1,251 matches
-
clasic, orice posibilitate, fie ea cât de limitată, a diviziunii muncii, ingredientul central al modului de producție capitalist. Dar, subliniau comuniștii spanioli, acest proces trebuie să se desfășoare lent și într-un orizont de timp practic nedefinit, pentru a preveni susceptibilitatea "poporului și chiar a clasei muncitoare" față de proiectul eurocomunist și generarea de atitudini "contrarevoluționare" în interiorul "maselor" (Cioabă: 1988, 205). În ciuda entuziasmului pe care l-a trezit în epocă, eurocomunismul conține numeroase paradoxuri și inadvertențe de natură ideologică, politică și economică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nimic... Evident, el știe mai mult decât cei care susțin că știu. Se spune și cred că pe bună dreptate, că principala dumneavoastră calitate este știința de a lucra cu actorii. Se spune de asemenea că nu le prea menajați susceptibilitățile. Ne puteți spune ceva despre metoda de lucru cu interpreții? Actorul nu este un executant ci un element care eliberează multiple sensuri ale vieții, creând chiar viața. Este elementul de bază. Fără ființa vie a actorului eu n-aș ști
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
6 blist. x 10 compr. film.; (3 ani) 2 P-RF P01BA02 HYDROXYCHLOROQUINUM PLAQUENIL DRAJ. 200mg SANOFI WINTHROP FRANȚA Cut.x 1 flac. x 100 draj.; (5 ani) 20. TUBERCULOZĂ, MICOBACTERIOZELE ATIPICE ȘI MUCOVISCIDOZA*) *) Pentru mucoviscidoza se indică antibioterapie în funcție de susceptibilitatea bacteriană, medicație mucolitica, bronhodilatatoare și corticoizi Medicamentele vor fi asigurate prin farmaciile aparținând unităților sanitare, prin care se derulează Programul Național de TBC 21. TUMORI MALIGNE Medicamentele aferente grupei "Tumori maligne" sunt incluse în grupă "Leucemii, limfoame și aplazie medulara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
M01AC06 MELOXICAMUM MOVALIS SOL. INJ. 15mg/1.5ml BOEHRINGER INGELHEIM INTERNAȚIONAL GmbH GERMANIA Cut X 5 fiole X 1,5 ml; (2 ani) ───────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. CHISTUL HIDATIC 19. MALARIE 20. TUBERCULOZĂ, MICOBACTERIOZELE ATIPICE ȘI MUCOVISCIDOZA*) -------------- *) Pentru mucoviscidoza se indică antibioterapie în funcție de susceptibilitatea bacteriană, medicație mucolitica, bronhodilatatoare și corticoizi Medicamentele vor fi asigurate prin farmaciile aparținând unităților sanitare, prin care se derulează Programul Național de TBC 21. TUMORI MALIGNE Medicamentele aferente grupei "Tumori maligne" sunt incluse în grupă "Leucemii, limfoame și aplazie medulara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
rezistența microorganismelor); ... b) natura microorganismelor pe suportul tratat; ... c) prezența de material organic pe echipamentul/suportul care urmează să fie tratat; ... d) natura suportului care urmează să fie tratat; e) concentrația substanței dezinfectante; ... f) timpul de contact și temperatura; ... g) susceptibilitatea dezinfectanților chimici de a fi inactivați de diferite substanțe, așa cum este prevăzut în autorizația/înregistrarea produsului; ... h) tipul de activitate antimicrobiană (bacterii, virusuri, fungi) din care rezultă eficacitatea produsului; ... i) efectul pH-ului; ... j) stabilitatea produsului ca atare sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185341_a_186670]
-
ale fumatului în BPOC pot fi rezumate astfel: hiperplazia glandelor secretoare de mucus și inflamaŃie la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și diminuarea suprafeŃei de schimb gazos alveolo capilar. În plus, studiile actuale au arătat că există o susceptibilitate genetică la fumul de Ńigară la subiecŃii cu BPOC, fiind singura boală cauzată de fumat care este puternic asociată cu o afectare genetică specifică, manifestată fenotipic prin deficitul de α1 antitripsină (AATĂ. PrezenŃa BPOC la tinerii fumători reprezintă indicaŃie pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumătoare faŃă de nefumători (246). Fumatul induce cel mai adesea nefroangioscleroză, dar s-au identificat asocieri pozitive și cu glomerulonefrita (247). Sunt descrise multiple mecanisme hemodinamice și nonhemodinamice prin care fumatul induce afectare renală, la care se adaugă ipoteza că susceptibilitatea genetică sau un polimorfism genic ar putea influenŃa magnitudinea efectelor nefrotoxice ale tutunului. Fig. 3.9. Mecanismele afectării renale induse de fumat Mecanismele nonhemodinamice care induc afectarea renală la fumători includ: disfuncŃia endotelială, activarea factorilor de creștere (angiotensina II, endotelina
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
influenŃa riscul carcinogen legat de fumat. Fumătorii cu un indice de masă corporală scăzut au un risc mai mare de dezvoltare a neoplaziei pulmonare în comparaŃie cu subiecŃii cu greutate normală. Se pare că greutatea redusă este un factor de susceptibilitate pentru afectarea ADN ului de către compușii carcinogeni, ceea ce susŃine relaŃia între indicele de masă corporală și riscul de cancer bronhopulmonar. ExplicaŃia ar putea consta în proprietăŃile lipofilice ale substanŃelor carcinogene din tutun care se pot acumula în Ńesutul adipos (299
