2,381 matches
-
un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate vedea și din ecourile sale în epocă. În 1909, criticul anonim îi dedică un articol consistent, "Pictorul G.D. Mirea", în Ilustrațiunea, unde avem la pagina 60 și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vara dusă: pe jos se întind pete roșii și arămii, fășii din sângele agoniei verii. În primul plan se situează Christ, fin, aerian, învăluit într-un aer de mister, în acea notă care îi da caracterul de ceva divin și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de sânge și aur. În fund se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de vină care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
flamboiant al romanticilor, așa cum se poate vedea în machetele pentru Monumentul Eminescu. În alt crochiu pentru un proiect de monument, Poetul aflat pe soclul său apare asaltat de himere, expresie a acestui univers halucinator, "universul chimeric", patronat de prezența aproape supranaturală a geniului. În aceste abordări simboliste ale geniului eminescian, istorismul, anecdoticul sunt puse între paranteze, gânditorul-poet devine expresia propriilor sale viziuni care-l asaltează. Într-un alt proiect de monument, aflat printre nenumăratele crochiuri ale sculptorului, bustul Satirului (Capul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plimbă spleen-ul într-un mediu, tot teatral conceput, cu lacuri, lună, nori, stânci, castele etc. Fauna și flora din tablourile d-sale au un caracter nedeterminat în corelațiile lor de volum, formă și culoare, probabil ca să mărească impresia lucrului supranatural"433. Kimon Loghi este analizat ca un pictor romantic de către Petre Oprea în articolul său, "Un pictor romantic: Kimon Loghi"434. Istoricul de artă identifică două faze ale acestui romantism în primele două decenii, unul idilic, literar, în pictură, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
populațiile tribale "popoare tradiționale" și le descrie ca fiind "stabile, supuse numai schimbărilor naturale: însămânțatul și recoltatul, vara și iarna, noaptea și ziua, nașterea și moartea 44". Orice abatere de la acest ciclu prestabilit sau orice întrerupere era pusă pe seama forțelor supranaturale, care erau imaginate ca "dialectică a extremelor": a binelui și a răului. Unde exista un zeu al binelui, trebuia să apară și o entitate a răului. Cele două forțe opuse își ma-nifestau puterea prin spirite care populau lumea supranaturală. Astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
forțelor supranaturale, care erau imaginate ca "dialectică a extremelor": a binelui și a răului. Unde exista un zeu al binelui, trebuia să apară și o entitate a răului. Cele două forțe opuse își ma-nifestau puterea prin spirite care populau lumea supranaturală. Astfel, realitatea și lumea mitică se juxtapuneau în cadrul unui discurs coerent, în condițiile în care nici una nu putea fi concepută fără cealaltă. Popoarele tradiționale aveau nevoie de magie și de miracole, care formau o parte importantă a existenței lor. Și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de adăpost construit de oameni, la sărbătorile lor, la obiceiuri alimentare, semne și gesturi, îmbrăcăminte, relații de rudenie și în familie, educație, ritualuri de înmormântare, întrajutorare, agresivitate, delicte și pedepse, ritualuri și magie și, cel mai important, la atitudinea față de supranatural 47. În prezent, Beowulf este departe de a fi considerat literatură "populară". Deoarece lumea pe care o descrie este atât de departe de a noastră și nu oferă nici un model recognoscibil pentru cititorul de rând, este descris ca mitologie și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
oamenilor săi. Beowulf îi este loial lui Hrothgar, pe care îl ajută să scape de monstrul Grendel, iar Wiglaf îi este loial lui Beowulf la final, când trebuie să lupte împotriva dragonului. În afara evenimentelor neobișnuite, cum ar fi atacul creaturilor supranaturale (Grendel, mama lui Grendel și dragonul), disputele dintre triburi se reglau de obicei prin plata unui tribut în comori, care cruța vieți, dar îi îndatora pe seniori unii față de alții. Seniorului i se cerea să fie generos în relația cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
