ratificată de părți, angaja toate statele semnatare și Uniunea Europeană să procedeze urgent la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ca urmare a hotărârilor Convenției asupra Diversității Biologice (CBD=Convention on Biological Diversity) din aprilie 2002 la care au participat reprezentanți din 189 de state și Uniunea Europeană și care au fost validate apoi la nivel înalt de liderii acestora la Summitul Mondial pentru o Dezvoltare Durabilă din 2002, precum și de Adunarea Generală ONU din anul 2005, UNEP-WCMC (United Nations Environment Programme - World Conservation Monitoring Centre) a lansat pe 12 iulie 2007, la sediul UNESCO din Paris, programul de mare anvergură umană
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ale biosferei? Ca urmare, economia ecologică regrupează și conectează într-un mod mai aparte diferite discipline, în interiorul grupului științelor naturale și sociale, dar mai ales între aceste domenii mari. În 1992, la Rio de Janeiro a avut loc al doilea Summit al Pământului. Una dintre devizele acestei întruniri a fost aceea de a acționa pentru o economie ecologică. În acest context, Capitolul 4 al Agendei 21 (formulată cu ocazia acestui summit, mai cunoscut sub numele de Conferința de la Rio) cerea țărilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
1992, la Rio de Janeiro a avut loc al doilea Summit al Pământului. Una dintre devizele acestei întruniri a fost aceea de a acționa pentru o economie ecologică. În acest context, Capitolul 4 al Agendei 21 (formulată cu ocazia acestui summit, mai cunoscut sub numele de Conferința de la Rio) cerea țărilor dezvoltate să stabilească primele scheme ale unui consum sustenabil (suportabil) pe termen lung. La al treilea Summit al Pământului sau al Dezvoltării Durabile de la Johannesburg, din 2002, statele s-au
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ecologică. În acest context, Capitolul 4 al Agendei 21 (formulată cu ocazia acestui summit, mai cunoscut sub numele de Conferința de la Rio) cerea țărilor dezvoltate să stabilească primele scheme ale unui consum sustenabil (suportabil) pe termen lung. La al treilea Summit al Pământului sau al Dezvoltării Durabile de la Johannesburg, din 2002, statele s-au angajat să elaboreze un cadru decenal de programe vizând accelerarea trecerii la moduri de consum și de producție durabile și nepoluante pentru a promova dezvoltarea economică și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Conservarea biodiversității reprezintă o componentă esențială a dezvoltării durabile (sustenabile), concept valabil în toate domeniile posibile de activitate. Așa cum aminteam mai sus, în perioada 3-14 iunie 1992, în Brazilia, la Rio de Janeiro, sub egida ONU, s-a organizat un summit de mare anvergură pe tema biodiversității reunind 110 șefi de state și de guverne din 178 de țări. Au fost prezenți atunci și 2.400 de reprezentanți de organizații nonguvernamentale (ONG) care au organizat, în paralel cu acest summit, un
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
un summit de mare anvergură pe tema biodiversității reunind 110 șefi de state și de guverne din 178 de țări. Au fost prezenți atunci și 2.400 de reprezentanți de organizații nonguvernamentale (ONG) care au organizat, în paralel cu acest summit, un forum al lor, la care au asistat 17.000 de persoane. Conferința de la Rio a fost marcată și de adoptarea unui text fondator având 27 de principii intitulat Declarația de la Rio asupra mediului înconjurător și dezvoltării care a precizat
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
la semnarea Protocolului de la Kyoto din anul 1997. Declarația asupra pădurilor și Convenția asupra biodiversității, care supun utilizarea patrimoniului genetic mondial unei serii de condiții și reprezintă o tentativă normativă în această materie, au fost ratificate tot cu ocazia acestui summit. În perioada 26 august-4 septembrie 2002, a avut loc al treilea Summit al Pământului în organizarea ONU, la Johannesburg în Africa de Sud, denumit Summit mondial al dezvoltării durabile, cu o derulare de forțe umane impresionantă de peste 100 de șefi de state
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Convenția asupra biodiversității, care supun utilizarea patrimoniului genetic mondial unei serii de condiții și reprezintă o tentativă normativă în această materie, au fost ratificate tot cu ocazia acestui summit. În perioada 26 august-4 septembrie 2002, a avut loc al treilea Summit al Pământului în organizarea ONU, la Johannesburg în Africa de Sud, denumit Summit mondial al dezvoltării durabile, cu o derulare de forțe umane impresionantă de peste 100 de șefi de state și circa 60.000 de participanți cu diverse preocupări în domeniu. Vizând
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de condiții și reprezintă o tentativă normativă în această materie, au fost ratificate tot cu ocazia acestui summit. În perioada 26 august-4 septembrie 2002, a avut loc al treilea Summit al Pământului în organizarea ONU, la Johannesburg în Africa de Sud, denumit Summit mondial al dezvoltării durabile, cu o derulare de forțe umane impresionantă de peste 100 de șefi de state și circa 60.000 de participanți cu diverse preocupări în domeniu. Vizând efectuarea bilanțulului precedentei reuniuni, al treilea Summit mondial a fost centrat
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Johannesburg în Africa de Sud, denumit Summit mondial al dezvoltării durabile, cu o derulare de forțe umane impresionantă de peste 100 de șefi de state și circa 60.000 de participanți cu diverse preocupări în domeniu. Vizând efectuarea bilanțulului precedentei reuniuni, al treilea Summit mondial a fost centrat pe dezvoltarea durabilă, iar finalitatea sa a constat în adoptarea unui plan de acțiuni cu 153 de articole descompuse în 615 aliniate asupra unor numeroase subiecte precum: sărăcia și sărăcirea, consumul, resursele naturale și gestiunea lor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
