1,516 matches
-
acceptabilă, cer senin de primăvară rece, cu vânt tăios, amenințare de ploaie ușoară. La poarta de intrare în mănăstire, o mulțime de mașini parcate haotic, microbuze, chiar și o căruță stin gheră, ce nu-și găsea locul printre atâtea motoare. Tarabele ce propun spre vânzare obiecte religioase își dispută puținul loc rămas disponibil între șoseaua națională și aleea ce trece pe sub bolta porții de intrare. Surprind un dialog între un călugăr care vinde tămâie, fitile de candelă și alte asemenea obiecte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
crudă, neplăcută privirii. Unele dintre ele sunt branșate direct la rețeaua publică de iluminat, altele nu, acestea din urmă având în dotare un generator propriu de curent electric, pe benzină. Sunt angajat într-un dialog aprins cu un vânzător la tarabă, omul are chef de vorbă după 100 de grame de vodcă administrate „contra frigului”, după cum spune dând din umeri și frecându-și palmele una de cealaltă. Pare a fi foarte radical, foarte critic cu privire la organizarea pelerinajului, a infrastructurii de primire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai scump. „Racla Sfintei este scoasă prea devreme ; până acum câțiva ani, ea stătea afară (era expusă, nota mea) doar două-trei zile, nu mai mult, acum s-a ajuns la aproape o săptămână, prea mult, lucrul acesta subțiază deverul la tarabă.” Ultima opinie mi s-a părut a fi extrem de interesantă, faptul că racla expusă spre închinare mult timp în avans are printre altele ca efect secundar o „subțiere”, o diluare a afluenței pelerine raportată la numărul de zile de expunere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cafeniu și aburind din paharul de plastic alb își mai găsește locul și o mică doză de 50 de mililitri de rom ieftin. Pe mai multe cuburi de beton aflate în perimetrul dintre curtea Mitropoliei și locul unde se găsesc tarabele cu obiecte religiose, un grup de țărani care tocmai au „trecut pe la Sfânta” încep să mănânce tacticos zacuscă adusă în borcane de acasă, carași prăjiți în mălai, câteva pulpe de pui, struguri cu boaba mică, cu pâine, mere și pere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
securitară ? Difuzoarele din jur sunt mute, nimic nu răsună pentru moment, dar atmosfera dimineții de vară este una extrem de caldă, de tainică, la fel ca acum 200 de ani, când încă nu erau inventate aceste instrumente. Încă se mai instalează tarabe cu obiecte religioase. Izbitoare aici la Suceava este prezența grupurilor compacte de pelerini din Maramureș, majoritatea compuse din femei, le recunoști ușor după resturile de „port tradițional”, care încă mai fac parte din garderoba lor. Microgrupuri de familie, bunică-mamă- fiică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
datorită istoriei, dezvoltării, amplasării geografice, hagiografiei Sfântului Ioan cel Nou, pelerinajul de la Suceava constituie un studiu de caz excepțional pentru transformările pe care le-a suferit de-a lungul vremii pelerinajul în estul Europei. Comerțul și economia pelerinajului, la Suceava. Tarabele care vând obiecte religioase nu sunt foarte numeroase aici la Suceava, să tot fie cam 10-15 puncte mai importante de vânzare, plasate în imediata apro piere a zidului de incintă, pe exteriorul acestuia, de fapt. Se vând aceleași obiecte ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mediatizăm un Sfânt ! Componența și desfășurarea rândului la miezul nopții. Meteo foarte agreabil, soare cu dinți, nu plouă, nu bate vântul, octombrie ține cu pelerinii. Am hotărât să încep terenul de astăzi prin a sonda zona de comerț cu felurite tarabe, corturi și alte puncte de vânzare cu obiecte religioase. Un inventar rapid al mărfii propuse spre vânzare : lumânări, „consumabile” pentru candelă, carte religioasă, icoane, veșminte preoțești, CD-uri, DVD-uri, cărți religioase, miere și produse apicole „de mănăstire”, din curentul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu scrisul chinuit al celor de pe bordură : „Sunt pelerin”. Fata a plecat. În zare lucesc în mii de ape reclamele luminoase de pe magazinul Unirea, devenit el însuși un imens cearșaf publicitar. Se mai văd ici și colo becurile economice ale tarabelor care vând suveniruri religioase, masate lângă fântânile arteziene. Marele oraș începe să se liniștească, văzduhul răsună de muzică religioasă ieșită din boxele atârnate pe stâlpi, aerul miroase a benzină arsă, ceară și tămâie. Iar rândul își continuă avansul inexorabil către
