5,641 matches
-
aduse tratatului Despre dreapta credință în noul context al polemicii antinestoriene (în special o distanțare mai netă de Apolinarie) și, în plus, în dialog - spre deosebire de opera dedicată lui Theodosius - lipsește termenul theotokos. Această absență, ca și anumite elemente comune de terminologie ar situa Despre întrupare mai aproape de epistola sărbătorească 17 (sfîrșitul lui 428 - începutul lui 429); mai greu de susținut e propunerea lui G.M. de Durand de a considera dialogul un apendice al dialogurilor despre Treime, compuse prin 426. O dată izbucnită
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
extrase din „sfinții părinți”, Chiril vrînd să demonstreze că respectă tradiția ortodoxiei catolice. De altfel, în scrierea lui Andrei erau vizate nu atît greșelile lui Chiril, cît, mai degrabă, contradicțiile dintre anatematisme și precedentele sale scrieri, ca și folosirea unei terminologii ambigue și imprudente. Mai dur e tonul folosit contra lui Teodoret, care îl criticase aspru pe Chiril pentru că folosea o terminologie eretică și plină de blasfemii și pentru că aducea înnoiri nelegiuitei doctrine a lui Apolinarie. în timp ce era arestat la Efes
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu atît greșelile lui Chiril, cît, mai degrabă, contradicțiile dintre anatematisme și precedentele sale scrieri, ca și folosirea unei terminologii ambigue și imprudente. Mai dur e tonul folosit contra lui Teodoret, care îl criticase aspru pe Chiril pentru că folosea o terminologie eretică și plină de blasfemii și pentru că aducea înnoiri nelegiuitei doctrine a lui Apolinarie. în timp ce era arestat la Efes, a compus, în august sau septembrie 431, la cererea episcopilor care participau la sinod, o scurtă Explicație a celor douăsprezece capitole
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
împreună cu Arie și Eunomius: a crezut că Dumnezeu devenise om) și se afirmă că Patimile sînt legate de oikonomia, iar crucea nu aduce atingere divinității Unului-născut (7, 2); Vasile spune că Fiul lui Dumnezeu „se îmbracă” în umanitate (25, 3). Terminologia este așadar în mod clar antiohiană, însă nu nestoriană. Fotie îi mai atribuia lui Vasile un poem despre protomartira Tecla. Pînă la noi a ajuns sub numele său o operă în proză în două cărți Despre viața și minunile Sfintei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
divinitatea care le conținea (de exemplu, Numele divine 5, 9: 825A). Cristologia lui Dionisie nu se abate de la dogma stabilită la Calcedon în privința unirii celor două naturi, umană și divină, în Cristos (de exemplu, Numele divine 2, 10: 648D-649A), însă terminologia referitoare la caracterul inalterabil al naturii divine în Cristos și la absența confuziei dintre aceasta și natura umană se găsește deja, în secolele al IV-lea și al V-lea, la Nemesius de Emesa, care declară în mod explicit că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ales interpretarea semnelor. Sînt produse, prin analogie, combinații noi: unele se păstrează încă, sub aspect lexical, în registrul popular - "cocoșii rurali care cucurigesc a pagubă" ("Gazeta de Vest", 36, 1990, 8); altele așează nonșalant în tiparul construcției diverse neologisme, chiar terminologie politică contemporană: "ușile vraiște, care dau a remaniere prin restructurare" ("România liberă" = RL, 2566, 1998, 1); "am scuipat cu toții-n sîn a scepticism realist" ("Evenimentul zilei", 2333, 2000, 10). Aș mai aminti aici o altă construcție în care apare a
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
au obligația de a sprijinii educația fizică, sportul pentru toți și sportul de performanță și de a asigura condițiile de practicare a acestora.”. (Legea Educației Fizice și Sportului, nr.69, Monitorul Oficial al României nr.200 din 9 mai 2000). Terminologia educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974) prezintă următoarea definiție: „o activitate care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exercițiului fizic, în scopul măririi, în principal, a potențialului biologic al omului, în concordanță cu cerințele sociale.” . În Teoria
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
