1,596 matches
-
Spravin, pe Sușița ca să întemeieze un sat “cu hotarul lui vechi”. La 24 februarie 1452, domnul întărea Bistriței Botna, cu toate iezerele care ascultă de Botna, și două mreje pe Nistru, unde a fost demult prisaca lor. Nici cârmuitorii din Tighina, și nimeni altul, să nu ia nici vamă, nici pripas, nici nimic altceva. La 6 iunie 1455, era reînoit privilegiul dat în 1452. În primul privilegiu dat de Ștefan cel Mare, la 8 septembrie 1457, era întărită dania bunicului său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu puteau fi dărâmate cu armele de atunci, sfidau puterea suzeranilor lor. În Moldova nu au existat asemenea castele, singurul care stăpânea cetăți, în stare să reziste asediului unor armate străine, era domnul. Erau cetățile de pe malul Nistrului, Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă. Domnul ridică cetatea de la Orhei, punct de strajă care să împiedice o năvală a tătarilor. Apoi erau cetățile din interiorul țării, Cetatea Neamțului, cetatea Romanului, cetatea Crăciuna și cea mai importantă dintre ele, cetatea Sucevei, reședința domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici o urmă”. Și totuși, pârcălabii Duma și Herman de la Cetatea Albă au ridicat o mânăstire în sudul Basarabiei, în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o biserică. Două inscripții de la Athos ni-l prezintă pe Ștefan cel Mare ca ctitor al mânăstirii Căpriana. În nartexul mânăstirii Zografu se află următoarea inscripție pe un portret al domnului: „Chipul lui Ștefan cel Mare care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale lumii contemporane... Acum, ascultând Miorița, m-am dus cu gândul la anii în care regele nostru, Carol al XII-lea, după dezastrul de la Poltava, din 8 iulie 1709, a rămas în sudul Basarabiei, în localitatea românească Varnița, lângă Cetatea Tighina, numită de turci Bender, împreună cu rămășițele oștirii sale, până în toamna anului 1714. În toți cei 5 ani în care suveranul Suediei a încercat să-i determine pe turci să pornească împreună într-un război decisiv și vindicativ împotriva Rusiei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care o dorea eliberată de ruși într-un faimos memoriu, intitulat Diariusz, păstrat în arhivele franceze la Quai-d'Orsay, în nu mai puțin de 14 volume în manuscris, consemnează în limba poloneză momente sugestive din anii șederii la Varnița, lângă Tighina. Documentul acesta îi interesează deopotrivă și pe istoricii români. Fiindcă autorul relatează cum a trecut granița de nord a Moldovei, Ceremușul, venind din Polonia și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a auzit vorbindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a auzit vorbindu-se nici rusește, nici rutenește, nici poloneza, ci numai românește. Apoi, din relatările memorialiste, pe care le-am citat acolo, la Varnița, în preajma Cetății Tighina sau Bender, cum i-au zis turcii, erau tot români. Seara, înaintea focului de tabără, a urmat o oră de dans. Aveam la noi înregistrări. Și le-am propus iar gazdele au acceptat să-i învățăm Perinița. Dansul le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lucrărilor, cărora sunt împărțiți pentru munca obștească, cum și de către organele jandarmeriei și polițienești. În Basarabia, guvernarea este efectuată de către autoritățile militare, cum este în lagărele din Chișinău, Orhei Soroca, Bălți și Chilia Nouă, de către autoritatea polițienească, cei din lagărele Tighina și Ismail. 6. Eliberarea evreilor dela munca de folos obștesc, se face tot de către Cercul de Recrutare Respectiv. În Basarabia, până în prezent, nu a fost eliberat nici unul. Cazul în speță, care formează obiectul raportului Nr. 3740 din 8 septembrie a.c.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