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sediu, postmodern, ușor kitsch, curtea plină de mașini de teren, luxoase), spitalul local, scăpat ca prin minune de restructurare, și slujbele administrative, plătite de stat, Primărie, Poliție, Pompieri etc. Piața din Hațeg este săracă și adormită și ea, dominată de tarabe care vând mărfuri importate din Ungaria vecină sau legume-fructe din Olanda. Să cumperi în mijlocul Țării Hațegului, plină altădată de livezi de pomi fructiferi, pere italienești sau franțuzești - ce ironie tristă ! Ora 14.00. Drumul spre mănăstire. A început să fie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
propuse spre vânzare borcane de mici dimensiuni cu alimente „bio-eco”. Ciuperci, castraveți, zacuscă - tot ceea ce ei își imaginează că ar putea cumpăra orășenii care trec pe acolo în mașini luxoase (unele dintre ele, nu toate !). Cele mai numeroase sunt însă tarabele care vând flori (cri zanteme de toate formele și culorile) în ghivece de plastic. Nu m-am interesat în mod expres, dar bănuiesc că este vorba de flori plantate în mod special pentru a fi vândute la un moment precis
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
greoaie, pe pietrișul din curte. Colinde de Crăciun răsună molcom în aer, din boxele reglate acum la un nivel acceptabil. Oamenii care au mai rămas parcă nu se îndură să plece acasă, bâjbâie haotic printre brazii centenari din curtea largă. Tarabele comercianților se închid una câte una. Reprezentanții unei televiziuni locale, Phoenix TV, încearcă să ia, disperați, un interviu unui preot al Catedralei, ce le vorbește blazat despre „viața și minunile Sfintei Filofteia”. Un țăran ia aminte la ce se întâmplă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu câteva zile mai înainte, având ca fundal celebra mănăstire Petru-Vodă. Fotografiile sunt încadrate în rame de plastic chinezești, în culori sobre. Răsfoiesc un pliant de mici dimensiuni care propune pelerinaje în Rusia și Ucraina. Pliantele se găsesc expuse pe taraba de cărți a unei doamne, îmbrăcate și ea în costum național, alta decât cea cu care am discutat anterior. Mă privește cum răsfoiesc curios pliantul și mă întreabă dacă am fost până acum în pelerinaj în Rusia. „Nu”, răspund eu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
compacte, ca niște somoni care urcă firul sinuos al unui torent de munte din Alaska ; un amestec de mirare ancestrală în fața „străinului”, mirare reînnoită an de an, și bucurie comercială în fața pelerinului-resursă, care poate va lăsa și câțiva bănuți la tarabele înșirate în fața caselor. Cele mai elaborate păreau a fi cele ale rromilor căldărari din Târgu-Mureș : ceaune, tăvi, talgere, trepiede, discuri, toate din aluminiu, turnate și finisate cu mare acuratețe. Nu este prima oară când văd acest tip de comerț, ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stângaci cu pixul pe o bucată de carton, ceaun mic 30 lei, o bază de negociere deci. Dacă tot acest arsenal meșteșugăresc și culinar poate fi pus în relație cu urmele civilizației tradiționale din împrejurimi, cum pot fi oare interpretate tarabele care înșiră pe un fel de stative de lemn sau direct pe iarba verde din fața curților tot felul de pături, saltele din izopren, veste de ploaie, rucsacuri uzate (inclusiv unul superb, US ARMY, care încă mai păstra pe el numele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o femeie mărunțică, încărcată și ea de bagaje, mai au cu ei și un copil de șase-șapte ani, pe care aflu că se numește Toderuț, după cum era chemat autoritar de tată atunci când acesta era atras irezistibil de culorile și aromele tarabelor din jur. Deasupra rucsacului erau suspendate două bucăți de scândură de circa 1,20 metri lungime și 20 cm lățime, patru țăruși din lemn tare de frasin, ascuțiți la un capăt, și un ciocan de lemn. Toate erau legate împreună cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autostrăzile din Germania, pelerinii pot face continuu naveta între satul Nicula din vale și mănăstire. Chiar în momentul în care scriu aceste rânduri, mă întreb cum fac șoferii lor să evite aglomerația de pelerini răspândiți de-a lungul întregului drum, tarabele cu mărfuri plasate până la marginea îngustei șosele, puii, rațele și gâștele localnicilor. Urc dealul în compania a două femei, Ana și Maria, după cum s-au recomandat, originare dintr-un sat din nordul județului Cluj. Nu am reușit să rețin numele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
studiu de caz exemplar pentru a înțelege relația dintre „mănăstire” și societate, modul în care mediul monastic s-a adaptat provocărilor modernității. Chiar de la început, trebuie subliniată precaritatea acestui tip de comerț legat de pelerinaje. În general este vorba de tarabe improvizate din câteva scaune și mese, foi de cort, sfoară, folie de plastic etc. Multe dintre obiectele de aici se regăsesc și în alte părți, în magazinele „oficiale” ale Bisericii sau la pangarele mănăstirilor. Dar clienții (pelerinii) cumpără cu mare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