exercițiul fizic: și exercițiul fizic este o acțiune, însă cu caracter preponderent corporal; exercițiul fizic este repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod voluntar în scopul realizării obiectivelor stabilite în activitatea motrică respectivă. În Terminologia Educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974), exercițiul fizic este definit ca fiind: „actul motric repetat sistematic care constituie mijlocul principal de realizare a sarcinilor educației fizice și sportului.” Exercițiul fizic nu trebuie înțeles numai ca o repetare stereotipă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1980), Firea E. (1984), Dragnea A. (1993, 1996), Cârstea Gh., (1993, 1999, 2000); calitate fizică Zațiorski V.M. (1975), Demeter A. (1981); capacitate motrică - Manno R. (1992), Tudor V. (1999); aptitudine motrică - literatura franceză, Rață G. (2004), Mârza D.D. (2006). În terminologia educației fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I., publică în Teoria educației fizice și sportului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Stadion, București) următoarea definiție a calităților motrice: „Însușiri ale organismului, concretizate în capacitatea de efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de forță, viteză, îndemânare și rezistență.”. Noțiunea ,,aptitudine motrică”, integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia Educației fizice și sportului (1974), este definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează pe predispoziții cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în cadrul lecțiilor de educație fizică școlară. Orice joc sportiv, ca de altfel orice ramură de sport, pentru a putea fi practicat necesită un bagaj de deprinderi motrice specifice legate de manevrarea obiectului de joc, bagaj de deprinderi motrice numit de terminologia sportivă: tehnică. Pentru a fi mai bine înțeleși vom enumera în cele ce urmează câteva definiții ale tehnicii: „Tehnica reprezintă un ansamblu de deprinderi motrice de procedee specifice manevrării mingii și deplasării jucătorilor în vederea executării acestor manevre care se desfășoară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
echipelor mixte, dacă sarcinile jocului nu sunt prea complexe; alegerea sau numirea căpitanilor de echipă, ca formă de motivare a elevilor. 5. Explicarea și demonstrarea jocului Este foarte important ca explicația jocului să se facă scurt și succint, folosind o terminologie (vocabular) adecvată vârstei elevilor. Explicația verbală trebuie sa fie foarte clară și să puncteze elementele esențiale și regulamentul de desfășurare al jocului. Obligatoriu se va efectua un „joc de probă” pentru a verifica dacă elevii participanți au înțeles corect etapele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
două voci despre rostul poetic, elaborată sub forma unui dialog, în douăsprezece trepte („zile”), între un Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
se consumă între „polii verbelor fundamentale”, adică a fi și a avea. Primul e verbul „total”, primordial, „din care răsar toate numele (și toate pronumele) și toate celelalte verbe (și toate adverbele)”, pe scurt: toate cuvintele („pline” și „goale”, în terminologia chineză), „prin care se stabilesc tot felul de legături, [...] în așa fel încât să se poată închega un univers, cu tot ceea ce se vede și ceea ce nu se vede”. Inclus în cogito-ul cartezian și incluzându-l pe acesta, verbul a
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
lui Blaga e considerată din interior, cercetată, cu ochi de expert, în principalele ei articulații. Modul de abordare dezvăluie o vibrație simpatetică, o iubire intelectuală ce nu exclude sesizarea unor contradicții, inconsecvențe, imprecizii și, nu în ultimul rând, rezerva față de terminologia excesiv poetizantă. De altfel, exegeta opinează că Blaga nu a construit un sistem filosofic, integrându-se mai curând categoriei gânditorilor „cu intuiții geniale și cu darul creației verbale cuceritoare”, cum au fost Pascal, Nietzsche, Kierkegaard ș.a. Două cărți publicate de
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
unghi inedit, a problemei răului absolut care acționează în istorie. Din unghi inedit, deoarece mitul imaginează, pentru prima dată și hotărâtor, așa cum sublinia Bernard McGinn, răul absolut încarnat într‑o ființă umană. Într‑adevăr, toate religiile „tradiționale” sau „cosmologice” - potrivit terminologiei istoricilor religiilor - explică prezența răului în lume ca pe un accident divin, față de care ființa umană nu se simte cu nimic vinovată: este cazul religiei grecești sau al hinduismului, pentru a nu invoca decât două exemple. Cea dintâi așază la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Domițian. În alcătuirea portretului fiarei din capitolul 17, autorul îmbină trăsăturile monstrului marin din capitolul 13 cu tradiția lui Nero rediuiuus. În felul acesta, el face un pas semnificativ spre ceea ce Peerbolte numește „personificarea” personajului mitic sau, în consonanță cu terminologia noastră, istoricizarea lui. Fiara este încadrată, ca un al optulea membru, în seria împăraților a căror domnie dă ritm cursului istoriei. Apocalipsa reprezintă, fără îndoială, un moment de răscruce în evoluția ideii adversarului eshatologic. Didahia Ultimul capitol al Didahiei începe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în evangheliile sinoptice, relevă tripla referențialitate a discursului