P.C. Bolgrad. b) - Corpul 4 Armată, va forma 8 detașamente a 500 evrei din care: - 4 detașamente se vor pune la dispoziția Batal. 7 Drumuri cu P.C. la Edineți. - 1 Detașament se va da Batal. 35 Pionieri cu P.C. la Tighina. - 1 Detașament se va da Batal. 6 Drumuri, cu P.C. la Căușani. - 1 Detașament se va da Batal. 8 Drumuri cu P.C. la Florești. - 1 Detașament se va da Batal. 3 Drumuri cu P.C. la Cornești. c) - Corpul 5 Armată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sub nici un motiv plecarea vreunuia spre altă destinație decât cea arătată de mai sus. Comandanții de legiune vor aduna evreii din categoria de mai sus la reședință, de unde în grup, îi vor trimite spre locul de destinație, sub pază până la Tighina, unde vor fi lăsați liberi să plece la domiciliu, costul trasportului suportându-se de ei. Pentru fiecare cap de familie se va elibera: - O autorizație de călătorie C.F.R. și - O dovadă de eliberare, după modelul arătat mai jos, care se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din Transnistria, comunicând totdeodată hotărârea Președinției Consiliului de Miniștri și Guvernămintelor Basarabiei și Bucovinei, pentru a dispune măsuri de ordin administrativ. Deasemenea s’a comunicat și Corpului Grănicerilor pentru a lăsa liberă trecerea evreilor din Transnistria prin punctele: Otaci, Soroca, Tighina și Rezina, care călătoresc pe baza autorizațiilor model eliberate de legiunile de jandarmi din Transnistria. INSPECTOR GENERAL AL JANDARMERIEI General de Corp de Armată, C.Z. Vasiliu Directorul Siguranței și Ord. Publice General, C. Tobescu NOTĂ. S’a dat în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
politic otoman și după păcile de la Karlowitz din luna ianuarie 1699. Pe lângă efectele dezastruoase, pe plan economic (provocate de refugierea și staționarea, la Bender, o cetate scoasă cu aproape două secole mai înainte de sub jurisdicția Moldovei, când purta denumirea de Tighina, și trecută sub cea a Porții Otomane), bătălia de la Poltava și-a pus pecetea și asupra statutului lor juridic. Fenomenul s-a concretizat în grava sa alterare ca urmare a introducerii de către Poarta Otomană a unui nou sistem de exercitare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în satul Susleni (Orhei), fost deputat în Sfatul Țării, care a urmat studiile la Facultatea de Litere și Istorie a Universității din Iași și la Sorbona, ulterior profesor la Universitatea din Iași; Ștefan Ciobanu, născut în 1883 în satul Talmaz (Tighina), absolvent al Facultății de Litere a Universității din Kiev, fost profesor la Facultatea de Teologie a Universității din Iași, cu sediul la Chișinău, și la Universitatea din București, iar în anii 1942-1948 vicepreședinte al Academiei Române; Anton Crihan, născut în 1893
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în perioada 1923-1936 a exercitat funcția de Ministru al Industriei și al Comerțului. Deputat și senator în mai multe legislaturi din partea PNL. A dispărut din viață în închisoarea de la Sighet (Giurescu, Amintiri, p. 473). • Născut în 1887 în satul Tomai (Tighina). A studiat Dreptul și a fost membru în Sfatul Țării din partea minorităților găgăuză și bulgară. După Unire a fost deputat în Parlamentul român, Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor în guvernul Ion Gigurtu (4 iulie-4 septembrie 1940). După
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a vieții liderilor din Sfatului Țării, mai ales după instaurarea regimului comunist. În acest sens elocvent este cazul lui Ion Buzdugan, născut în 1887 în satul Brânzeni Vechi (Bălți)71, al lui Pantelimon Erhan, născut în 1884 în satul Tănătari (Tighina)72, a lui Teofil Ionciu, născut în 1885 în satul Olișcani (Orhei)73. Revenind la situația din Basarabia de după 28 iunie 1940, ar trebui reținut faptul că vidul creat de refugierea sau arestarea vechii elite interbelice a fost umplut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a avut loc sfințirea locului și, în mai puțin de patru ani, au fost înălțați pereții catedralei. Forma și amplasarea turlelor a gândit-o și elaborat-o însuși preotul Pavel Vuluță, iar ideile sale au fost materializate de meșterii din Tighina. Cele cinci cupole simbolizează pe Iisus Hristos și pe cei patru evangheliști. în octombrie 1995, primarul orașului, Anatol Plesca, a fost invitat în România la Dorohoi Îoraș înfrațit cu Drochiaă pentru a participa la jubileul de 500 de ani al
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
1984); Stea de pradă (1985); Autoportret cu palimpsest (1986); Orașe de silabe (1987); Întâmplări de pe strada mea (1988); Poezii (1989). Convorbiri subiective (colab. cu Romulus Rusan 1972); O discuție la Masa Tăcerii (colab. cu Romulus Rusan 1977). EMIL BRUMARU Bahmutea (Tighina): 1 ianuarie 1939 Versuri (1970); Detectivul Arthur (1970); Julien Ospitalierul (1974); Cântece naive(1976); Adio, Robinson Crusoe (1978); Dulapul îndrăgostit. Prefață de Alex. Ștefănescu (1980); Ruina unui samovar (1983); Dintr-o scorbură de morcov (1998). Reeditări, selecții: Poeme alese 1959-1998
