1,757 matches
-
-n brațe. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac - am fost trist vrodată. Tristeța fuge de mine ca cumătru-meu de tămâie. Dar lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul, am făcut o față turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă {EminescuOpVII 156} de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să râdă. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac - am fost trist vrodată. Tristeța fuge de mine ca cumătru-meu de tămâie. Dar lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul tău, am făcut o față cătrănită și turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
părea că-mi plec albastrele mele mări și înstelatele mele ceruri, munții mei cei negri și văile mele cele verzi, nopțile mele cele lunatece și zilele mele cele de foc, îmi părea că le plec toate și le-nchin cu tămâia vieței lor unei palide umbre de argint, ce-mi părea centrul lumei, umbră ce cobora razele soarelui ca pe-o scară de aur - umbra Poesis! Adeseori îmi părea cumcă Eternitatea nu mi-ar fi destulă s-o ador și că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i s-aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet. În fund, lângă pridvor, erau mai mulți oameni din curtea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
societatea din afară și nu mai are drept societate decît masa prezentă. Toți împărtășesc aceleași sentimente simple și puternice, aflîndu-se într-o stare de felul celor atît de bine descrise de Stendhal: "A fost și un Te deum, valuri de tămîie, șarje prelungi de muschete și artilerie; țăranii erau îmbătați de fericire și pioșenie. O astfel de zi dărîmă toată munca a o sută de ziare iacobine"220. Ceremoniile sînt adevărate mese în care conducătorul este în același timp și oficiant
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Gaillard, 1999) Tip de aromă Exemple Mirosuri de fructe Măr, pară, strugure, zmeură, lămâie, grepfrut etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin, ceară, tămâie etc. Mirosuri de ars Pâine prăjită, tutun, cafea, cacao etc. Mirosuri picante Piper, scorțișoară, micsandră, vanilie, dafin, nucșoară etc. Mirosuri animale Piele, vânat, blană, mosc etc. Mirosuri vegetale Iarbă, fân cosit, cicoare, anghinare, mușchi, frunze uscate etc. Mirosuri de pădure
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o răgace. Avea pantofi și fuste veștejite Și parcă-ar fi avut și copite. Parcă avea un beteșug, Parcă ieșise-atunci dintr-un coșgiug Și, mai abitir, Venea din cimitir, Ca o momâie. I se strâmbase ceva Și parcă puțea A tămâie. Săteanul dete bici. — „Ce cauți noaptea, cernită, pe-aici?”... (Ucigă-l toaca) Caracterul anecdotic al poemului este cât se poate de evident; stilul indirect liber alternează cu cel direct (notarea frustă a dialogurilor accentuează distanțarea de lirism), iar impresia de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
metalic, de parcă la fiecare pas s-ar fi deschis câte o fereastră strânsă până atunci în încuietori de fier. Din văzduhul veacului celui nou nu venea o adiere proaspătă, păduratică, ci una gălbuie și dulceagă, ca dintr-un bulgăre de tămâie. De aceea stelele păreau uriașe și se vălureau, ca și cum s-ar fi oglindit într-o apă curgătoare. De altfel, reperele începuseră să se inverseze, prapurii, deși mergeau în față, închideau mai degrabă cortegiul, în loc să-l deschidă. Cei care duceau epitaful
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ologi. Eu m-am născut cu frica asta, șopti Coltuc. Nu pot să scap de ea. O să mor și tot n-o să mă vindec. Cei care urcau se amestecau cu cei ce coborau. În aer plutea un miros subțire de tămâie și busuioc. Șirul de la moaște înainta greu, oamenii moțăiau în hainele lor groase, pășind unii după alții, ca-n somn. Doi tineri cu părul lung, strâns la spate, cu bărbi nepieptănate și straie călugărești, cereau bani pentru repararea mănăstirii. — Uită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fața în jos. — Să ne mai dea ! strigau alții, trecând cu tălpile peste umerii lui, peste ceafă, peste șalele neterminate, strivindu-i buzele și obrajii de caldarâm. — Apropiați-vă, oameni buni, striga megafonul, acoperind cu aroma boabelor coapte mirosul de tămâie, e din partea domnului primar, nu uitați... ! Iar oamenii buni veneau, răsturnând și strivind. Orbul nu mai atinse pământul cu vârful bastonului. Nimeri peste gleznele altora, apoi gleznele îl nimeriră pe el, „aveți milă“, strigă, „sunt doar un orb“, dar foamea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
căuta poate gestul din afară care să dea un sens micilor sfințenii răsărite în el. A băut un ceai cu Noica, au vorbit vreo oră și a plecat apoi la Oradea. Astăzi am în față scrisoarea lui cu gust de tămâie și de edificatio și mă izbește un citat care se află aci, din Simeon Evlaviosul. Mă recunosc în el cu acea deliberată și metodologică livrare de mine în mâna lui Noica, de cu ani în urmă, pe care am resimțit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei este de asemenea de o simplitate absolută. Din replica ironică a lui Sarapion (396 f-397 b) putem deduce că : „ea coboară În lăcașul profetic fără să se parfumeze, fără să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz”. Această mixis Între gândirea divină și sufletul uman, pe de o parte, și ignoranța Pythiei (care, În același timp, este o garanție a purității ei), pe de alta, arată În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
