2,227 matches
-
își desfăcea pansamentul, ca să-și presare pe rană, o pulbere galbenă dintr-un borcănaș de faianță, peste o bubă care nu se mai tămăduia. Avea nenea Mihalache un cap ca o pepenoaică mică și bună de murat, brăzdată de o tăietură ce-i spinteca obrazul de la tâmplă până la gât. Trompetul îi scotea tabachera din buzunarul hainei, îi răsucea țigara pe care i-o vâra apoi, între buzele umbrite de o mustață arsă de jarul mucului, cărămizie și pleoștită peste colțurile gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ciopârțit Într-o formă prescurtată Îl rănea ca un instrument ascuțit Înfipt În carne. — Să tăiem?? Cum? — Cu un creion albastru, zâmbi Compton, puțin cam crud, după părerea lui Henry. Nu există piesă căreia să nu-i prindă bine câteva tăieturi. Soția mea e foarte pricepută la așa ceva. Așa Începu o perioadă dureroasă de două luni, În care Henry fu convins de amabilul dar implacabilul Compton să renunțe la aproape un sfert din prețioasele sale replici. Procesul se desfășură În principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Henry i se refuză o povestire, tocmai de către Atlantic, dintre toate revistele, care Îi fusese atâta timp client fidel. Reuși să plaseze Elevul rapid În altă parte, dar experiența Îi rămase ca o răsuflare rece În ceafă. Se Întoarse la tăieturile făcute la American cu hotărâre reînnoită. La urma urmelor, avea și un fel de satisfacție Îndârjită În urma luptei câștigătoare cu limitările arbitrare ale convenției teatrale și cu prejudecățile adânc Înrădăcinate ale actorilor-directori de trupă. Ajustarea materialului dramatic, suficientă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu era un efort neglijabil. În noiembrie se duse la Portsmouth, unde trupa se stabilise o săptămână, pentru o lectură șnur a piesei revizuite, și rămase plăcut impresionat de cât de bine curgea și cât de puțin se vedeau cicatricele tăieturilor brutale din ultimele două luni. Calitatea jocului actoricesc, mai ales la rolurile mărunte, Îl Îngrijora oarecum și Își petrecu cel puțin un ceas scriind indicații pentru actori și făcându-i să repete replicile mai expresiv; era Însă o zi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și laudative la adresa Muzei tragice, din care soțul său primise un exemplar din partea autorului (deși soțul nu lăsa să se vadă că ar fi deschis cartea). Henry Îi era recunoscător pentru răbdarea și umorul pe care le manifestase În perioada „tăieturilor“, iar personajul lui Claire Cintré Începuse să se contureze foarte frumos. Până acum, Compton Însuși se dovedea a fi o mică dezamăgire, dar nu Îi putea atrage atenția asupra greșelilor făcute, de față cu ceilalți. De aceea, se Întoarse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Teatru Royal, pentru a livra În persoană textul complet revizuit. Membrii familiei Compton se declarară Încântați de noua formă a actului patru, dar o testare la Bristol scoase la iveală noi probleme pentru care era nevoie de noi ajustări, noi tăieturi și alte noi monologuri, la care lucră În ultima săptămână din noiembrie, Într-o Londră sufocată de o ceață plină de funingine, „groasă ca supa de mazăre“, care plutea pe deasupra străzilor precum o miasmă sinistră și care, chiar și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
precum o miasmă sinistră și care, chiar și la etajul al patrulea al clădirii din De Vere Mansions, impunea prezența lămpilor aprinse Întreaga zi. Chiar Înainte de a termina definitiv cu Americanul, primi din nou vești de la Daly, care cerea alte tăieturi și revizuiri la Doamna Jasper și Îl Întreba dacă poate adăuga un cuplet În versuri cu rimă pentru Ada Rehan, la finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru a obține o reușită. Motivația era vizibilă, dar ea se manifestă Într-o formă nedorită În următorul mesaj al directorului de trupă, de la sfârșitul lui octombrie. Recitise Doamna Jasper și i se păruse În continuare prea lungă. Cerea noi tăieturi și revizuiri. Henry acceptă fără entuziasm să o mai parcurgă o dată dar, după șase zile, raportă „eșecul total“. După părerea lui, nu era cu putință să mai scoată nimic de substanță, fără ca aceasta să fie “ În detrimentul clarității elementare, al logicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
