8,354 matches
-
de delir. Îi poți adulmeca mirosul blăniței , al torsului accelerat ,al urechilor-antene ce pun pe on elementele afective. Cum procedeză această “mamaie” matusalemică? Îmbată carcasa, apoi se răspândește lent în scorburile vii. Este instrumentul acela pufos care hipnotizează dominatorii și supușii. Dragostea e capcana aceea nevăzută la lichidările de stocuri cosmice. E marfa necesară păstrării echilibrului etern. E virusul acela adorat de amatorii de iluzii. Selenarii, poate văd iubirea ca fiind un joc al sugestiilor controlate sau ca fiind legată de
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
se subordoneze unui punct central situat în afară de sine și pe care să-l recunoască drept realitate ultima, omul le adună pe toate la sine, crezându-se stăpânul lor și unicul posesor. Amară înșelătorie! Din fals chivernisitor devine adevărat slujitor și supus celor pe care a încercat să si le subjuge, ajungând să fie purtat acolo unde nu-i este voia. Când își va da seama de realitatea în care se găsește va fi târziu, iar această revenire întru sine îi va
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
la 10 decembrie 1948 a fost adoptată de ONU Declarația universală a drepturilor omului. Ea consacră mai multe drepturi inalienabile: drepturi civile și politice (dreptul la viață, libertatea și securitatea persoanei, dreptul de a nu fi ținut în sclavie și supus torturii, prezumția de nevinovăție, dreptul la proprietate, la libertatea conștiinței, a religiei, a exprimării, etc.), drepturi sociale, culturale și economice (dreptul la muncă, la remunerație echitabilă, la protecția mamei și copilului, etc.)([16]). Trebuie remarcată o zisă evoluție în declararea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
oamenii lui dăruiți spre istorie, a dat culturii neamului românesc. ”Eminescu visa pe Împăratul țăran, din basme, care iese sara-n prispă să stea cu țara de vorbă și, fără să aibă noțiuni de drept și de politică, judecă pe supușii lui numai cu bunul-simț” ( G.Călinescu, 1982:458). Penetrația eposului popular în basmele culese de Mihai Eminescu este evidentă și în atitudine și în expresie pentru că această specie literară survine modalităților gândirii lui poetice nu numai ca o cerință de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
numai de jure, la Europa fără ca Moscova să intervină în forță. Eseul, „Revin rușii”**, publicat la 1 ianuarie 2013 e surprinzător de actual. Asta mă încurajează să încerc o privire eurocentristă, din perspectiva Imperiului Sfântului Petru, mai puțin familiară orintalilor, supuși privațiunilor inerente izolării, cenzurii și propagandei antioccidentale, antifasciste din Imperiului Sfântului Andrei, pentru a deslușii critic cauzele și consecințele noului Război Rece și Sinodului Panortodox. Război și Pace! -------------------------------- * Tezele sunt un răspuns și la scrisorile d-lui prof. Ioan Huma
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
pentru această misiune, nu putea găsi acest zeu al iudeilor? -Fiul are o misiune de îndeplinit, magistre Iunius Meridus. Iar trimiterea sa este în voia celui Preaînalt. Iar un împărat, ce ar face dacă ar dori să se împace cu supușii săi? Ar trimite la început niște slujitori acolo iar la urmă pe un apropiat al casei sale. Așa a făcut Dumnezeul iudeilor trimițându-și de-a lungul timpului slujitorii săi iar mai apoi și pe fiul său. În acea parte
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
bătrâni tați, Cândva frumoși și părinți buni, Fețe de sfinți îndurerați, Păzesc Azilul de bătrâni. Nici nu mai știu dacă mai au Vre-un frate-n viață, sau vecin, Nici bună ziua nu mai dau, Marcați pe veci de-acest destin. Supuși ai tuturor, la toate, Copii, ai nimănui, rămași, Când umiliți sunt cât se poate Nu recunosc că au urmași. RUGĂMINTE CĂTRE CEL CE PLEACĂ Ești ultimul plecat al lumii, Cel ce se-ndreaptă către ai mei, De-mi întâlnești cumva
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
nu, chir uns și împărat. Chiar vrei să știi ce ești ? Un prăpădit...rahat! Mărțișor îndură toate umilințele cu calm și demnitate, răspunzându-i: - Ți-am îndurat trufia, așa cum am răbdat atâtea răutăți și urgisiri pe care, în ticăloșia ta, supușilor le-ai dat. Se înfurie împărăteasa, punând mâna pe bici, lovindu-l peste gură: - Cum îndrăznești, ticălos obraznic? Cu ură îmi vorbești? În loc, cu sfiiciune, iertarea să-mi cerșești? - Iertare ție? Scorpie spurcată! Soarta-ți este pecetluită. În veci stigmatizată
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