reproșăm Pythiei că nu scoate sunete mai armonioase decât Glauke 1, (397) cântăreața care se acompania singură la chitară, că ea coboară În lăcașul profetic fără să se parfumeze, fără să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz2. Nu vezi tu oare ce farmec au versurile poetei Sappho, menite să-i Încânte și să-i seducă pe ascultători? Dar Sibylla, după spusele lui Heraclit 3, grăind sub imperiul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu se lucrează, din această zi sosesc rândunelele, considerate păsări aducătoare de noroc, se „dezleagă” limba tuturor păsărilor călătoare, mai ales a cucului, care trebuie auzit când ai bani în buzunar ca să ai noroc tot anul, se afumă pomii cu tămâie, iar dacă soarele se arată dimineața, porumbul semănat întâi va fi frumos. Duminica Floriilor ce precede Paștele, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit, un pai de la mătură, fire de cănepă, trei bucăți de tămâie, cu care descânta astfel: „Plecatu Niculina pi cali, pi cărari,/ Grasă și frumoasă./ La jumătate di cali,/ Se întâlni cu Moș Roș/ Cu cojocu-ntors
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit, un pai de la mătură, fire de cănepă, trei bucăți de tămâie, cu care descânta astfel: „Plecatu Niculina pi cali, pi cărari,/ Grasă și frumoasă./ La jumătate di cali,/ Se întâlni cu Moș Roș/ Cu cojocu-ntors pi dos ,/ Cu ochiul cât un ghiol di mari,/ Cu fața cât o caldari./ Carnea mi-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pricolici când or auzi or alerga/ Și Niculina o rămânea curată ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a lăsat’’. Apoi gusta din vin de trei ori, după care, timp de trei seri la rând, mânca cele trei bucăți de tămâie. Se descânta pe lună nouă, se termina pe lună veche; de trei ori la început de lumină și de trei ori la sfârșit. Descântec „de păr sau păroaică” (cules de la Elena Porcoș) Când apărea o bubă foarte periculoasă, ca o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceapă, coji de usturoi puse pe cărbuni; cu semințe de busuioc aprinse, cu ardei iute, flori de bujor roșu, flori de cimbru de grădină, cu sămânță de cânepă, cu cotoare uscate de mărar, cu putregai de răchită, cu fum de tămâie, cu tutun. Inhalații de aburi de la pietrele de râu Înfierbântate În foc, peste care se toarnă apă rece, de la cărămizi noi și Înfierbântate peste care se toarnă oțet; de la fierturi de frunze de nuc, de flori de mușețel, cu aburi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și mămăligă sau mălai prăjit, stropit cu rachiu de tescovină. Piele de iepure nedubită și nesărată, stropită cu spirt și piper, aplicată pe piept. Cataplasme cu mămăligă și piper, cu cărămidă pisată, făină de muștar și un ou proaspăt, cu tămâie, cu săpun și cărămidă pisată, cu albuș de ou și semințe de cânepă pisate, cu tutun și miere, hrean, ceară de albine. Des folosite sunt ceaiurile de plămânărică, ciuboțica cucului, muștar negru, troscot. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tratament se folosește și de medicina naturistă actuală, cu bune rezultate, dar numai În cazul În care nu a avut loc vreo operație la timpanul urechii respective. Fumigații la urechi cu zahăr și mușețel uscat ars pe cărbuni sau cu tămâie. Aburi cu semințe de cânepă, astfel: Într-un vas cu apă se adaugă semințe de cânepă și se pune la fiert, iar când infuzia clocotește, bolnavul ține urechea deasupra, ca să Îi pătrundă vaporii până la timpan. Cu semințe de cânepă se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și măselele cariate frunze de fragi și căpșuni pisate, de sare, șovârf, dumbeț, cuișoare. Se introduc În găuri, dopuri de bumbac sau de vată Îmbibate În spirt și cu piper iute. Se mai pun În carii ulei de plop, tutun, tămâie sau lemn trăsnit, care apoi se scuipă. Ceai de cimbru de grădină, o linguriță de frunze și flori la o cană, cu care se clătește gura după periaj. Mestecare de frunze și flori proaspete de cimbru de grădină, de mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
grâu și făină de porumb, precum și cu miere de albine sau de "bondari", cu pâine muiată În vin alb natural, sămânță de cânepă pisată și Înmuiată În apă. Aplicări pe ochi de alifii făcute din untdelemn, ceară de albine și tămâie albă, după ce se fac spălături cu aghiazmă păstrată de la sărbători. MIOPIE În caz de scădere a acuității vizuale, un remediu mult folosit În medicina populară Îl constituie planta numită silur, cunoscută și sub denumirea de bureniță, floarea de ochi, dragostea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de dumbrovnic. Când copii plâng noapte din cauza colicilor, se usucă iarbă mare, se duce la biserică, unde stă 40 de zile, cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se bea ceai de coada șoricelului sau cu mentă și tămâie pisată ori cu semințe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
copii plâng noapte din cauza colicilor, se usucă iarbă mare, se duce la biserică, unde stă 40 de zile, cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se bea ceai de coada șoricelului sau cu mentă și tămâie pisată ori cu semințe de busuioc. Se consumă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se bea ceai de coada șoricelului sau cu mentă și tămâie pisată ori cu semințe de busuioc. Se consumă vin fiert cu muguri sau conuri de brad, cu rachiu și piper. Se freacă Încheieturile mâinilor, pe nas
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]