1,209 matches
-
și limbă roșie, însoțită de un soare de aur în dreapta și o semilună descrescândă de argint în stînga. În cartierul inferior, pe fond de aur, se regăsesc șapte turnuri roșii crenelate, dispuse pe două rânduri: 4; 3. Acest scut este timbrat de o coroană închisă și are doi tenanți feminini în vestimentație antică, reprezentând Justiția (dreapta) și Recompensa (stânga). Aceste elemente decorative nu au fost reprezentate pe nici un alt document cunoscut până în prezent de către istorici și heraldiști. În timpul revoluției pașoptiste, românii
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericii Sfântul Gheorghe, ce datează din anul 1739. Snopul de spice arată ca în zonă sunt terenuri agricole și reprezintă
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie;În partea stângă a benzii, în câmp albastru, se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bandă sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zona; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în chef de un brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Adâncata asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Săcuța. Stema comunei Boroaia se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond albastru, un cerb alergând spre dreapta, de aur. În partea inferioară, pe argint, trei movile negre, având în vârf câte un brad verde. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Boroaia asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Boroaia, Suceava () [Corola-website/Science/301931_a_303260]
-
un brâu crenelat, pe ambele părți, roșu. În partea superioară a scutului se află o creangă de măr înflorită, cu vârful spre stânga. În partea inferioară, doi pești unul sub altul, cel de jos conturnat, toate din argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bunești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
scut cu fond roșu. Scutul are un brâu undat de argint. În partea superioară se află un cal în mers, spre dreapta, de argint. În partea inferioară, trei brazi dezrădăcinați, cel din mijloc mai înalt, toți de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Brodina asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bosanci asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
anul 2003 ultimele două localități se desprind, formând comună Șerbăuți. Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezrădăcinat, de aur. Chef-ul scutului, roșu, încărcat cu doi căi în mers, afrontați, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
cultură și personalități în diferite domenii. Stema comunei Dărmănești se compune dintr-un scut, pe fond roșu, cu o bandă albastră încărcată cu trei spice cu frunze, însoțită în partea de sus de o roză, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Dărmănești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
foaia de titlu a tipăriturilor bisericești, este brodata cu fir de aur pe steagul Mitropoliei, sculptata pe frontispiciul Catedralei și pe tronul mitropolitan. Stema Mitropoliei Basarabiei reprezintă: un scut de argint cu un brâu roșu, încărcat cu icoana Învierii Domnului, timbrat cu mitra de aur, așezat pe o cârja episcopala și o cruce de aur, încrucișate, însoșite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe de aur, brodate cu galon și franjuri de aur, și având în partea inferioară o eșarfă roșie desfășurată
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în căprior (chevron). În partiția superioară, pe câmpul verde, se află două pene de hârleț argintii, dispuse în pal. Partiția inferioară are câmpul spiralat cu argint și roșu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vegetația naturală a zonei de est a comunei Trușești este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga - toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat - de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente: Metodologia de elaborare a proiectelor de stemă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
tripartită, în brâuri de roșu, aur și azur, și încărcată cu o acvilă cruciată în zbor deschis. Cea de-a doua jumătate, tăiată roșu și azur, era încărcată cu un cap de bour având soarele între coarne. Acest scut era timbrat de o coroană închisă și avea drept tenanți doi delfini afrontați, însoțiți de câte două drapele tricolore plasate pe verticală. Capetele delfinilor se sprijineau pe două țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
a unificării Armatei, Alexandru Ioan Cuza a emis la 9 februarie 1861 un Înalt ordin de zi prin care stabilea ca simbolul Principatelor Unite să fie două scuturi acolate, cu capul de bour în dreapta și acvila cruciată în stânga (neîncoronată), ambele timbrate de o coroană. Acest fapt nu a simplificat lucrurile, fiecare instituție folosind în continuare o altă reprezentare a stemei. La 17 martie 1862 Consiliul de Miniștri condus de Barbu Catargiu adoptă o hotărâre referitoare la confecționarea de noi sigilii pentru
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
puterii (sceptrul în stânga și sabia în dreapta), iar în cartierele doi și trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne. Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
colțuri între coarne, însoțită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu și patru și negru în doi și trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susținut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o "sica" dacică. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
o stea în șase colțuri, de asemenea de aur. Cartierul patru a fost rezervat ținutului Mării: doi delfini afrontați de aur. După 1878 aceștia vor desemna Dobrogea. Peste cele patru cartiere se află emblema scartelată a familiei domnitoare. Scutul e timbrat de o coroană închisă și este susținut de către doi lei ce au coada trecută printre picioare - simbol al Daciei. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
repartizate 4 ; 3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați. Peste tot a fost suprapus ecusonul sfertuit al familiei de Hohenzollern (argint în cartierele unu și patru și negru în cartierele doi și trei). Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de aur (simbolul Daciei și al Unirii din 1600). Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, având ciucuri și franjuri de aur
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
prin care au fost acestea fixate. În urma numeroaselor consultări și elaborări, în „Monitorul Oficial” nr. 222 din 8 octombrie 1928 a fost publicat „Decretul pentru fixarea stemelor județene”. Este de precizat că, inițial, stemele districtuale în stadiul de proiect fuseseră timbrate cu Coroana de Oțel a României. La acest ornament s-a renunțat pe parcursul consultărilor comisiei. Aceste steme au fost abolite temporar, de la înființarea ținuturilor în 1938 și până în 1940, când regimul național-legionar a restabilit vechea împărțire pe județe. Scutul fiecărei
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
1867: un personaj domnesc). După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul local al fiecărei localități. Toate aceste steme prezintă elemente comune: scutul triunghiular curbat la bază, timbrat de o coroană murală cu un număr specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orașe), 5 pentru orașe reședință de județ și 7 pentru municipii. Orașele care au fost capitale ale principatelor române prezintă în creștet
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]