2,706 matches
-
măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă a configurației ritmice inițiale. Indicația Mouvt sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a preludiului proiectează expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său (recomandat în limitele unor valori metronomice de ), indicațiile vizând abordarea liberă presupun o serie de implicații cu mult mai complexe în planul înțelegerii și ulterior
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția ulterioară a sunetului începând cu măsura 33), tema catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei forme clasice de sonata, aduce în prim-plan
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei pedale ostinate de secundă mare (). Ultima secțiune readuce expresia tarantella-ei în registrul acut, contrapunctată de o linie melodică intermediară în , pedala sonoră () plasată în registrul grav și ostinato-ul unui tremolo la interval de terță mică. Coda marchează revenirea tempo-ului inițial, operând progresiv la temperarea atmosferei, precum și juxtapunerea insistentă a unor elemente melodice, ce aparțin principalelor entități tematice ale piesei. Astfel, apar expuse succesiv fragmente din expresia tarantella-ei, „semnalul de corn” și formula ritmicomelodică ostinato a secțiunii mediane. Traiectoria
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
umor imaginii proiectate. Un aspect structural de mare subtilitate, care vine să pună în evidență capacitățile componistice remarcabile ale lui Claude Debussy, se distinge în viziunea de concepere a parametrului agogic, proiectat într-o evoluție variabilă a diferitelor valori de tempo, fapt care profilează cu fidelitate acele atitudini instabile emoțional ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale Menestrelilor, Richard Langham Smith amintea despre o interpretare de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același plan interpretativ, sunetele plasate în sopranul acordurilor necesită o subliniere pregnantă, în scopul de a contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apăsătoare, o stare de amorțire a simțurilor, departe de acea plăcută abandonare a Sunetelor și parfumurilor lui Baudelaire. Deloc întâmplătoare este alegerea unei figuri motivice cu sens descendent, care să asigure fundalul sonor al apatiei, permanent dominate de obsesia „căderii”. Tempo-ul Modéré - extrêmement égal et léger ar trebui să se încadreze între limitele indicației metronomice de , în scopul realizării unei interpretări adecvate caracterului muzicii, în spiritul imaginilor supuse evocării. La același nivel interpretativ, planul inferior al discursului ce desfășoară ideea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
episod va fi demarcată în mod suplimentar de subtilități ale limbajului ce atrag atenția prin noutate: indicația melodică Cédez (în acest caz este interesant de observat aportul evident al agogicii în decuparea formei macrostructurale). În plan interpretativ, această relaxare a tempo-ului trebuie să evite exagerarea efectului sonor indicat, care apare de altfel implicit prin augmentarea valorilor ritmice ale evoluției ( ); indicația dinamică più pp asociată nuanței decresc. conduce la reducerea sonorităților până la rezonanțe abia perceptibile ce se „evaporă” în sunetele arpegiate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
creat prin mișcarea circulară a arpegiilor repetate cu insistență (măsurile 32 37). În mod adițional, delimitarea structurii formale este determinată de numeroase modificări de scriitură, ce survin la nivelul parametrilor de limbaj: indicația agogică Un peu retenu ce semnalează trenarea tempoului; pe fondul unei abstractizări tot mai pronunțate a bitonalismului agregatelor armonice, linia melodică a planului inferior evoluează cu predominanță prin intervalul de secundă mărită și cel enarmonic acestuia (3m), difuzând rezonanțe inedite limbajului armonic utilizat anterior; diminuarea ritmică în diviziuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
major) cu septimă mică și nonă mică, la care se adaugă sexta mare conținută în planul inferior al discursului. Aspectul subtil care elimină posibilitatea conturării evidente a efectului sonor este tocmai acea îndrăzneață plasare a nonei la baza dispunerii acordice. Tempo-ul Lent et mélancolique ce adaugă o nouă indicație sugestivă celei tradiționale, evocă acea stare interioară de liniște, efect al tristeții înăbușite sau al unei resemnate împăcări. Relativ corespondentă celei anterioare (în scopul de a realiza acel transfer de stare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