lor, globalizarea, respectarea drepturilor omului etc. Au fost dezbateri asupra unor teme majore: accesul la apă și stresul hidric, dosarul energiilor, producția agricolă, biodiversitatea speciilor animale sau sănătatea, iar numeroase polemici privind inerția marilor puteri, liberalismul umanitar sau costurile unui summit au completat lucrările. Dezvoltarea durabilă a fost și acum o temă arzătoare din multe puncte de vedere și pentru mulți participanți. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost analizat în numeroase situații. Conform definiției propuse în 1987 de Comisia mondială asupra
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de domnul Iliescu, asta este poziția mea”. Nu știu cât a durat situația respectivă, după care domnul Talpeș a fost numit ambasador În Bulgaria. Mircea Mihăieș: A durat destul de mult, câteva luni. A existat motivația continuității, pentru că urma, dacă nu mă Înșel, Summitul de la Madrid. Vladimir Tismăneanu: Acesta trebuia pregătit și de Serviciul de Informații Externe, care există În orice țară. Dar nu În orice țară el se ocupă cu probleme de dezinformare și de calomniere a disidenței. Mircea Mihăieș: E o situație
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Într-o anumită zonă a lumii mafioților. Pe de altă parte, anul 2002 e foarte bun pentru România În ceea ce privește șansele oferite țării. Am Început, cum am văzut, cu libertatea de a călători În spațiul Schengen. Anul s-a Încheiat cu Summitul de la Praga din decembrie 2002, unde am fost În mod explicit nominalizați pentru primirea În Uniunea Europeană În anul 2007. Această dată a fost vehiculată atunci În mod aproape incredibil, pentru că cele mai optimiste evaluări se refereau la 2010. Iată că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
dintre ei. Amenințările la adresa bunăstării umane, cum ar fi degradarea mediului, s-au extins dincolo de frontierele naționale și presupun un risc mai mare ca oricând (Hausermann, 1998, p. 42). Globalizarea a fost considerată prima dintre caracteristicile situației sociale actuale în cadrul summitului mondial pentru dezvoltare socială din 1995. Nu ne vom opri acum asupra descrierii sau prezentării consecințelor acestui proces, ci îl invocăm doar ca pe un posibil corespondent, pe de o parte, și ca pe o presiune, pe de altă parte
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a doctrinei securității naționale În ansamblul ei. Dacă pe parcursul anilor ’90 România nu are altă opțiune de securitate națională decât balansarea internă, În lipsa oricărei strategii de Încheiere de alianțe politico-militare1, după decembrie 1999 (Consiliul European de la Helsinki) și noiembrie 2002 (Summitul NATO de la Praga) ea poate miza și pe o strategie a balansării externe. Presiunea factorului extern a condus la reconstrucția bazei teoretice a politicii de securitate națională. Deși aceasta rămâne, În esență, una fundamental neorealistă, identificând statul ca principal actor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat summitului de la Köln au tratat o serie de probleme legate de personal și echipamente. Prima reuniune importantă a fost Consiliul European de la Helsinki (1999) care a stabilit anumite obiective În această privință. La Consiliul de la Laeken (2001), șefii de stat și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Războiului Rece, cooperarea NATO-UE a cunoscut un progres semnificativ 1. Unul dintre cele mai importante acte care confirmă această evoluție este așa-numitul Acord Berlin Plus. Acesta cuprinde, de fapt, mai multe acorduri diferite Între NATO și UE, negociate după summitul NATO de la Washington (1999) și intrate În vigoare În 2003. După această dată, UE are acces la resursele și capabilitățile NATO, inclusiv cele de planificare. Există, de asemenea, prevederi clare privind consultarea dintre NATO și UE cu privire la gestionarea de către UE
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Herțegovina" a fost posibilă numai ca urmare a activității SFORxe "SFOR" a NATO În această țară și a Îmbunătățirii mediului general de securitate. Acesta a permis șefilor de stat și de guvern ai statelor NATO să pună capăt SFOR În cadrul summitului de la Istanbul din iunie 2004 și să se pregătească de un transfer de responsabilitate către o misiune coordonată de UE În contextul Acordului Berlin Plus2. UE s-a putut astfel baza pe resursele și capabilitățile comune ale NATO, inclusiv În ceea ce privește
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
2. Curtea Penală Internațională (1998), Statutul de la Roma privind Curtea Penală Internațională, 17 iulie, A/CONF.183/9. ONU (1992), An Agenda for Peace: Preventive Diplomacy, Peacemaking and Peace-keeping. Report of the Secretary-General Pursuant to the Statement Adopted by the Summit Meeting of the Security Council on 31 January 1992, 17 iunie, A/47/277-S/24111. ONU (1999a), Report of the Secretary-General pursuant to General Assembly resolution 53/35, 15 noiembrie, A/54/549. ONU (1999b), Report of the independent
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
continuă el, arătând la cuțitele ce le-a fixat mai devreme, sunt She'le'ri. She'le'ri... știu de undeva numele ăsta. Știu. Ții minte, probabil, din copilăria timpurie. Au fost folosite în Asasinatul Eiffel. Da... Eiffel. Toți de la summit au fost găsiți cu o rană adâncă și lungă ce spinteca inima, stomacul și un rinichi. Mda... De fapt, pentru asta sunt folosite. Asasinate. Dacă ai să te uiți mai atent, vei observa că are două părți tăișul: una mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]