1,669 matches
-
în literatură, care - cum am văzut - are pentru avangardă conotații negative, fiind asimilabilă convenției). Încât, pentru nici un alt reprezentant al avangardismului românesc nu sunt mai adevărate cuvintele lui Jules Monnerot, deja citate de noi, după care miza esențială a poeziei (suprarealiste) „este nu de a exprima sau a reprezenta, ci de a fi”, ori ale lui Maurice Blanchot, care constată - în cazul specific al suprarealismului - că: „limbajul dispare ca instrument, întrucât a devenit subiect. ș...ț El se confundă acum cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o viziune predominant constructivistă - toate ideile novatoare difuzate în spațiul avangardist internațional. În cadrul grupării unu, unde „integralismul” inițial (vezi Manifestul semnat în primul număr al revistei de Sașa Pană) va ceda treptat locul unei tot mai evidente simpatii pentru programul suprarealist, Voronca va face și el uitată respingerea ideilor lui André Breton ca necorespunzând „ritmului vremei” și exigențelor „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, pentru a-și orienta atenția către promisiunile stării de vis și „semitrezie” - cum scrie el însuși, în numele întregii grupări, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în numărul 3 al Integralului („plăsmuire abstractă”, „raport pur a două elemente...”) - subliniază, de altfel, acest statut antimimetic. Modelul amintitei definiții fiind cel oferit de Pierre Reverdy încă din 1917, pe care îl va prelua în mod mărturisit și Manifestul suprarealist al lui André Breton, trecerea dinspre „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, cerută de Manifestul activist către tinerime al Contimporanului, către definiția suprarealistă a poetului ca „aparat înregistrator” (al „funcționării reale a gândirii”) se va putea face fără
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Pierre Reverdy încă din 1917, pe care îl va prelua în mod mărturisit și Manifestul suprarealist al lui André Breton, trecerea dinspre „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, cerută de Manifestul activist către tinerime al Contimporanului, către definiția suprarealistă a poetului ca „aparat înregistrator” (al „funcționării reale a gândirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește o atare tranziție
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și formulelor („Dar în curând, peste toate rădăcinile smulse, apele visului vor veni în puhoaie albe, și înfățișările cu legi și cu formule vor fi duse în prăpastie”...), vom putea observa în ce măsură neoromanticul Voronca se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur” și „dicteul automat”, poetul le aproximează totuși în expresii similare, înscrise pe orizontul mai vast al căutărilor avangardiste vizând coincidența dintre a scrie și a fi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
citită în spusele poetului, chiar dacă nu e numită astfel în mod expres. Asocierea poemului cu „semitrezia” e un indiciu însemnat, ca și numeroasele apeluri, în definiția imaginii, la „hazard”, „neprevăzut”, „aventură totală”, „nedefinit”, „miracol”, „impalpabil”, „magie” etc. „Desenul naiv, dezorganizat, suprarealist, nu putea lupta cu desenul construit masiv și viril, constructivist” - scria autorul eseului Suprarealism și integralism, optând pentru „ordinea abstractă, cu armonie de legi și linii echilibrate” a celui din urmă (pe care o va dori transmisă și creației sale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sânul unei zile a cărei lumină nu poate nici ea să ne satisfacă și care, de altfel, și-ar pierde sensul său de zi dacă ar înceta să lumineze niște obiecte a căror ființă nu e lumină, ci opacitate. Conștiința suprarealistă este deci, înainte de toate, «relație» și se naște întotdeauna dintr-o punere în relație”. Șocul apropierii unor astfel de elemente distanțate dezvăluie, în „lumina imaginii”, deopotrivă depărtarea față de realul depășit și apropierea de „a doua lumină”, eliberatoare. Într-un articol
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu inevitabile căderi de tensiune. Într-un cuvânt, Ulise e un fel de „poem total”, de o acută modernitate a limbajului în contextul liricii românești a momentului și care nu putea să nu șocheze, până la descumpănire, critica. „E futurist, dadaist, suprarealist?” - se întreba, de pildă, contrariat, G. Călinescu, răspunzând imediat, nu foarte decis: „Toate și nici una”. „Poezia lui Ilarie Voronca - adăuga autorul Istoriei literaturii române... - este un impresionism ordonat în punctul inițial, dar sfărâmat cu voință prin procedee tipografice și metaforism