partea a doua a poemului, monstrul îi atacă pe supușii lui Beowulf tot din răzbunare, pentru că cineva îi furase o mică parte din avere. Dacă n-ar fi existat invidia și răzbunarea, Beowulf nu și-ar fi putut dovedi calitățile supranaturale în lupta sa împotriva răului. Și nici nu ar fi avut posibilitatea să își dovedească loialitatea și generozitatea, dobândindu-și și, mai ales, păstrându-și reputația. Codul germanic păgân coexista într-o armonie perfectă cu noile valori creștine. Pe lângă referințele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fi interpretat literal (el este un cavaler preschimbat temporar prin magia ucenicei lui Merlin, Morgan le Fay, într-o creatură de culoare verde), sau alegoric, ca simbol al vegetației (mitul precreștin al fertilității). În ambele cazuri, personajul dispune de puteri supranaturale (i se taie capul, care poate însă vorbi fără trup și reveni miraculos la locul lui) și pedagogice (îl învață pe Sir Gawain care este valoarea loialității și a adevărului). Sir Gawain și Cavalerul Verde Un posibil descendent al Cavalerului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
protagonistul filmului Superman, realizat după un scenariu al lui Mario Puzzo, autorul celebrului roman popular The Godfather. Superman este un băiat străin (extraterestru, de fapt), orfan, găsit și crescut de un cuplu fără copii, care descoperă că băiatul are puteri supranaturale și se deosebește de oamenii obișnuiți. I se dă și un nume comun, Clark Kent, care aparent îl face egal cu tinerii de vârsta lui. După moartea tatălui său adoptiv, Clark Kent pornește în căutarea tatălui biologic, ale cărui imagini
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
răului, Superman întruchipează ceea ce Ronald Reich numește "mitul libertății individuale 56". Deși obligat să nu se amestece în viețile pământenilor, eroul este liber să își aleagă destinul, lucru pe care îl și face, când (în Superman II) renunță la puterile supranaturale și alege să fie muritor, în vederea întemeierii unei familii fericite cu tânăra Lois. Superman este pe cale să ilustreze un alt mit american important (acela al dragostei romantice și al vieții de familie), când își dă seama că misiunea sa eroică
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Nu în ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dimensiune a personalității eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf, care trece printr-un moment similar înaintea morții. Torturat de dorința de a fi mu-ritor, Superman străbate însă o serie de aventuri până să-și dea seama de limitele condiției sale supranaturale 57. În vreme ce Superman își duce la bun sfârșit misiunile în timpul zilei, Batman este eroul nopții, punând astfel sub semnul întrebării întreaga simbolistică a întunericului și a liliacului ca metafore pentru reprezentarea răului. Capacitățile supranaturale ale lui Batman creează o umbră
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dea seama de limitele condiției sale supranaturale 57. În vreme ce Superman își duce la bun sfârșit misiunile în timpul zilei, Batman este eroul nopții, punând astfel sub semnul întrebării întreaga simbolistică a întunericului și a liliacului ca metafore pentru reprezentarea răului. Capacitățile supranaturale ale lui Batman creează o umbră care amenință umbrele mai întunecate ale demonilor, pe care reușește să îi învingă. Batman este creat după modelul Cavalerului rătăcitor. Este singuratic și destul de nevrotic, trăind în permanență într-un univers tulburat de trauma
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prea mult); 2. nu prea bogat sau chiar sărac; 3. chipeș și educat; 3. arătos, cu corp puternic, viril; educat, dar cu pregătire medie; 4. magia, vrăjitoria sau puterile divine intervin la un moment dat în viața eroului; 4. puterile supranaturale intervin, de regulă zei sau extratereștri; 5. eroism, curaj extraordinar, dublate de o forță uimitoare (ceea ce creează o popularitate imensă); 5. forță fizică naturală (dobândită) combinată cu o putere supranaturală; popularitate imensă; 6. devotat întru totul dreptății și legii; 6
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
intervin la un moment dat în viața eroului; 4. puterile supranaturale intervin, de regulă zei sau extratereștri; 5. eroism, curaj extraordinar, dublate de o forță uimitoare (ceea ce creează o popularitate imensă); 5. forță fizică naturală (dobândită) combinată cu o putere supranaturală; popularitate imensă; 6. devotat întru totul dreptății și legii; 6 . devotat mai mult dreptății decât legii; 7. loial față de superiori, conducători, dar și față de egali și prieteni; supus legilor frățești; 7. nesupus față de superiori, dar loial față de egali și prieteni
