2,656 matches
-
1843 : „Înainte de ocupația austriacă, locuitorii din Ocolul Câmpulungului aveau dreptul de vindere a băuturilor, adică propinația, vânătoria, pescăria, pășunatul, fânațurile și pădurile... stăpânitori au fost și noi numai pe D-lor i-am apucat strângători sine stăpânitori, nefiind de nimeni supărați” <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Socet, București, 1915, p. 298. footnote>. Nemulțumirile de ordin social s-au agravat din cauza secetei cumplite din 1847, a invaziei de lăcuste, a epidemiei de holeră care a urmat în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ion, dar Maria au venit. f. *Ion nu, dar Maria a venit.130 g. *A venit Ion, dar Maria. h. A venit Ion, dar Maria... (cu intonație suspensivă) i. A venit Ion, dar Maria nu. j. A venit Ion, dar supărat / cu coada între picioare / după miezul nopții / mai târziu cu trei ore decât era prevăzut. În exemplele de mai sus, enunțurile gramaticale sunt cele în care putem presupune o elipsă: (135) a. Am luat pâine, dar pâinea era veche. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pâine, dar pâinea era veche. b. Am luat pâine, dar nu am luat lapte. c. A venit Ion, dar Maria... nu a venit. d. A venit Ion, dar Maria nu a venit. e. A venit Ion, dar Ion a venit supărat / cu coada între picioare / după miezul nopții / mai târziu cu trei ore decât era prevăzut. Se poate remarca diferența dintre comportamentul lui dar și comportamentul lui ci în enunțuri similare: (136) a. A venit nu Ion, ci Maria. - vs: b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ore decât era prevăzut. Se poate remarca diferența dintre comportamentul lui dar și comportamentul lui ci în enunțuri similare: (136) a. A venit nu Ion, ci Maria. - vs: b. *A venit nu Ion, dar Maria. c. *A venit Ion, ci supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. - vs: d. A venit Ion, dar supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. Este de reținut însă că dar și ci nu pot lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ci în enunțuri similare: (136) a. A venit nu Ion, ci Maria. - vs: b. *A venit nu Ion, dar Maria. c. *A venit Ion, ci supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. - vs: d. A venit Ion, dar supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. Este de reținut însă că dar și ci nu pot lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde am putea considera că avem a face cu un subiect multiplu coordonat adversativ, sunt, de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
contextele cu pronume personal, acesta având forme diferite de nominativ și acuzativ: la mine, la tine, nu *la eu, *la tu. 43 Cu sens metaforic, verbele a tuna și a fulgera acceptă subiect: (i) Ion tună și fulgeră, e foarte supărat. 44 De la engl. pronoun-dropping, "căderea pronumelui". 45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în războiul plăcintelor din Gargantua, când în haosul absolut din Țiganiada: "Unu-l vrea fiert pe Macon, altul fript;/ Și fiecare, din dușman, o turtă vrea să-și facă;/ Să mergem deci curând la luptă,/ Ca moartea să n-aștepte supărată,/ Ea, care cu coas-amenință și-mi spune/ Să mișc repede și lăncile, și pana". Autorul simte nevoia să facă parte integrantă din tablou, asemeni postmodernilor care își bat pe umeri personajele mai tot timpul, dar nu-și slăbesc din ochi
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
oarecare Deatcu, fiul unui doctor din București, a scăpat și... C. I.: Acest Deatcu era un toționar, să înțeleg. S. Ț.: Da, un torționar. A înnebunit, nu mai era în toate mințile, nu scotea o vorbă, avea o figură blazată, supărată, nu vorbea cu nimeni, nu scotea nicio vorbă. Era ca un robot pe care-l vedeai doar că se mișcă, atât, dar nu mai era în facultățile lui. C. I.: Unde l-ați întâlnit pe Deatcu? S. Ț.: La Salcia
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
când greul a trecut/ O soartă a vieții nemiloasă/ Ne-a alungat pe toți din casă. // Cu gândul care mă-nfioară/ N-aș vrea să-l mai trăiesc a doua oară/ Căci nu aveam nici foc în vatră/ Și biata mamă, supărată/ De se ruga la Dumnezeu/ Să ne ferească de mai rău!/ Și multe lacrimi a vărsat/ Căci munca de o viață a lăsat/ La schimb cu Râmnicu Sărat.// Coșmar de-o viață grea, adevărată,/ Ce nu se poate exprima-n
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să se întâmple cu adevărat, procuratura are nevoie de mai multe informații, pe care le așteaptă tot din presă, și nu ține să-și activeze mijloacele (destule) pe care le are la dispoziție. După această originală reacție a justiției, parcă supărată că a fost deranjată, probabil că cei vinovați de această crimă odioasă nu vor fi găsiți și pedepsiți niciodată. Astfel, în Basarabia, un pământ care, în opinia guvernanților actuali, își mai caută identitatea, propriul ideal, cum s-ar spune, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
niște țachi care umblăm după marcovkă” (o sintagmă cu care și-a caracterizat poporul pe care îl conduce, ahtiat după credite occidentale) și „corupționeri care visează la „kormușkă” (pe românește - aici, pardon, „ieslea”, „treuca” puterii), cu care înfierează burghezia căpătuită, supărată acum - o dată cu instaurarea „justiției și onestității comuniste” - că i s-a tăiat din porție, îi poartă semnătura inconfundabilă. Voronin a căzut în ultimul timp în patima epistolară (vezi scrisoarea deschisă către mereu disponibilul de a servi Ion Druță, și de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dincoace de Prut, valori ca Grigore Vieru, Leonida Lari, I. Druță etc.” Fără a cita din sumarul revistei, recenzentul ne declară provinciali și ne reproșează că publicăm în paginile Contrafort-ului și scriitori din România. În finalul comentariului - tot mai supărat - cronicarul lansează o ultimă acuză, de care tot noi am fi responsabili, și anume: „... doi dintre cei mai proști gestionari ai României actuale provin din rândurile refugiaților basarabeni”. Cum să răspunzi unor asemenea elucubrații politico-național-literare?... Recunosc că nu mă așteptam