intens în ziua (și noaptea !) de dinaintea hramului și în timpul acestuia. Am putut constata prin observație directă că produsele și obiectele vândute în locurile de pelerinaj încearcă să răspundă în general unor anumite impedimente practice și decorative în același timp, ansamblul tarabelor și punctelor de vânzare nefiind altceva decât un mare „supermarket” religios. An de an, există produse-vedetă, ce se disting prin gradul lor de noutate, dovadă a dinamismului și concurenței de pe această piață a bunurilor de „consum religios”. Astfel, am repertoriat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu vânzătorii ambulanți de obiecte „de contact” cu racla (batiste, flori, busuioc, iconițe). Or, toate aceste interacțiuni permanente dau sens pelerinajului și cozii în sine. Persoana care intră și iese prea des din rând sau pierde prea multă vreme la tarabele cu suveniruri religioase devine însă suspectă în ochii celorlalți. Cum să faci deci pentru a fi un „bun pelerin” și, în același timp, să te acomodezi cu normele, uneori foarte dure, ale așteptării ? Dincolo de discursul didactic al Bisericii cu privire la virtuțile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
clopotele de la Putna. Săraci fiind, am trezit reacții adverse, acordând cu destulă ușurință burse unor basarabeni care nu le meritau, când studenții locului rămâneau fără cămin. Nici cărțile românești n-au fost primite cum se cuvine: le-am găsit pe tarabe, la vânzare, în bazarurile județului! În ciuda adversităților, trăgându-ne pe seamă, să privim, așa cum arătam în prefața unei cărți, cu încredere până la marginile pământului românesc. Din multiple cauze, nu numai oamenii politici din Basarabia, dar și oamenii obișnuiți nu ne
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
moșiile întinse și de mizeria țărănimii, interesele străine furnizau guvernului împrumuturi de care acesta avea nevoie urgentă 15. Pe plan intern, capitalul României era reprezentat de banca lui Maurice și Aristide Blank; dar instituția lor bancară semăna mai mult cu tarabele cămătarilor unui despotism oriental decît cu un sistem bancar modern. Atît interesele financiare străine cît și cele interne erau legate de sistem într-o manieră dezastruoasă. România avea nevoie de o burghezie în stil occidental, dar constituia încă o societate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de uscat. Înainte de amiază Dabija, apoi Brătianu, căruia îi relatez conversația cu Lahovary. După-amiază plimbare cu trăsura la Filaret și Cotroceni. Seara la ora 10½ bal al Societății „Furnica” la teatru, toate doamnele în costume românești, foarte plin, cald. Tombolă, tarabe etc. Acolo până la ora 12½. Elisabeta foarte obosită. Noaptea +4°R. Miercuri, 6 februarie/25 ianuarie Vreme senină, deloc frig. Înainte de amiază Sturdza, care îmi prezintă proiectul pentru Domeniile Coroanei. Ora 12 Aurelian, primit depeșă conform căreia a murit la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sturdza. A venit Bălăceanu. Pe urmă Brâncoveanu și Văcărescu, care pleacă la Bruxelles, apoi la Haga, apoi la Roma. Seara balul Societății „Furnica”. Ora 10 băut un ceai cu Elisabeta. Ora 10¼ plecat singur la teatru, enorm de aglomerat. Tombolă, tarabe, unde eu cumpăr mult. Ruletă. Acolo până la ora 12½, întregul corp diplomatic. Ora 1 în pat. Joi, 12 februarie/31 ianuarie Ninsoare, moină, frig. Înainte de amiază doar Lecca. Alecsandri numit la Paris. Ora 2 se prezintă generalul Barozzi, pe care
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sâmbătă, 5 februarie/24 ianuarie -1°R, ceață. Înainte de amiază Pherekyde, situația este încă relicoasă, Franța din cauza lui Boulanger. După-amiaza C. Manu. Orele 5-7 Kalinderu. Ora 10 balul Furnica în sala Eforiei, acolo corpul diplomatic, mulți din societate etc. Tombolă, tarabe. Noi rămânem până la ora 12½. Duminică, 6 februarie/25 ianuarie Vreme minunată, deloc rece. Ora 10 capela episcopală. La episcop. Plimbare cu trăsura. Orele 1½-4½ audiențe. Brătianu bolnav. Seara cu Elisabeta. Murit Antoinette Tavezi la Forli. Leopold și Antoinette la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Articolul 1 În înțelesul prezenței hotărâri, prin obiecte de mobilier urban se înțelege: tonete, tarabe, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării și comercializării presei, cărților și florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundații sau platforme, precum și fără racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice. Articolul 2 Autoritățile administrației publice locale pot emite autorizații
HOTĂRÂRE nr. 584 din 21 iunie 2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135305_a_136634]