au intamplat datorită unei așa zise "neputințe" de a face ceva . Afluența de membri noi a fost o directivă a Domnului Nicolae Manolescu și practicile au fost induse . Comitetul DIRECTOR alcătuit din profesioniști a fost înlăturat și s-au preferat "supușii" - executanții ordinelor - răsplătiți ulterior cu diverse premii . Este ȘOCANT să vezi ce pretenții aveau aceștia pentru a valida scriitorii . Cu siguranta tupeul acestora de a cere mită nu ar fi existat - dacă NU ar fi fost încurajați să ceară mită
MITĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341]
-
să fie Puterea în relevarea ei evidentă ca ax de polarizare și echilibrare a antinomiilor sociale, ca o acoladă peste timp să abordăm problematici ce țin de natura Puterii contemporane, de modul de cuprindere a spațiului național și extranațional al supușilor și presupușilor ei supuși (jocul de cuvinte nu e decât întâmplător prilejuit de încercarea de închegare a unor structuri mimat-statale (cazul așa zisei Republici Transnistrene și Găgăuze, a Republicii Turce a Ciprului de Nord etc). O certitudine există pentru toți
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
relevarea ei evidentă ca ax de polarizare și echilibrare a antinomiilor sociale, ca o acoladă peste timp să abordăm problematici ce țin de natura Puterii contemporane, de modul de cuprindere a spațiului național și extranațional al supușilor și presupușilor ei supuși (jocul de cuvinte nu e decât întâmplător prilejuit de încercarea de închegare a unor structuri mimat-statale (cazul așa zisei Republici Transnistrene și Găgăuze, a Republicii Turce a Ciprului de Nord etc). O certitudine există pentru toți. Nu trăim astăzi într-
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DOMNUL LISZT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 685 din 15 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului A venit aseară cu-o trăsură, L-a adus un înger mai de sus Nu voia să vină dar, supus A bătut tot drumul o măsură Și trăsura lui era de ceară Dar venind jandarmii cu toptanul Și mandate pământești să-i ceară Acte și să-i vadă geamantanul, A trecut ca duhul prin pereți; Nu-l simțiți prin suflet
DOMNUL LISZT de ION UNTARU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344767_a_346096]
-
cărți de joc”. Un subterfugiu pentru a putea suporta realitatea, refugierea în vis, în fantezie este un mijloc poetic frecvent. O răscolitoare putere de seducție, precum chemarea vuietului mării în larg sau în cochilia unei scoici, fac din cititor un supus și un căutător de frumos și de adevăr, pe care le pot găsi în aceste versuri sublime, ca niște adieri de lumină la cumpăna dintre strigăt și șoaptă. Și versul despică ființa în două și nu curge sânge și nu
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
nu interzice religia creștină, practic ea este interzisă. Acești creștini, în multe cazuri, sunt lăsați să plece, dar nu o fac pentru că li se confiscă documentele. Aceasta este strategia. Musulmanii sunt lăsați în pace, cei care sunt creș¬tini sunt supuși persecuțiilor, li se iau documentele, practic ei nu mai au nici un fel de identitate. Este foarte interesant că SI a dat un semnal, însă numai în legătură cu Biserica Asiriană, care este cea mai redusă ca număr de membri, hotărând pe baza
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
după cel de-al doilea război mondial, indiferent de orientarea lor politică, liberali, monarhiști, țărăniști, legionari, și indiferent de țara unde și-au găsit refugiu, în SUA, Europa, Australia, au fost trecuți automat pe lista neagră a dușmanilor poporului și supuși unui atac concentrat de anihilare, sub toate aspectele. Atunci când conducerea comunistă găsea, totuși, că se pot trage foloase de pe urma acestor „proscriși” se încerca atragerea lor spre colaborare în numele unui deziderat luminos, dragostea de patrie. Se știe că reticenții, când nu
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
fum apare o alură de om cu cornițe, o coadă stufoasă, picioare hidoase ca niște copite de cal și brațe ca de maimuță în care ține o furcă din care țâșnește foc. Din gâtleju-i răgușit articulează cuvintele: - Nu mai suntem supușii tăi!... Puterea ta asupra noastră dispare, iar sufletul tău intră în posesia întunecimii sale, stăpânul nostru! Te-am slujit destul pe pământ! Este rândul tău să fii roabă pe veci în fundul împărăției noastre: iadul!... Acolo vei zace pe veci în
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