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de icoane! d-abia prăsesc cari și păduchi de lemn". Protagonistul își face cruce, aude "un răcnet" și își imaginează că a călcat cotoiul bătrân de sub masă. În credințele populare, pisica neagră reprezintă diavolul. Cucoana deschide ușa să iasă "cotoiul supărat", vântul stinge lampa și în întuneric se lasă mângâiată de flăcău. Mâncarea și băutura fac parte din acest ritual malefic, deoarece tânărul simte "un fel de amorțeală pe la încheieturi". Aflând că afară s-a dezlănțuit viscolul, Fănică părăsește planul fantastic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în R.P.D. Coreeană, a răspuns că "Partidul Cehoslovac are suficientă experiență și că deține controlul asupra evnimentelor". El a declarat apoi că "Îndatorirea noastră este să avem încredere în ei (n.a. cehoslovaci) și să îi sprijinim...". Interlocutorul coreean a reacționat supărat, condamnând faptul că presa cehoslovacă critică diferite probleme din țară și a afirmat "că partidul nu mai are rolul de conducător în Cehoslovacia, guvernul nu folosește metodele coercitive ale dictaturii proletariatului, iar educația ideologică lipsește...". Întrucât Arpad P. a intervenit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fără frâu. Ana nu voia să joace tocmai pe timpul sfintei liturghii [...], dar Lică, neastâmpărat afară din seamăn, o strânse în brațe și o luă cu sila la joc. Ea își aținti ochii la Ghiță: acesta însă, în loc de a se arăta supărat, scoase pe Uța din mînile lui Răuț și începu să-și petreacă și el, dar să-și petreacă, precum petrece omul, când se pune în ciuda altuia. "Când religiosul se descompune, nu securitatea fizică este singura sau imediat amenințată, ci ordinea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o însoțească la cârciumă și să-i ceară socoteală lui Națl pentru rușinea pe care i-a făcut-o. Lepădând orice urmă de pudoare, femeia povestește nu doar fratelui său, ci și tuturor celor din casa lui Bocioacă cele întâmplate: Supărată că Națl nu se putea lipsi de jocul de cărți, Persida i-a aruncat toate pachetele în foc. Chiar și atunci când el a amenințat-o că va sparge tot ce e în casă, dacă îl face de râs în fața jucătorilor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-și ia făgădașul, Împăratul Îi cere păsuire până când copilul va Împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul Încearcă să-i Înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: Același nucleu epic apare În narațiunile Puțin Deloc-Nimic și Știma lacului. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la râul Împânzit de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
istețimea, a treia, o frumusețe neobișnuită, a patra, o soartă fericită, a cincea Îi urează să fie sănătoasă, iar ultima, să izbândească În tot ceea ce Își va pune În gând. Zâna Isvorului, care-i apăruse Împărătesei sub forma unui rac, supărată pentru că n-a fost invitată, Îi prezice prințesei: dacă Mult Dorita va vedea lumina zilei Înainte de a Împlini cincisprezece ani, acest lucru o va costa, poate, viața. Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au Înălțat un palat fără ferestre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a dat Dumnezeu un Împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi. a. Căutarea sortituluisortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos, băiatul pleacă În căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. În urma mai multor peripeții, căutarea se Încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul. Fata Îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a nimerit Într-un glod, de unde aude voce stranie: Cine-a intra pân-În genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-În brâu m-a lua! Cine-a intra pân-În urechi m-a lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască care se declară a fi partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
parte. Ducându-se la Împărat să-i facă dreptate, fata Împăratului Îi iese Înainte zicându-i: dacă n-ai noroc, Însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor. Supărat că fata a judecat În locul lui, Împăratul Îi spune să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
6 î. Hr. Augustus văzându-i pe Caius și pe Lucius că erau departe de a-i imita comporarea, ca unii care erau crescuți în vedera conducerii unui stat (căpăraseră o îndrăzneală supărătoareă, și că erau prea răsfățați, a fost foarte supărat. I-a dat lui Caius un sacerdoțiu oarecare, dreptul de a intra în Senat precum și dreptul de a sta printre senatori la banchete. Din dorința de a-și mai cuminți nepoții, îi conferi lui Tiberius puterea tribunicie pe timp de
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
la regele parților, dar a fost rănit. Probabil pumnalul a fost otrăvit, căci în scurt timp sănătatea i s-a înrăutățit iar minte a început să-i rătăcească. El și-a exprimat dorința de a se retrage în Syria. Augustus supărat, l-a rugat stăruitor să vină măcar în Italia. Dar în drum spre Lycia Caius moare, în anul 4 d. Hr.. Supărarea lui Augustus a fost și mai mare că el a precedat moartea fratelui său în anul 3 d.
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
lăsa să depăsească măsura. În afară de faptul că nu a îndrăznit să se prezinte în Senat, în Adunarea poporului și în fața legiunilor, Livia nu contenea să se amestece și să dea dispoziții în treburile statului ca și cum ea ar fi condus imperiul. Supărat Tiberius nu a îngăduit mamaei sale să depășească o anumită limită. Treptat a exclus-o din toate treburile publice, rugând-o să se limiteze doar la conducerea casei. Era supărat și din cauza fiului său Drusus, ar fi vreusă dea dovadă
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]