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sub cele mai diverse lumini, supus unei anume analize spectrale, obligat să intre într-un amplu sistem de relații insolite, printr-o extindere la limită a rețelei analogice. Apropierea, mai mult decât oricând în opera lui Voronca, de dicteul automat suprarealist se impune de la sine: „stupefiantul imagine” n-a fost niciodată utilizat într-o atât de mare măsură la poetul nostru ca în Brățara nopților, unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o îngrădire. Pe de altă parte, însăși „mecanica” textului, prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vânturile de argint. Iată-te, tu, omule bun, Argat sau cântăreț cu uneltele amiezii, Câinii latră bucuroși plopii îți ies înainte Din vocea ta bunăziua urcă limpede. (Bunăziua urcă limpede). Poemul lui Voronca nu e străin, desigur, nici de experiența suprarealistă, cu „povestirile de vise” caracteristice. Atât în versuri cât și în pasajele de poem în proză (bunăoară în descrierea „Insulei-Nălucă”), el trimite la tot pasul spre „miraculosul” și insolitul, spre stranietatea unor „peisaje” și „obiecte” în care starea de beatitudine
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Insulei-Nălucă”), el trimite la tot pasul spre „miraculosul” și insolitul, spre stranietatea unor „peisaje” și „obiecte” în care starea de beatitudine e acompaniată în surdină de un substrat de neliniște. Câte un poem poate duce cu gândul chiar la coșmarul suprarealist, ca aceste strofe de tulburătoare viziune din Pregătiri de plecare: ... și totuși fluviile Vor muri ca niște orătănii Din pădurile mari miresmele Vor porni o dată cu arborii spre fierăstraie, Noaptea va încerca ferestrele Va pune lacăte de ploaie Vor fi vânturi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și având o puternică încărcătură metaforică. Sub acest ultim aspect, - al caracterului figurativ al limbajului - proza poetică a lui Voronca poate fi apropiată chiar, cu suficiente argumente, de tehnica suprarealistă, pusă în mișcare de „stupefiantul imagine” (Aragon) întemeiat, după expresia lui André Breton, pe „gradul de arbitrar cel mai înalt”. Avem de-a face și aici cu acea „saturare tropică” a textului și cu „metaforismul programatic” în care s-a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
după expresia lui André Breton, pe „gradul de arbitrar cel mai înalt”. Avem de-a face și aici cu acea „saturare tropică” a textului și cu „metaforismul programatic” în care s-a văzut o notă definitorie a poemului în proză suprarealist. De altfel, chiar autorul Actului de prezență își indică „programul” și tehnica scripturală în mod aproape direct, în câteva pasaje ale prozelor sale, după ce o făcuse, abundent, în legătură cu poezia, într-un mare număr de articole-manifest. „Simt - scrie el în Obrazul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care va izbucni în curând”. Pot fi identificate aici mai toate evenimentele definitorii pentru această poetică a metamorfozelor despre care am vorbit mai sus, concretizată și la nivelul „formelor expresiei”, într-o densitate imagistică specifică poemului construit în marginea programului suprarealist. Nu avem, desigur, de-a face cu cvasiermetismul provocat - ca în Moartea vie a Eleonorei de Stephan Roll - de acea suprasaturație tropică prin care se evită sistematic expresia directă, deplasându-se atenția cititorului aproape exclusiv pe mecanismul asociativ de performanță
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nord, păsări venind fermecate de lumina acestor muzici. ș...ț Așa, pământul legat de cer prin țevile marilor vegetații se acoperă de strălucire sau umbră”. Asemenea exemple sunt numeroase în toate textele și ele indică o apropiere importantă de poetica suprarealistă, trimițând, de pildă, spre universul de imponderabilitate și diafanități al unui Paul Eluard, dar având în față și modelul teoretic conturat de un André Breton despre „suprarealitate”, ca spațiu în care realul și imaginarul, înaltul și adâncul, trecutul și viitorul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
operei (întrucât e conturată cu instrumente similare celor din poezie), în orice caz mai puțin organic legată de trama narativ-simbolică a poemului în proză propriu-zis. Dar, înfățișându-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula ce modelează majoritatea textelor suprarealiste, atât de profund marcate de reflecția programatică, ce-și face loc frecvent chiar în miezul celei mai frenetice fantazări. E, în fond, un mod de a sugera că între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