total“. După părerea lui, nu era cu putință să mai scoată nimic de substanță, fără ca aceasta să fie “ În detrimentul clarității elementare, al logicii rigide a acțiunii și al Înșiruirii raționale a etapelor povestirii“. Se oferi să ia În considerare orice tăieturi ar fi propus Daly, dar acesta nu dădu curs invitației. Ceru În schimb „un titlu mai alert“. Henry veni cu una sau două sugestii, pe care Daly le respinse. Într-o stare de exasperare abia stăpânită, Henry Îi trimise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
decât unul dintre obișnuitele trei ouă cleioase. Împinse la o parte vasul În care se aflau cele rămase și, lăsându-și capul În mâini, gemu tare. După atâta timp, după ce piesa fusese acceptată necondiționat și contractul semnat, după atâtea revizuiri, tăieturi și modificări subtile ale dialogurilor și indicațiilor regizorale, să i se spună, după toate acestea, că “Îi lipsește intriga“! Pentru numele lui Dumnezeu, cum să mai bage intrigă În ea acum? În primul moment fu devastat, apoi Însă se Înfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
putea scăpa de suspans, Într-un fel sau altul. În depărtare, cesul bătu trei sferturi. „Încă un an.“ Unde oare se dusese? Ce realizase pe parcursul lui, din punctul de vedere al creației? Absolut nimic În domeniul dramatic, cu excepția obișnuitelor, dureroaselor tăieturi și ajustări la Guy Domville, odată cu avansarea repetițiilor. Îi trimisese lui Compton scenariul de la Promisiunea, considerând că rolul eroului principal avea să Îi placă, dar Compton i-l respinsese prompt și categoric, oripilându-se atât de tare În fața subiectului, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să se mai uite măcar la piesă, nemite să o mai refacă, fără să Îl cuprindă greața. „Huo! Huo!“ Probabil va strânge din dinți și o va face. Pentru actori și pentru ideea de onoare profesională, va mai face o „tăietură“, ultima, În textul deja sângerând și plin de cicatricele nenumăratelor răni de același fel. Nu Își făcea nici o iluzie că această bâjbâială chirurgicală avea să salveze spectacolul de la a deveni un eșec comercial; și dacă, printr-o minune, Îl salva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
publicase, cu câteva rânduri sub numele lui, poeme cu mai multe strofe, plăcut rimate: o duzină bună de poezii închinate primăverii și toamnei, una de Ziua Morților și una de Crăciun, pe care eu le-am găsit acum, adunate ca tăieturi din ziare, în acel cufăr ce a devenit călăuzitor pentru mine - așa a evaluat mama mea, peste ani, această descoperire. Și, deoarece și fiul ei era tentat să considere acest indiciu ca fiind important, pe la mijlocul anilor ‘60, când, după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
jgheab ca să nu facă cheaguri. „Să mestecați, asta trebe, să mestecați întruna!“ Așadar, ședeam pe scăunele, pe lăzi, pe gresia podelei și amestecam în jgheaburi imaginare spre stânga, spre dreapta, pe urmă încrucișat, sângele de porc care țâșnea aburind din tăietura închipuită făcută de cuțit pentru ca, apoi, doar să mai picure. Ni se părea că auzim scroafa guițând tot mai stins, că simțim căldura sângelui, că inspirăm mirosul de sânge. De îndată ce, în anii de mai târziu, eram invitat la tăierea porcului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
prima mea iubire nu și-ar fi găsit brusc sfârșitul. Mama iubitei mele, o femeie de la bun început amenințătoare chiar și de la distanță, îi poruncise fiicei ei, la urma urmelor ascultătoare, să se întoarcă la Stuttgart imediat, fără alte comentarii! Tăieturile din ziare confirmau lucrurile îngrozitoare pe care le citise în presă. Era vorba, preț de un articol întreg, de ucidearea unei tinere fete de către un cioplitor în piatră, o crimă brutală, comisă cu uneltele acestuia, ciocan și șpiț, care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de către un cioplitor în piatră, o crimă brutală, comisă cu uneltele acestuia, ciocan și șpiț, care erau reproduse ca indicii fotografice. Drept care eu eram fără nici o ezitare identificat în scris, de o mamă turbată, cu cioplitorul asasin. În plus, în tăietura din ziar atașată scrisorii se mai putea citi că asasinul era originar din Est și stângaci. E drept că Annerose a stat pe gânduri o noapte lungă și o jumătate de zi, dar mama a învins. Sfâșietoare despărțire! Atelierul aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