realiza acel transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a discursului. Acea „pată de culoare” plasată în finalul secțiunii mediane determină efectul revelator al unei iluminări în contextul unei atmosfere predominant statice. Ineditul modalității de avansare decurge din multiplele modificări ce se percep la nivelul parametrilor de limbaj: încetinirea tempo-ului solicitată prin indicația Plus lent (Mai lent); alternanța registrelor opuse care juxtapune astfel efecte sonore contrastante; prezența formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum p marqué, en dehors, mf; fluctuațiile dinamice indicate prin < >. Momentul de climax al preludiului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evocatoare a acestor stări conflictuale, care trebuie să domine întreaga atmosferă a acestor pagini. De altfel, ideea contrastului va guverna nu numai structura conceptuală de ansamblu, ci și evoluția fiecărui parametru de limbaj, remarcând opoziții la nivelul dinamicii ( f / p ), tempo ului (strict / rubato), registrelor (acut/grav) sau armoniei (tonal/modal). La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , respectând astfel mișcarea lentă a habanerei, care, alături de măsura binară ( ) și ritmul specific, reprezintă trăsăturile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
De altfel, ideea contrastului va guverna nu numai structura conceptuală de ansamblu, ci și evoluția fiecărui parametru de limbaj, remarcând opoziții la nivelul dinamicii ( f / p ), tempo ului (strict / rubato), registrelor (acut/grav) sau armoniei (tonal/modal). La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , respectând astfel mișcarea lentă a habanerei, care, alături de măsura binară ( ) și ritmul specific, reprezintă trăsăturile caracteristice ale acestui dans cubanez (de origine spaniolă). Însoțite aproape continuu de ostinato-ul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu rol de pedală armonică; avansarea celor două planuri superioare spre registrul grav; indicația dinamică p molto dim..., ce reduce sonoritatea inițială la o murmurare venită din depărtare. Debutul celei de-a doua secțiuni sugerează o distanțare spațială vizualizată prin: tempo-ul liber al rubato-ului, în care evoluția discursului nu se mai supune unei ritmicități determinate, generând un efect sonor de inconsecvență, receptat ca o formă a irealului; ecoul unor clișee ale temei reeditată în octave, interval ce are o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
confuze. Reeditarea măsurilor introductive va coincide cu atingerea climaxului de dinamică al preludiului, prin marcarea acestora cu indicații de f âpre, cresc., ff (passionnément), precum și abandonarea acelor contraste dinamice ( f / p ) prezente în afirmația inițială. Astfel, printr-o revenire la tempo-ul de început (au mouvement), noua expresie va difuza o pasiune dezlănțuită ce atinge de această dată limitele sentimentului rostit cu impulsivitatea instinctelor. Țesătura sonoră va sublinia, în mod adițional, această izbucnire impetuoasă prin avansarea pedalei ostinato spre registrul extrem
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant) în ultimele patru măsuri ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un major cu cvintă coborâtă (un exemplu de acord cu notă cromatică adăugată, adesea întâlnit în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
esențială a expresiilor acestora. Printr-o secvențare a configurației intervalice prezentă în structura pentatonică a arpeggiato-urilor plasate pe timpul întâi al măsurilor 25 - 28 (vezi exemplul 166), imaginea de final va avansa 206 spre registrul extrem acut al claviaturii într-un tempo ușor trenat (un peu retardé), care, asociat indicației de dinamică extrem de redusă (pp lointain - îndepărtat), va sugera un efect sonor de spațializare ce își topește existența „materială” în orizonturile Nesfârșirii. Iar tăcerea ce îneacă delirul ultimului strigăt al pasiunii răscolite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Feux d’artifice, preludiul Les fées sont d’exquises danseuses va fi interpretat în primă audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Senzația unei încântătoare plutiri își va afla corespondența sonoră în opțiunea pentru tempo Rapide et léger, care, asociat ritmului uniform , va asigura cadrul optim al „demonstrațiilor de virtuozitate” ale personajelor invocate. La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , creându-se astfel un flux sonor perpetuu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Senzația unei încântătoare plutiri își va afla corespondența sonoră în opțiunea pentru tempo Rapide et léger, care, asociat ritmului uniform , va asigura cadrul optim al „demonstrațiilor de virtuozitate” ale personajelor invocate. La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , creându-se astfel un flux sonor perpetuu ce emană vioiciune și prospețime. Caracterul efervescent al inspirației sonore ce iradiază vitalitate marchează o schimbare evidentă de atmosferă, aspect ce va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce pentru prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore până la spațiul delimitat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului, realizat pe multiplele planuri ale alternanței de registre, tempo-uri (mouvement cédez rubato) și dinamici opuse (p mf p - più p - pp). Aspectul cadenței conservă acea formă „lansată”, în care dinamizarea progresivă a țesăturii sonore se va realiza prin diminuarea ritmică pregnantă a finalului, în care predomină valorile de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]