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
armatei lui Mihai pornesc prin Moldova afirmând noua stăpânire și după obiceiul timpului, jefuind localnicii. În nord ei asediază cetatea Hotinului fără însă a o putea cuceri, Mihai Vodă intră pe 19.05. 1600 în Iași, oștenii ocupând apoi Orheiul, Tighina, Cetatea Albă, Chilia și Ismailul, aducând întreaga Moldovă sub stăpânirea lui Mihai Voievod, dovedind încă o dată prin aceasta, că Moldova în concepția contemporanilor, cuprindea și regiunea românească dintre Prut și Nistru cu mult înaintea apariției rușilor la aceast hotar. Planul
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
, Ion (25.I.1931, Sânnicolau Mare), prozator, eseist, poet, traducător și editor. Este fiul Antoniei (n. Patrichi), profesoară, și al lui Ion Mantaroșie, magistrat. A făcut școala primară la Alba Iulia și Bârlad, liceul la Bârlad, Tighina, Râmnicu Vâlcea și din nou la Bârlad, unde a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1949. Și-a luat licența la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
tătarilor. Alexandru cel Bun (1400-1432) a reușit să-i alunge pe tătari dincolo de Nistru, însă după ocuparea de către turci a cetăților Chilia și Cetatea Albă, tătarii vor pătrunde în teritoriul Moldovei, fiind aliați ai turcilor. Când Soliman Magnificul va ocupa Tighina și sudul Basarabiei va fi prefăcut în raiaua Benderului, la 1540, tătarii s-au așezat în toată zona numită Buceac, fiind un factor permanent de dezordine la graniță, de imixtiune în treburile interne ale Moldovei . De-abia la sfârșitul secolului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cel Bătrân, la 1417, cetățile Chilia și Cetatea Albă, ocupate de turci la 1484, apoi, prin politica de forță a sultanului Suleyman cel Mare, asistăm la încorsetarea Moldovei, Țării Românești și Ardealului cu raiale și pașalâcuri: raiaua Brăilei și a Tighinei în 1540 și pașalâcul Timișoarei la 1552. Dacă mai adăugăm că dincolo de Nistru erau tătari vasali turcilor de la 1475, iar la nord o Polonie într-o pace suspect de lungă cu otomanii, ne întrebăm dacă era nevoie de transformarea țărilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Tătărași, 116 Tătăruși, 116 Temugin, 87 Teodora, 109 Teodor, Gh.Dan, 97, 98, 124, 153, 164, 165 Teodoric, 37, 81 Teodosie al II-lea, 10, 109, 155 Teofilact Simacota, 51, 108 Theophanes Confesor, 124, 133 Thracia, 135 222 Thucydides, 23 Tighina, 93, 143 Timur Lenk, 87, 139 Timuș, 115 Titus Statilius Crito, 22 Togrul-han, 87 Toynbee, Arnold, 103 Toktamâș, 87 Tomis, 8 Tracia, 10, 24, 29, 30, 68, 118 Traian, 21, 22, 32, 33, 35, 36, 40, 99, 101, 131, 142
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
, Victor (28.III.1925, Căușani, j. Tighina - 17.VIII.1997, București), poet și traducător. Este fiul Ludmilei și al lui Mandea Popescu. Urmează liceul la Salonta și București, încheiat în 1943. Intră la Școala Militară de Ofițeri de Infanterie din Bacău și participă la luptele de pe frontul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a CapegilarChihaesi de la împărăție cu poruncă la Grigori Vodă, ca să meargă la Nistru să ridice pușcele, ce le îngropase muscalii, să le ia să le ducă la Tighina... și au încărcat 500 de carre de glonțuri și de ciumbărale" • • •/ - bile, ghile sau grinzi mari; se cereau tot pentru oștire, pentru cetăți și nevoile marinei turcești. Serveau la făcutul podurilor peste ape și pe unde trebuiau să treacă oștile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
, Grigore (16.IV.1959, Copanca, j. Tighina), poet și critic literar. Este fiul Verei și al lui Andrei Chiper. A studiat la Universitatea de Stat din Chișinău între anii 1976 și 1981, fiind apoi lector de limba română la Universitatea din Tiraspol. Este și cronicar literar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286201_a_287530]
-
un statut special, chiar Dvs. președinte la București? Nu cred că pot lua în calcul asta, m-ar mânca ăștia !" Totdeauna interviurile cu Snegur erau liniștite. La Vaslui (de 3 ori), la Huși, la Ungheni, la Bălți, la Hotin, la Tighina și Soroca și de 2 ori la Chișinău a vorbit de românii de peste Prut și limba română. Rusia a hotărât altfel deși Moldova este una dintre cele mai sărace ț ări ale lumii. Războiul din Transnistria a fost doar excesul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]