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
se manifestă mai direct, mai transparent, iar relația se dovedește a fi mai echilibrată. El descoperă cu această ocazie că acest mod de abordare a unei relații se dovedește a fi mult mai satisfăcător. Pentru a-și contrabalansa reflexele de susceptibilitate, el învață să vorbească din nou despre dificultățile sale într-o manieră constructivă. Relațiile dintre Xavier și tatăl său sunt mai relaxate, mai deschise, pacientul iertându-i excesele și relativizându-i într-o oarecare măsură imaginea pe care o avea despre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacient vârstnic, diabetic sau hipertensiv poate determina IRA funcțională sau necroză tubulară acută; același efect îl pot avea citostaticele, de ex. cisplatina) - antecedente familiale de: - afecțiuni renale - importante pentru boli cu transmitere genetică (boala polichistică renală) sau care conferă predispoziție/susceptibilitate (unele glomerulopatii, istoric de insuficiență renală cronică la rudele de gradul I) - diabet zaharat (predispoziția pentru nefropatia diabetică este parțial condiționată de factori genetici) sau diabet renal - ateroscleroză precoce (indiferent de forma de manifestare clinică) - condiționează inclusiv riscul de apariție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pentru lipide, vitamina A, anumite glucide. - modificări particulare ale fanerelor: unghii plate (platonichie) sau scobite, "în linguriță" (koilonichie - Fig. 85B, Planșa III), cu striuri evidente, ondulate, friabile; păr friabil, lipsit de strălucire, cade ușor, crește greuscăderea capacității de apărare antiinfecțioasă (susceptibilitate la infecții, subfebrilitate) - sindromul pica - tendința la ingestia de pământ, în special argilă, gheață, apret, cărămidă - scăderea toleranței la efort, a performanțelor fizice și școlare, iritabilitate, tulburări de atenție și memorie - tulburări neuro-psihice - tulburări de creștere ponderală și staturală (nanism
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de factori: 1. factorul genetic susținut de agregarea în anumite familii cu modificări ale genelor complexului major de histocompatibilitate, de incidența crescută a bolii la rudele de gradul I a pacienților cu LES și la gemeni (50% la monozigoți), de susceptibilitatea crescută la medicamentele care necesită procesul de acetilare hepatică (ex. hidralazină, izoniazidă, metildopa, chinidina, procainamida, fenitoina) etc 2. factorul hormonal susținut de predominanța la sexul feminin, de declanșarea bolii după administrarea de anticoncepționale orale, în timp ce androgenii au efect benefic 3
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care pot contribui la apariția diabetului pe fondul susceptibilității genetice. Criterii de diagnostic În condiții fiziologice, glicemia fluctuează pe parcursul a 24 de ore în limite destul de largi. Astfel, à jeun (pe nemâncate) glicemia plasmatică se încadrează în intervalul 70-110 mg/dl, iar postprandial (după mese, de obicei măsurată la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
antidiabetice anterioară. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat Principalele complicații cronice ale diabetului zaharat sunt reprezentate de neuropatie, microangiopatie și macroangiopatie, hiperglicemia cronică fiind responsabilă de apariția și dezvoltarea acestor complicații, prin intermediul a numeroase mecanisme fiziopatologice complexe, la care se adaugă susceptibilitatea genetică. Studiile publicate în literatura de specialitate au demonstrat faptul că obținerea și menținerea echilibrului glicemic optim previne sau întârzie dezvoltarea lor. Extrem de important este atingerea țintelor glicemice la scurt timp de la diagnosticare, și menținerea lor perioade lungi de timp
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Genetica diabetului zaharat și a complicațiilor sale 1. Genetica diabetului zaharat de tip 1 Argumente pentru condiționarea genetică a T1DM Mai multe argumente vin în sprijinul afirmației că T1DM apare pe un fond de susceptibilitate genetică moștenită. În primul rând este vorba de observația empirică că diabetul de tip 1 prezintă o agregare familială semnificativă [101], adică frecvența bolii este mult mai frecventă în unele familii spre deosebire de altele. Riscul de apariție a T1DM pe parcursul întregii
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
folosește cunoștințele fiziopatologice și de etiopatogenie pentru a identifica moleculele (proteinele) care sunt implicate direct sau indirect în mecanismul de apariție a bolii. Genele care codifică aceste proteine cu funcție cunoscută au o mare probabilitate de a interveni în producerea susceptibilității genetice față de boală și poartă numele de gene candidate. Prin această metodă au fost identificate principalele locusuri de susceptibilitate pentru T1DM: IDDM1 - Regiunea HLA de pe cromozomul 6p21 [17,65,83], ulterior localizat la genele DRB1, DQB1 și DQA1 [81,90
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