Mântuitorului. Sunt vizate simultan trei evenimente: distrugerea Templului și cucerirea Ierusalimului de către Titus; sfârșitul lumii; venirea lui Isus per Ecclesiam. Această parusie eclezială, permanentă, modifică radical datele moștenite din tradiția anterioară. Potrivit terminologiei propuse de Thomas Kuhn, „noua paradigmă” eshatologică nu mai distinge între „deja realizat” și „nu încă”. Cei doi termeni se includ reciproc. După înălțarea lui Isus, Biserica nu ar putea exista decât ca realitate profund eshatologică; în același timp, eshatologia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Castagno, „Diavolo”, pp. 114‑118; A. Le Boulluec, „Eresiologia”, pp. 133‑138. . J. Daniélou, Message évangélique et culture hellénistique, Paris, 1961, p. 249. . Pentru toate trimiterile la Anticrist în opera lui Origen, vezi Anexa 2 de la sfârșitul lucrării. Aceasta este terminologia propusă și folosită de M. Simonetti, cu precădere în opera sa Lettera e/o allegoria. Un contributo alla storia dell’esegesi patristica, Roma, 1985. Ceea ce ne interesează îndeosebi aici este urmărirea aspectelor anticristologiei la Origen în relație cu celelalte dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
didactice, fixează programele de învățământ. Utilizând în special originale germane, traduce și elaborează manuale fundamentale: ABC sau Alphavit, Prima principia latinae grammatices, Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri (toate tipărite în 1783), Îndreptare cătră aritmetică (1785). Adaptând și creând terminologia necesară, Ș. expune noi cunoștințe în forme cât mai adecvate înțelegerii elevilor săi. Această activitate, extrem de benefică pentru întreaga populație românească transilvăneană, a fost curmată în mod brusc de conflictul cu episcopul Ioan Bob, dușmanul cel mai înverșunat al capilor
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
de la un autor pe atunci ca și necunoscut, Ion Budai-Deleanu, el are revelația unei opere remarcabile, Țiganiada, despre care vorbește, pe larg, într-o conferință. O experiență neplăcută are cu articolul Suvenire despre poetul Conachi, unde câteva grave confuzii de terminologie literară, plus stilul turmentat îi atrag execuția nemiloasă a lui Titu Maiorescu în Beția de cuvinte. Neglijabil este S. ca autor dramatic. Comedia Influinția morale (1869) își propune să ia în râs mascarada alegerilor. În vorbirea personajelor sunt elemente ce
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
la Universitatea „Marie Curie-Sklodowska” din Lublin, Polonia (1990-1993 și din 2002). Participă la numeroase colocvii naționale și internaționale, efectuează mai multe stagii de specializare în străinătate. Publică articole, studii în volume colective - Direcții în critica și poetica franceză contemoporană (1983), Terminologie poetică și retorică (1994) ș.a. - și în reviste din țară sau de peste hotare, printre care „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza »”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Acta Iassyensia comparationis”, „Studia
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale. Acesta este un punct de vedere care ni se pare mai potrivit acestei discipline, comparativ cu terminologia utilizată de către psihanaliză. Aspectele menționate ne obligă să privim mai atent Eul și, În special, să Încercăm a-i descifra particularitățile sale În sfera Psihologiei Morale. Considerat ca „nucleu” al personalității, Eul are o dublă structură. Pe de o parte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ein medizinischer Wörterbuch in mehreren europäischen und orientalischen Sprachen, Wien, 1851. În diferite ocazii am confruntat cele două ediții, și am ajuns la concluzia că trebuie să urmez ediția engleză. Ea nu e cunoscută Însă lui Yule și Burnell. Pentru terminologia botanică, am consultat și A.E.Vines, N. Rees, Plant and Animal Biology, Pitman Publishing, London etc., 19724 (abreviată Vines-Rees), și C. Váczy, Lexicon botanicum polyglottum (latino-dacoromanico-anglico-grmanico-gallico-hungarico-rossicum), Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980 (Lexicon botanicum). 2. Diferite alte adresări apar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1681), din care citează de altfel Laignel-Lavastine și Vinchon În „La médecine en Perse au XVIIe siècle”, op. cit., pp. 610-621 (cu multiple referințe la opiu și cânepă), fără a menționa numele persan khashkh³sh (cf. și US Dispensatory, p. 627) sau terminologia sanscrită (aphena/ahiphena) sau arabă (afy¿n), cf. Priya Vrat Sharma, „Drugs as landmarks of the history of Indian medicine”, În Actes du XXIXe Congrès international des orientalistes. VI. Inde ancienne; Eugeniusz Sluskiewicz, „La drogue - notice étymologique”, Indologica Taurinensia V
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]