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mitul erau amestecate, iar timpul ciclic se măsura după anumite evenimente semnificative, repetitive (nașterea, moartea, recolta), și societatea modernă aparent laică, în care istoria s-a separat de mit, iar timpul este progresiv și sideral. Timpul mitic este timpul ființelor supranaturale care coabitează cu oamenii, fără memorie istorică, în vreme ce timpul progresiv, cronologic din epoca modernă reclamă existența unui supraom (vezi Nietzsche, de exemplu) care să ocupe locul lăsat liber de Dumnezeu. Eroul mitic nu trebuie să-și ascundă natura divină sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
supraom (vezi Nietzsche, de exemplu) care să ocupe locul lăsat liber de Dumnezeu. Eroul mitic nu trebuie să-și ascundă natura divină sau semidivină. Este de datoria lui să se prevaleze de ea. Supereroul trebuie însă să-și ascundă puterea supranaturală și e nevoit să ducă o viață dublă; de aici, conflictul dintre natura supraumană și latura umană. Eroul mitic se ridică deasupra patriotismului, pentru că slujește umanitatea în general. Supereroul dă dovadă de patriotism, întrucât, deși misiunea sa este umanistă în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din cultura populară actuală reprezintă o mediere dintre tipul mitic și caricatură, cu scopul de a slăbi tensiunea între arhetip (primar, tradițional) și figurile comice (se-cundare, laice). Capitolul 3 Arhetipul vampirului și Dracula Homo religiosus nu credea numai în ființe supranaturale și spirite bune, ci și în demoni, fantome și creaturi ale răului. Din moment ce există binele, trebuie să existe și răul care să contrabalanseze puterea divină. Astfel, popoarele tradiționale, și nu numai, nu-și puteau imagina universul în afara luptei dintre bine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
presupune că acesta este sau se va transforma în vampir. Tradiția folclorică a vampirului în Europa centrală și estică s-a combinat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea cu credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei centrale și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
asistență medicală; publicul consumă popcorn și cola în timpul celor mai înfricoșătoare scene. Să fie aceasta rezultatul unei transformări a publicului contemporan în iubitori de "pâine și circ", la fel ca romanii de pe vremuri, sau rezultatul secularizării lumii noastre, în care supranaturalul și-a pierdut puterea divină și nu mai impresionează pe nimeni? Sau este acesta rezultatul culturii populare, ca formă de mediere între "cultura înaltă" (high culture) și "cultura joasă" (low culture), ca de-mistificare ori "creolizare" a modelelor culturale, astfel încât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
povestiri", care într-o anumită măsură "continuă în maniera marilor narațiuni ale secolului al XIX-lea", s-ar putea înscrie în cadrul câtorva categorii, ca de exemplu: basme și povestiri populare (în perfectă armonie cu natura și lumea obișnuită); goticul (cucerirea supranaturalului); romanul cavaleresc (epoca de aur a legendelor arthuriene); povestirile despre exploratori și insule cu comori (colonizarea geografică); ficțiunile științifico-fantastice (cucerirea unor noi lumi în spațiu); westernuri (spiritul de pionierat în cucerirea unor noi frontiere) 241. Pentru descrierea acestor categorii, Philips
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reprezenta o copie a divinității prin puterile sale miraculoase, supereroul din cultura populară este o "copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3. Apropriat de la centru (Europa) prin tradiția gotică, vampirul numit după Dracula și identificat cu el a devenit reprezentarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
poate simboliza chiar frica de noi înșine (Auerbach) sau teama de o "invazie" de la periferia "barbară", pe care nu am descoperit-o încă și nu o putem controla. Procesului de metamorfozare a omului obișnuit în supererou prin transfer de forțe supranaturale i se opune procesul de transformare a vampirului în om obișnuit prin umanizare. Ambele procese se întâlnesc în cultura americană contemporană: pe de o parte, sacralizarea obișnuitului, pe de alta, demistificarea sacrului. Fenomenul la care asistăm de ceva vreme este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]