de apariție a bolii. Genele care codifică aceste proteine cu funcție cunoscută au o mare probabilitate de a interveni în producerea susceptibilității genetice față de boală și poartă numele de gene candidate. Prin această metodă au fost identificate principalele locusuri de susceptibilitate pentru T1DM: IDDM1 - Regiunea HLA de pe cromozomul 6p21 [17,65,83], ulterior localizat la genele DRB1, DQB1 și DQA1 [81,90,92] și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 [6,40], ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
raportată asocierea unor alele HLA de Clasa I - HLA B8, B15 și B18 care erau întâlnite cu frecvență crescută la pacienții diabetici în comparație cu populația generală. Chiar de la început antigenele de clasa I nu au fost considerate drept factorii primari de susceptibilitate ci mai degrabă markeri care se află în “asociere disequilibrium” cu adevăratele alele predispozante din regiunea HLA. Fenomenul de asociere disequilibrium descrie existența împreună a două sau mai multor alele separate de pe același cromozom mult mai frecvent decât ar fi
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
diabet. Prin contrast, prezența antigenului DR2 era considerată ca fiind protectoare [87]. Cu toate acestea s-a arătat că alelele care codifică antigenele DR3 și DR4 sunt mult prea frecvente în populația generală pentru a fi ele însele factori de susceptibilitate determinanți și s-a sugerat că alte locusuri din regiunea Clasei a II-a ar fi determinante [89]. Cum fenomenul de asociere disequilibrium este foarte puternic între locusurile DR și DQ, atenția s-a îndreptat spre acesta din urmă. Într-
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
descoperit un polimorfism din gena DQB1 care generează două alele DQ7 și DQ8 (ambele asociate cu DR4) și care poate împărți haplotipurile DR4+ în unele de risc (DQ8) și altele protectoare (DQ7) [46,69], sugerând că locusul DQB1 conferă o susceptibilitate mai puternică față de locusul DRB1. Ulterior prin apariția și introducerea pe scară largă a tehnicii PCR, studiul a putut fi făcut la nivel molecular - al genelor DQB1 și al proteinelor exprimate de acestea. Michelsen și Lernmark arată că secvența de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
DQA1*0103 pentru a forma antigenul DQ18. Probabil atât DQ6 cât și DQ18 au un efect direct de protecție împotriva apariției diabetului de tip 1. Prezentăm în final în tabelul următor efectele anumitor combinații de alele DR și DQ asupra susceptibilității față de T1DM la mai multe grupuri etnice. Mecanismul exact prin care antigenele HLA de clasa I și II influențează susceptibilitatea/protecția față de diabetul de tip 1 este încă subiectul unor mari controverse. Una din cele mai atrăgătoare ipoteze este aceea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
apariției diabetului de tip 1. Prezentăm în final în tabelul următor efectele anumitor combinații de alele DR și DQ asupra susceptibilității față de T1DM la mai multe grupuri etnice. Mecanismul exact prin care antigenele HLA de clasa I și II influențează susceptibilitatea/protecția față de diabetul de tip 1 este încă subiectul unor mari controverse. Una din cele mai atrăgătoare ipoteze este aceea că legarea efectivă a antigenelor de către moleculele HLA-DQ depinde de conformația spațială a pungii de legare a antigenului de pe dimerul
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
controverse. Una din cele mai atrăgătoare ipoteze este aceea că legarea efectivă a antigenelor de către moleculele HLA-DQ depinde de conformația spațială a pungii de legare a antigenului de pe dimerul ?/? DQ. Cei doi aminoacizi descriși ca implicați în apariția susceptibilității față de T1DM, Arg-52 DQ? și non-Asp-57 DQ? sunt localizați la extremitățile opuse ale lanțurilor respective [Fig. 3] care formează punga de legare a antigenului. S-a postulat că susbstituția unui aminoacid în aceste poziții „cheie” ale moleculei HLA-DQ determină modificări
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
nici necesară și nici suficientă pentru apariția (respectiv absența) bolii. În perioada 1997 - 1999, în colaborare cu Centrul de Genetică Diabetologică din cadrul Wellcome Trust Center for Human Genetics, Oxford University (Prof. John Todd) am analizat studiul distribuției factorilor genetici de susceptibilitate pentru DZ de tip 1 în România, una din țările Europene cu cea mai mică incidență a bolii din Europa. În final în studiu au fost incluse 204 familii cu T1DM din București și alte 12 județe, lot considerat de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
vedere al genelor HLA) ale populației diabetice din România. Am demonstrat asocierea tipurilor HLA clasa I - HLA B8, HLA A24, și HLA Bw6 cu T1DM pentru populația românească, asociere doar parțial explicată prin asociere-ul acestora cu adevăratele gene de susceptibilitate HLA de clasa a II-a DR și DQ. Aceasta vine să susțină faptul că și alți loci din regiunea HLA (în afară de genele HLA DR și DQ) sunt implicați în susceptibilitatea genetică pentru T1DM în populația din România [34]. Am
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]