2,029 matches
-
de activism generează și distribuie informații cu caracter critic, creând diferite avertizări și reacții prin inversarea ori devierea fluxurilor de comunicare și putere și redând, cel puțin în parte, controlul publicului. Potrivit lui Graham Meikle, în timp ce strategia se desfășoară în spațiu, tactica se folosește de timp, ocupând spațiul căruia i se opune 263. Asemănându-se cu acțiunile de tip culture jamming 264, fenomenul tactical media e interesat de ocuparea spațiului public controlat de mass-media, însă nu pentru a-l scoate din funcțiune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
individualiste oamenii se percep, se autosituează mai degrabă ca independenți, unici, conduși de propria voință și de scopuri personale, în timp ce în societățile colectiviste aceștia se percep ca entități interconectate la grup, cu un comportament influențat de grup, de interesele și tacticile acestuia, predispuși să cedeze în favoarea interesului comun, considerând aceasta o formă de toleranță, de maturitate, de flexibilitate. Prin corelarea celor două tipuri de autosituare s-a propus următoarea tipologie transculturală a indivizilor: (i) tipul bicultural (puternic independent, puternic interdependent); (ii
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu ardei pisat, răspundeau chiorând pe asaltatori. Îmi amintesc că se vorbea atunci de un fierar care făcuse minuni de vitejie respingând el singur atacul bătăușilor celor mai dârji. Bătăușii, văzând că nu pot izbuti să ocupe biroul, au schimbat tactica: s-au dat jos și au început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și cărămizi. Toate geamurile localului au fost sparte, precum și câteva capete. Dar biroul a rămas în mâna lui Serurie. Dându-se alarma, a dat fuga la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii Poliției de Siguranță) și locotenent-colonel Anibal Panaitescu (șeful Serviciului Jandarmeriei, structura informativă a Inspectoratului General al Jandarmeriei) - au scris o carte de specialitate, bazată foarte mult pe experiențe profesionale: Tehnica și tactica comunistă. Volumul are meritul de a scoate în relief intențiile și modurile de acțiune ale comuniștilor, începând din 1920 și până la data redactării ei. Dimitrie Mântulescu, licențiat în drept, viitor inspector regional de poliție în perioada celui de-al doilea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordinea trebuia inoculată prin educația conștiinței ordinei publice a societății și, în unele cazuri, impusă și menținută prin autoritatea și forța legii. Pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în cadrul larg al atribuțiilor, în practica profesională se aplica „știința polițienească”, care cuprindea tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în unele cazuri, impusă și menținută prin autoritatea și forța legii. Pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în cadrul larg al atribuțiilor, în practica profesională se aplica „știința polițienească”, care cuprindea tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Poliție. Tactica polițienească abordează „știința procedării potrivite și folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
folositoare scopului”, necesară în îndeplinirea îndatoririlor serviciului de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de poliție. După cerințele existente, a scopului urmărit și a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a împrejurărilor în care se desfășoară, tactica - simplă sau complexă - se diferenția în felul următor: 1. Tactica funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și observării (filajului); e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica de auxiliar al administrației generale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și observării (filajului); e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica de auxiliar al administrației generale, adică colaborarea cu toate autoritățile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și observării (filajului); e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica de auxiliar al administrației generale, adică colaborarea cu toate autoritățile civile și militare, indiferent dacă Poliția este mandatar, asistent sau colaborator
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și observării (filajului); e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica de auxiliar al administrației generale, adică colaborarea cu toate autoritățile civile și militare, indiferent dacă Poliția este mandatar, asistent sau colaborator în cadrul acțiunilor desfășurate; 6. Tactica educației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și observării (filajului); e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica de auxiliar al administrației generale, adică colaborarea cu toate autoritățile civile și militare, indiferent dacă Poliția este mandatar, asistent sau colaborator în cadrul acțiunilor desfășurate; 6. Tactica educației și instruirii profesionale a funcționarilor din Poliție. La rândul său, tehnica polițienească cuprindea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica de auxiliar al administrației generale, adică colaborarea cu toate autoritățile civile și militare, indiferent dacă Poliția este mandatar, asistent sau colaborator în cadrul acțiunilor desfășurate; 6. Tactica educației și instruirii profesionale a funcționarilor din Poliție. La rândul său, tehnica polițienească cuprindea „totalitatea resurselor necesare și utilizate la îndeplinirea îndatoririlor polițienești”, adică se referea la mijloacele prin care se executau însărcinările primite. Ca și tactica, tehnica specifică era