își tezaurizau mânia acumulată în timpul în care eu spălam vasele. Era evident că duelul lor avea nevoie de un martor, de care duceau adeseori lipsă. Uneori aruncau unul într-altul cu cuțite și furculițe. O dată a trebuit să pansez o tăietură pe dosul palmei lui monsieur. Cu cunoștințele mele insuficiente în materie de limbă, nu puteam decât să bănuiesc ce anume îi stârnea pe cei doi aruncători, făcându-i până la urmă să explodeze: posibil, o dispută legată de o moștenire, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un cinism care mi-a evocat cele mai Îndrăznețe pagini din Gil Blas de Santillana, a afirmat că, Înșelând Încrederea prințesei și a duhovnicului ei, părintele Abramowicz, Îi sustrăsese acesteia un vechi diamant uriaș, un non-pareil care din pricina unei singure tăieturi defectuoase nu era cel mai valoros din lume. Trecuseră douăzeci de ani din noaptea lor de foc, furt și fugă; În răstimp, valul roșu Îi alungase din Imperiul țarilor atât pe marea doamnă jefuită, cât și pe grăjdarul necredincios. Tripla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu Încrustații dă sidef, ca să copie spumanta. — Primu maestru? — Un manglitor dă găini care mi-a inițiat săcretele dân artă. — Prima terfeloagă? — Recado para don Martiniano Leguizamón. Un succes dă stimă În peisaj, mai ceva ca Pacea Generală. Pă lângă tăieturile obișnuite, păstrez laurii Premiului Inițiere pentru clasa dân 19, care am avut marea plăcere să-l Împart cu toaișu meu dă premiu Carlos J. Lobatto, dăvreme răpit gloriei când a dat ortu popii, un cincinal după ce-a publicat Oul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-se vreun obstacol subacvatic, dar nu s-a găsit nimic. Reînfășurarea cablului a durat câteva ore, deoarece nava se deplasase cu mai bine de o milă de la locul unde acesta se rupsese. Examinându-se capătul cablului, s-a constatat că tăietura era netedă, „de parcă ar fi fost tăiat cu un foarfece uriaș“, cum se exprimase cineva. Mai departe. O secțiune a cablului din fibre optice era ținută În fața aparatului fotografic de mâna aspră a unui marinar. — După cum observați, natura tăieturii sugerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
că tăietura era netedă, „de parcă ar fi fost tăiat cu un foarfece uriaș“, cum se exprimase cineva. Mai departe. O secțiune a cablului din fibre optice era ținută În fața aparatului fotografic de mâna aspră a unui marinar. — După cum observați, natura tăieturii sugerează un obstacol artificial de un anume fel. Rose a revenit spre nord, la locul accidentului. Mai departe. Apăru o alternanță de linii albe și negre, cu o zonă de puncte mici. Aceasta este o diagramă de sonar, luată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sau În timp? — Probabil altundeva, pe această navă. — N-aș prea crede, se Îndoi Harry. Priviți la pielea de pe scaune: este nou-nouță. — Poate că a fost o navă nouă. Nu, am spus nou-nouță. Pielea asta nu prezintă nici o zgârietură, nici o tăietură, nici o urmă a vreunei cești de cafea ori vreo altă pată. Nimic nu sugerează că pe aceste scaune s-a stat vreodată. — Poate că nici nu a avut echipaj. — De ce ar fi fost prevăzute scaune dacă nu exista echipaj? — Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
privit totul de la distanță. Răsuci cadavrul. Pe partea stângă costumul era sfîșiat. Văzu o clipă imaginea cărnii roșii zdrobite. Norman se aplecă să o cerceteze. — Un accident? — Nu cred, spuse Beth. — Uite. Ține-o. Norman ridică marginile materialului. Mai multe tăieturi distincte se Întâlneau Într-un punct central. — De fapt, e tăiat Într-un model de stea, spuse el. Vezi? Beth făcu un pas Înapoi. Da, văd. Ce ar fi putut provoca asta, Beth? — Nu... nu sunt sigură. Beth se Îndepărtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
De fapt, e tăiat Într-un model de stea, spuse el. Vezi? Beth făcu un pas Înapoi. Da, văd. Ce ar fi putut provoca asta, Beth? — Nu... nu sunt sigură. Beth se Îndepărtă și mai mult. Norman se uită prin tăietură la trupul acoperit de costum. — Carnea este macerată. — Macerată? — Mestecată. — Dumnezeule! „Da, În mod evident, mestecată“, Își zise el, cercetând mai atent tăietura. Rana era neobișnuită: tăieturi zdrențuite, fine, În carne. Firișoare rozalii de sânge se ridicau și alunecau ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
provoca asta, Beth? — Nu... nu sunt sigură. Beth se Îndepărtă și mai mult. Norman se uită prin tăietură la trupul acoperit de costum. — Carnea este macerată. — Macerată? — Mestecată. — Dumnezeule! „Da, În mod evident, mestecată“, Își zise el, cercetând mai atent tăietura. Rana era neobișnuită: tăieturi zdrențuite, fine, În carne. Firișoare rozalii de sânge se ridicau și alunecau ușor pe lângă vizorul său. — Hai să ne Întoarcem, spuse Beth. — Mai stai puțin. Norman strânse cu mâna corpul la picioare, șolduri, umeri. Peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]