limba italiană de către Antonio Antonaci și pe care îl vom reproduce în traducere proprie: Fie Gloria voastră, martori ai lui Hristos, astre strălucitoare de neînvinsă credință, Martiri din Otranto. Noi sărbătorim laudele voastre, ajutorul vostru mereu îl chemăm în necazuri. Supuși la încercare de ura lui Acmet, ați reușit să o depășiți bucuros prin moarte unanimă. Situați credința înaintea vieții, glorificați valoarea alegerii voastre cu sângele vostru. Încercarea voastră a fost acceptată de Dumnezeu care a păstrat pentru mult timp nealterate
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
habar nu are cine a declarat război și să-i dea în gât tot pe ei, cei care rămăseseră pe dinafară. Ce-i drept, luat cu grijile conducerii continue, prizonierul nici nu a avut habar că fusese întemnițat de exact supușii săi. Apoi, era o sarcină prioritară, guvernul pregăti economia pentru război. Într-un mod cât se poate de tradițional. Tactica pământului pârjolit, adaptată noilor realități economice. Deci, vândură tot! Fabrici, câte mai erau, mine, lacuri, ape subterane și râuri, sol
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
1.200.000 de locuitori. Și nu știu dacă aceștia au fost din TOATĂ DACIA sau numai din sfertul cucerit și stăpânit de romani. Înclin să cred că sunt numai cei din provincia romană, fiindcă romanii făceau recensăminte pentru taxarea supușilor, ori în Maramureș și Moldova erau daci liberi, netaxați. Cine știe câți or fi fost de toți. Și cât mai trebuie să rămânem la vechile idei, că împăratul Traian a venit în Dacia și cu ideea unui nou experiment să facă din
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
E reală și tempesta, Eroic prinsă în fronda. Aleea eroilor.(scaunelor) Pașii “lui” de pe alee, Îi aud și au miros De prundiș și azalee, Sanctuar armonios! Poartă Sărutului. La a sărutului măreață poartă Cu drag, îndrăgostiții așteaptă Îmbrățișați strâns și supuși, Sărutul sfânt, de la Brâncuși! Ruga. În ruga mea, către un geniu Încerc s-arunc spre infinit, Prundișul noului mileniu, Amestecat și răvășit! Somnul nației. În somnul lui bătrânul dac, Visează Dacia străbuna, Ce azi se sprijină pe-un “ac”, Cu
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului FLORI DE GHEAȚĂ Când Soarele privea din chindie, Apar dinspre miazănoapte nori albi, Care, purtați pe aripi de vânt, Se descarcă de grindină peste tot satul. Asfaltul negru a albit, Pomii se-apleacă supuși ca niște sclavi, Dezbrăcându-se de frunze Ca soldații prizonieri de armură. Grădinile - mirese gătite în armindeni, Sunt deflorate în mod bestial De alte flori - muniție de gheață - Proiectile din depozitul - nori. Iarba și frunzele s-au predat Culcându-se
FLORI DE GHEAŢĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347431_a_348760]
-
ne jena în vreun fel sau altul. De aceea, nu există nici măcar un motiv plauzibil de a aduce în interiorul nostru nemulțumirile, dezamăgirile sau eșecurile noastre. Sunt de acord că toate aceste încercări ne-au fost date tocmai pentru a fi supuși încercărilor, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să le permitem să se agațe de noi ca niște trofee și să ni se instaleze în suflet. Cu toții ar trebui să înțelegem că ele nu fac parte integrantă din noi, din
TIMPUL ... O NOŢIUNE EFEMERĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347425_a_348754]
-
țării... BOIER CIOCOIU: Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace! BOIER CONACU: Să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU: Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? BOIER CONACU: (cu subînțelesuri) Dacă tot te înscăunăm voievod, atunci este datoria noastră să conducem poporul! BOIER CIOCOIU
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ: Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! BOIER CONACU: Serios? URSUZ: Otomanii transformați în vampiri deveneau supușii valahului! BOIER CIOCOIU: (amuzat) Ohohooo!... URSUZ: Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și îl căutau pe pașă să-l savureze! CĂPITANUL SASU: E mare neamul vampirilor? URSUZ: Oho! Câtă frunză și câtă iarbă! Dacă am reînvia am deveni
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
prin perete o pâclă ca un nor care se transformă treptat într-un bărbat într-o mantie aurie. URSUZ: (desfășurându-și mantia cu satisfacție) Iată regele nopții în splendoarea sa, stăpân peste voi și ținuturile voastre! CEI PATRU: (se ridică supuși; în cor) Bine ai venit, domnia ta, viitor Conte! URSUZ: Avem deja un Conte, Contele Dracula, pe care trebuie să mi-l distrugeți! BOIER CONACU: Pentru noi ești „Majestate”! URSUZ: Mă încoronez Rege al Nopții, al vostru și al întregului neam
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]