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiunilor desfășurate; 6. Tactica educației și instruirii profesionale a funcționarilor din Poliție. La rândul său, tehnica polițienească cuprindea „totalitatea resurselor necesare și utilizate la îndeplinirea îndatoririlor polițienești”, adică se referea la mijloacele prin care se executau însărcinările primite. Ca și tactica, tehnica specifică era structurată în câteva direcții de acțiune: 1. Tehnica funcției de conducere; 2. Tehnica criminalistă, care se împărțea în tehnica represivă și tehnica preventivă; 3. Tehnica serviciului de ordine și siguranță, adică toate mijloacele preventive și represive utilizare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
simțitor, mai ales în județele Neamț, Iași, Botoșani și Dorohoi. Social-democrații, existenți numai la Iași, s-au remarcat prin campanii electorale sau sociale agresive. Comuniștii, conducătorii sindicatelor din Iași, își dezvoltau baza socială prin educarea muncitorilor în activitatea ilegală, în conformitate cu tactica Comitetului Central al Partidului Comunist. Grupe și nuclee comuniste au fost descoperite la Focșani, Bârlad, Piatra-Neamț, Vaslui, Huși și Tecuci. Prin apariția ziarului „Dezrobirea” și diferite acțiuni de revenire în legalitate, comuniștii au avut în intenție organizarea maselor și pătrunderea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu «poliția de informații», iar deviza sa, ca organ informativ al statului, a devenit: «să știe tot, să fie pretutindeni, dar să nu apară niciodată». Noi norme metodologice au fost introduse în sprijinul desfășurării activităților specifice. Baza de orientare sau tactica și tehnica serviciului informativ au prevăzut următoarele puncte: a) culegerea informațiilor, care variază după subiectul, obiectivul și mediul respectiv, se efectuează direct sau indirect, prin organe vizibile sau acoperite, regulate sau ocazionale; b) controlul sau verificarea informațiilor; c) recrutarea, controlul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Partidului Comunist, depozitată „de curând” și au confiscat-o. Cu acest prilej au fost arestați Rudolf Nagy din Pradea-Mare, de meserie zugrav, și Irma Geczo, concubina acestuia, de profesie croitoreasă. În urma dizolvării organizațiilor muncitorești de stânga, Partidul Comunist a schimbat tactica de acțiune și s-a apropiat de sindicatele social-democrate, sub acoperirea cărora își urmăreau scopurile inițiale. Pentru întărirea rândurilor s-a făcut apel și la persoanele retrase sau îndepărtate pentru „abateri grave”, cum ar fi N. Popescu-Doreanu, Burăh Kahane, Tiulescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
obținut date care au stat la baza unui referat - Din darea de seamă despre al VII-lea Congres Internațional mondial comunist, ținut la Moscova de la 25 iulie până la jumătatea lunii august 1935 - în care au fost precizate și sarcinile și tactica ce trebuie utilizate de Partidul Comunist din România pentru atingerea scopurilor. Câteva luni mai târziu a fost obținută, tradusă și analizată Circulara Biroului Internaționalei Sindicatelor Roșii - Profintern, adresată Consiliului Sindicatelor Revoluționare din România, pentru mișcarea ceferistă, iar, la 17 mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
necesită indicație corectă ca moment operator, tehnică și tactică chirurgicală [11]. Succesul în chirurgia coronariană este condiționat de [11] : 1. Indicația corect stabilită pe baza evaluării anatomice coronarografice și a stării de viabilitate a segmentului miocardic tributar. 2. Tehnica și tactica chirurgicală 3. Protecția miocardică. Locul și rolul tratamentului chirurgical a fost precizat în mare parte pe baza a trei studii de referință (randomizate, multiinstituționale): „Coronary Artery Surgery Study”, Veteran Administration Cooperative Study, „European Coronary Surgery Study” [12,13,15]. Recomandările
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cardiac. Principalii determinanți ai acidozei miocardice în timpul stopului ischemic la bolnavii supuși chirurgiei coronariene sunt masa VS, presiunea telediastolică a VS (drenajul cavităților stângi), pH-ul intramiocardic la începutul stopului ischemic și cel mai important, durata stopului ischemic. Tehnica și tactica chirurgiei coronare joacă un rol major în protecția miocardică intra-operatorie. Perioada de reperfuzie după declamparea aortei este de mare importanță, iar protecția miocardică în această perioadă este tot atât de importantă ca și în timpul perioadei de ischemie cardioplegică sub clampaj aortic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și rezecție/sutură liniară de perete anterior și apexian în 2 planuri. - AVS mari sunt supuse reconstrucției geometrice de VS cu petec intraventricular dublu, rezecție li sutură liniară în 2 planuri. - Volumul și configurația AVS și a VS determină procedeul, tactica și dimensiunea petecului intraventricular de reconstrucție. Rezultate precoce Rezultatele precoce sunt satisfăcătoare. Înainte de 1977 mortalitatea se situa între 10 și 20 %, dar într-o serie combinată [18], mortalitatea a scăzut la 8%. Extinderea bolii coronare și gradul disfuncției VS influențează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]