instanță, spre un orizont al evaziunii eliberatoare. Or, în ciuda însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămâne productiv în coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat de „miraculosul” produs de „lumina imaginii” de factură suprarealistă, continuă să-și conceapă universul ca suită de itinerarii, ca desfășurare a unor parcursuri revelatoare, ce-și iau drept termen de opoziție, manifest sau ascuns, obstacolul, limita, închiderea. Însăși poetica avangardistă a lui Voronca gravitând fie în jurul constructivismului, fie al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mare măsură la forma „clasică” - cel puțin la nivelul versificației -, precum Incantații, nu renunță totuși la tehnica asociaționistă exploatată până la exces, cu o virtuozitate de excepție, - iar aceasta rămâne fără îndoială semnul cel mai constant al adeziunii poetului la programul suprarealist și, în genere, al avangardei, oricâte alte trăsături ale scrisului său l-ar diferenția, îndeosebi în raport cu gruparea patronată de André Breton. E un mod al deschiderii, al ieșirii din rigoarea constrângerilor formale pe care poetul părea a le îngădui într-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al poetului. Figură, așadar, foarte productivă în libertatea ei, nu întâmplător cultivată cu insistență de lirica modernistă a începutului de secol european, cu exemplul, în față, al unui Whitman, de poeți ca Apollinaire, Valery Larbaud, Blaise Cendrars, până la futuriști și suprarealiști, - adică într-o fază încă „romantică” a întâmpinării civilizației industriale. La Ilarie Voronca, ea va putea fi regăsită în toată opera: și Ulise și Petre Schlemihl și acel „pururi Ahasverus”, și poetul ghidat, în Patmos, de Insula-Nălucă, sunt niște călători
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
constata, pe schema ideatică oferită de Pierre Reverdy, avangardistul român propune o definiție a imaginii suficient de laxă pentru a fi umplută, în momente diferite, cu conținuturi variind între „plăsmuirea abstractă” constructivistă și „scânteierea în argint a neprevăzutului”, de ecou suprarealist. E loc aici și pentru ceva din hazardul dadaist și pentru libertatea cuvintelor din futurism. Și ni se pare că în multe pagini ale lui Voronca, luxuriant acoperite de „ecuatoriala floră” a imaginilor, putem descoperi urma fertilă a spuselor unui
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
demonstrează influența lui Bellini cu care artistul studiase la Veneția. Cei patru ucenici sunt reprezentanții a patru vârste și temperamente diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă termenul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
calm este obsesivă. În acest context, tabloul devine emblema ambianței de calm și ritm lent al existenței, ce domină acest prim volum. De altfel, construcția dihotomică a universului romanesc se devoalează explicit în poemul filosofic Mondo Cane. Într-un intermezzo suprarealist, câinele Argus clamează dragostea lui pentru Eromanga, "recitându-i" poemul filosofic pe care l-a compus. Cuplul canin reduplică perechea Antiapa-Felicia, în timp ce structura poemului repetă structura romanului Lumea în două zile. Este vorba, îi explică Argus Eromangăi, de un poem
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sub presiunea propriilor lor obsesii și viziuni .profetice și din "creatorii" adică din scriitorii care sunt în primul rând niște meșteșugari instruiți, pricepuți, conștienți. Această distincție pare, în parte, istorică : "posedații", spunem nod, sânt poeții primitivi, șamanii ; apoi romanticii, expresioniștii, suprarealiștii. Poeții profesioniști, instruiți în școlile de barzi din Irlanda și Islanda, poeții Renașterii și neoclasicismului sunt "creatori". Dar, firește, nu trebuie să considerăm că aceste tipuri se exclud reciproc, ci doar că ele sunt opuse; iar în cazul marilor scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
o pun și alții. Ne alăturăm acestora socotind și noi că da.” (Aurel Gh. Ardeleanu, revista „Timensis” al Centrului de Creație Populară Timiș, nr. 2-3, anul VI, 1999, Timișoara, pag. 3) „Viziunea sa pare să împrumute ușoare accente din arsenalul suprarealist. Personajele sunt de o stranie imobiliară, stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
integrarea reală în Europa. Această Românie este idealul nostru și nu alta. 2. Din nou: stânga, centru sau dreapta? pe Mircea Vulcănescu l-am cunoscut acum, când îmi amintesc, după mai bine de patru decenii în împrejurări de-a dreptul... suprarealiste. Scena s-a petrecut în închisoarea de la Aiud, în 1951. Însă nu oricum, ci la... baie, sub un duș. Omul era înalt și foarte masiv, cred că suferea îngrozitor de foame, ajunsese aproape un schelet cu falduri de piele încrețită. Dar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]