103,224 matches
-
simpli îngrijitori. În cazul în care copilul a dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților adoptatori Număr de ani de căsătorie Frecvențe relative sub 5 ani 12,4 intre 5 si 9 ani 14,2 intre 10 si 14 ani 34,5 intre 15 si 19 ani 21,2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la anul în care familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei) 2003 1055,23 795,09 260,14 2004 1576
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din această analiză a fost eliminată o familiei compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie reținut însă faptul că, majoritatea copiilor adoptați sunt de vârstă mică: 62,3% se încadrează în categoria de vârstă 0-36 luni (vezi tabelul 4.6). Tabelul 4.6. Vârsta copiilor in momentul adopției Categoria de vârstă Frecvențe relative Frecvente cumulate 0-12 luni 18,0 18,0 13-24 luni 20,5 38,5 25-36 luni 23,8 62,3 37-48 luni 11,5 73
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie reținut însă faptul că, majoritatea copiilor adoptați sunt de vârstă mică: 62,3% se încadrează în categoria de vârstă 0-36 luni (vezi tabelul 4.6). Tabelul 4.6. Vârsta copiilor in momentul adopției Categoria de vârstă Frecvențe relative Frecvente cumulate 0-12 luni 18,0 18,0 13-24 luni 20,5 38,5 25-36 luni 23,8 62,3 37-48 luni 11,5 73,8 49-60 luni
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și 60 luni, iar copiii cu vârstă de peste 60 luni mult mai probabil să fie adoptați în Covasna și Harghita. În aceste din urmă județe media de vârstă a copiilor adoptați este cea mai ridicată, fiind de 57,6 luni. Tabelul 4.7. Categorii de copii adoptați în funcție de vârstă, în regiuni culturale diferite 293 Sub 12 luni Între 12 si 36 luni Între 36 si 60 luni Peste 60 luni Regiune culturală Sibiu/ Brașov (2,3) Argeș (-2,4) Bihor (1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86,1% 13,9% Paternitate recunoscută 15,6% 84,4% Frați/surori după ambii părinți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost adoptați împreună cu copilul care face subiectul cazului studiat, iar în 3,1% dintre cazuri frații au fost adoptați de către familii diferite fie în țară, fie în străinătate în perioada în care această formă de adopție a fost posibilă. Tabel 4.9. Istoricul social al fraților copiilor adoptați Măsuri de protecție Frați după ambii părinți Frați după mamă Total Menținuți în familie 43,6% 56% 48,4% Plasament la o persoană sau familie, inclusiv familie extinsă 7,7% 20% 12
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte dintre aceștia solicitând ca părinții să fie sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul copilului preferat să corespundă cu profilul copilului adoptat este redusă cel puțin din punct de vedere al vârstei și al etniei. Chiar dacă majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile Regiuni Copil adoptat din plasament familial la familia adoptivă Bihor 3,3** Harghita/Covasna -2,9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nivel educațional scăzut, mai exact școală profesională sau mai puțin și să aibă vârsta peste 45 de ani. De asemenea este mult mai probabil să fie căsătoriți, cu copii și să nu prezinte probleme medicale care să le împiedice procrearea. Tabelul 4.14. Caracteristici ale adoptatorilor care adoptă copii cu nevoi speciale 301 Caracteristici ale adoptatorilor Copil cu nevoi speciale Nivel educațional Școală profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în vedere cinci variabile: tulburări comportamentale, tulburări emoționale, tulburări senzoriale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. Fiecare variabilă a fost măsurată printr-un ansamblu de itemi (vezi și tabelul 5.1), evaluați pe o scală dihotomică care indică prezența sau absența tulburării / bolii în cauză în momentul adopției, respectiv în momentul studiului. Am ales să întrebăm despre prezența / absența acestor tulburări ca urmare a faptului că, potrivit studiilor de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste rezultate sunt concordante cu cele identificate în alte studii, care demonstrau o capacitate mare de recuperare a copiilor, după momentul adopției 318. Tabelul 5.1 Frecvențe relative și absolute ale copiilor care au prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul studiului 319 Dezvoltarea copilului și starea de sănătate În momentul adopției % (frecvență absolută) În momentul studiului % (frecvență
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul studiului 320 1 2 3 4 5 6 1. Greutate scăzută 1 ,795** ,755** ,228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Din această categorie cele mai frecvente în momentul adopției au fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările comportamentale manifestate in momentul adopției 321 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. Se leagănă singur 1 ,176 ,297* ,556* 627** ,502* ,164 ,498* ,562* ,205 ,134 ,138 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în momentul studiului. 13,3% dintre copii au prezentat în momentul adopției o singură tulburare din această categorie, 15,6% au prezentat două sau trei tulburări, în timp ce 6,7% dintre copii au prezentat între 4 și 8 tulburări comportamentale. În tabelul 5.3 se poate constata cum se asociază aceste tulburări. Tulburări în dezvoltarea cognitivă și a limbajului au fost prezentate de 33,3% dintre copii în momentul adopției. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările în dezvoltarea limbajului (22,2%), apoi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]