4,737 matches
-
încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor. “ ... ... 16. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și principiul legalității și al supremației Constituției și art. 121 alin. (2) privind consiliile locale și primarii. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 90 și ale art. 92 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 au mai format obiect al controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 552 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279576]
-
reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, precitată, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484
DECIZIA nr. 552 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279576]
-
consiliile județene respective a fost instituită de legiuitor ținând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleșilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, și anume: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, astfel cum rezultă din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003. Totodată, extinderea aplicării situațiilor de incompatibilitate ale alesului local în cazul în care funcțiile sau calitățile prevăzute de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 sunt
DECIZIA nr. 552 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279576]
-
alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului. “ ... ... 19. Autorii excepției susțin că sunt încălcate următoarele prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și art. 115 alin. (1) referitor la delegarea legislativă. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate
DECIZIA nr. 508 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279592]
-
ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani. “ ... 12. Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie și în art. 16 alin. (3) referitor la ocuparea funcțiilor publice. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 73
DECIZIA nr. 592 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279729]
-
paragraful 14), că obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl reprezintă relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condițiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public în exercitarea demnităților și funcțiilor publice. ... 18. Potrivit celor statuate de Curte în Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, precitată, conflictul de interese nu poate presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de
DECIZIA nr. 592 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279729]
-
care dețin funcții publice să ia, în îndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu, decizii imparțiale și legitime. Astfel, îndeplinirea de către persoana care deține o funcție publică a atribuțiilor sale fără obiectivitate și fără respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public are ca efect direct prejudicierea interesului public, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului, fără a fi necesară specificarea în textul incriminator că fapta constituie infracțiune numai dacă interesele publice au fost lezate. ... 20. Neintervenind elemente noi, de natură
DECIZIA nr. 592 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279729]
-
au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate. “ ... ... 12. Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Totodată, sunt invocate prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279995]
-
și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul civil. Totodată, textele legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale privind statul de drept și respectarea supremației Constituției, celor privind tratatele internaționale referitoare la drepturile omului și nu aduc atingere nici prevederilor corespunzătoare cuprinse în documentele internaționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. ... 18. În ceea ce privește invocarea art. 51 privind dreptul de petiționare și a
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
producă și după ieșirea lor din vigoare, se va analiza constituționalitatea acestora. ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 15 alin. (2) care consacră neretroactivitatea legii civile. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în repetate rânduri, spre exemplu fiind
DECIZIE nr. 675 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281106]
-
procedură penală în forma în vigoare de la data sesizării instanței de contencios constituțional. ... 11. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate încalcă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 53 referitor la
DECIZIA nr. 625 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280740]
-
Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2016). Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea adoptată cu nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare
DECIZIA nr. 727 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280623]
-
în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. ... 23. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 și introducerea sintagmei „de apel“ încalcă dispozițiile constituționale care consacră valorile supreme în statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și pe cele referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, rolul și structura Parlamentului, emiterea ordonanțelor și delegarea legislativă, fiind excluse din sfera de aplicare a contestației în anulare alte hotărâri penale definitive. Astfel, în
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
excepției de neconstituționalitate susține că acestea încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) care consacră valorile supreme în statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, precum și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului, ale art. 108 alin. (3) referitor la emiterea ordonanțelor și ale art. 115 alin. (4), (6
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
lipsa acestor precizări face ca norma criticată să fie lipsită de criteriile de calitate a legii ce se subsumează principiului legalității. ... 12. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, Curtea constată că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
numirea procurorilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care exclud condiția specializării în combaterea corupției, încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației acesteia și a legilor statul român, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 131 alin. (2) referitor la rolul Ministerului Public. ... 6. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că autoarea excepției
DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286712]
-
judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.“ ... 11. Autoarea excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației acesteia și a legilor statului român, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 131 alin. (2) referitor la rolul Ministerului Public. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia își construiește argumentația
DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286712]
-
și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. “ ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației sale și 16 privind egalitatea în drepturi. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că este neîntemeiată critica privind presupusa neconstituționalitate a dispoziției care acordă posibilitatea (și chiar obligația) reglementării prin hotărâre a Guvernului a unui drept stabilit prin lege
DECIZIA nr. 172 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286849]
-
a tibunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și al supremației Constituției, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/20017, că s-
DECIZIA nr. 196 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286991]
-
care au fost stabilite în art. 135 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție. ... 36. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, constată că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este cea competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea, în acest sens, art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
258/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023. Curtea Constituțională a arătat, la paragrafele 26 și următoarele din decizia menționată, că intervenția mai energică a Curții, impusă de rolul său de garant al supremației Constituției prevăzut de art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, este cu atât mai necesară cu cât cadrul normativ în prezent în vigoare, prin care este stabilită răspunderea materială a polițiștilor pentru pagubele produse, este reprezentat de Instrucțiunile ministrului afacerilor
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. “ ... 17. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) referitor la dreptul internațional și dreptul intern și art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. De
DECIZIA nr. 741 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285189]
-
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia - care a fost procuror timp de 6 ani și ulterior a exercitat profesia de avocat - critică dispozițiile referitoare la pensia de serviciu a magistraților, pe motiv
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]