2,640 matches
-
noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilor invitându'și înțelepții, pe cărarea timpului, la șezatoare! Cât de frumos știu ele să ofere potecilor neumblate de soare blând verde de iarbă ce'și leapădă roua spălând cu lumină, de praf și de tină, a noastre picioare!... Cât de frumos știu ele să ofere timpului nesfârșire; Citește mai mult Glasul pașilor desculțiPrin porți neînchise de cerprivesc aeveaecoul eternităților;ce'și coboară, domol, solfegii aldineîn zbuciumulacestui prezent zgomotos!Le simt... asezandu'și cumintiiubiri, prea virgine
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
și cumintiiubiri, prea virgine,în ale noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilorinvitându'și înțelepții,pe cărarea timpului,la șezatoare! Cât de frumos știu elesă oferepotecilor neumblate de soareblând verde de iarbăce'și leapădă rouaspălând cu lumină,de praf și de tină,a noastre picioare!...Cât de frumos știu elesă ofere timpuluinesfârșire;... XVI. SENINUL UNUI COLȚ DE SUFLET, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015. Acolo... unde florile își deschid bucuriei înmiresmate cupe din limpedele de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Săpată într-o undă. Chiar dacă după noi Roiește scorpia-n daruri, Arunc pe caldarâm Cu ne-nțelese zaruri Să tot descpăr, Eu ... O lingură de mine Că sunt un alt ecou Al dorului de tine. Referință Bibliografică: Și dorul de tine / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞI DORUL DE TINE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343489_a_344818]
-
cocorii înapoi/ În noi e loc numai de iarnă/ Vom îngheța sub ultim ger/ Orbecăind pe copci de gheață/ Ca un stingher spre alt stingher.”... „Aud un pian prin zăpezi cristaline/ Și nu sunt cu tine, vai nu sunt cu tine/ Chopin - un concert de pian oarecare/ Și calea e lungă și noaptea e mare.” „E noapte și e frig, seniori”, clama cândva Laurențiu Fulga. E noapte, într-adevăr, și frigul aciuat prin ungherele sufletelor din ce în ce mai goale ne ademenește cu amorțeala
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
încununat cu castan simbol al virtuții, (îl sărută pe frunte) SOCRATE: Eu îți dăruiesc nuvela simbol al vigori pentru ați aminti că munca asiduă va fi întotdeauna încununată cu lauri păcii. (îl îmbrățișează călduros) IACOB CEL DREPT: Darul meu pentru tine tinere este firul de plumb pentru ați aminti mereu calea cea dreaptă de urmat pentru ați îndeplini scopul și pentru a nu călca dincolo de lege. YOHSHUA: Eu, prietene, îți dau Cheile Cunoașterii pentru ați putea aminti faptele nescrise ale acelor
de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343491_a_344820]
-
împotriva lor se datoreaza conceperea acestei ediții departe de țară, la Berna. Cu tot trecutul lor zbuciumat cărțile poștale au rezistat că un miracol și reprezintă azi, atâtea câte au mai rămas, o istorie document la fel ca si pu- tinele clădiri rămase azi încă pe locul lor amintind de o epocă revoluta ce poate fi refăcuta oricând cu ajutorul lor! Amintirea și prețuirea trecutului sunt cel mai scump dar pe care ilustratele le transmit. Iată de ce apariția cărților bazate pe studiul
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ORBUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 149 din 29 mai 2011 Toate Articolele Autorului Ioan 9, 1-38. Unge-mi cu tină, Doamne, ochii mei, Cei orbi pe dinlăuntrul lor, Iisuse, Ca să îți pot vedea aici cu ei Picioarele și palmele străpunse De cuiele ce le-am bătut și eu În fiecare ceas cu o sudalmă, Alungă-mi de pe suflet norul greu
ORBUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344164_a_345493]
-
gurii adevăr și post, În gânduri amiros de sărbătoare. Voi sunteți de jos, Eu Sunt de sus Eu de la început vă spun că Sunt!" Tu Ești Lumina lumii, cum i-ai spus Acestui bulgăr negru de pământ. Unge-mi cu tină, Doamne, ochii triști, Și vindecă-i de orice îndoială- Învață-mă să știu că Tu Exiști Și-n scăldătoarea Cerului mă spală! Din volumul DOI POEȚI-ACEEAȘI LIMBĂ (Între Leagăn și Stea) , Arad-2008 Referință Bibliografică: Orbul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
ORBUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344164_a_345493]
-
mă târăsc pe coate - picioarele-mi cioate sângele îmi strigă Numele din Cer: am trecut prin viață - biruit-am zloate nu mă mai spăimântă niciun temnicer! ...îngeri - Doamne - iarăși - prispa-Ți înlumină: știu că-Ți scaperi lacrimi în biata mea tină... *** O DUNGĂ - FIZIC - INEXPLICABILĂ aud - undeva - ecoul degetelor mele - bătând un ecou de marș - pe un ecou de margine de masă viața mea s-a jucat la zaruri - și toți câți au pariat pe ea - au pierdut stafiile degetelor mele
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
dorinți și reprezentări imaginare. Observația și disertația fuzionează în discursul clasic, dar și proteic, amintirea trecutului persistă în nevindecarea sentimentelor de iubire, asaltînd prezentul imaginației: ‘’Iubito,-n vremea care vine, /îți spun cu tonul cel mai grav,/ rămîn nevindecat de tine/ și-mi place să rămîn bolnav’’(Rămîn nevindecat de tine). Privirea este un pretext pentru rememorare: propulsează închipuirea spre spațiul trăirilor de altădată. Catrenele, majoritatea în stil clasic, deconspiră predilecția poetului pentru prozodie incantatorie, cu o voluptate irepresibilă a rostirii
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
măreț nu fuse, Cuprins fiind de teamă și-adorare De a Sa minunată-înfățișare. N-a fost nevoie decât de iubire, Din sine către sine dăruire Și un moment de liniște deplină Din minte înspre inimă să vină. Când spiritul în tină pogorâse Din neființă Omul se făcuse, Când rațiunea-n dragoste se-întoarse, Se minună de Zeul ce-l crease. Din pulbere se înălță-n Lumină Pruncul Genunii cu inima plină. Pe Sine pentru Sine se jertfind Din drag de Dumnezeu
MOMENT HIERATIC de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343148_a_344477]
-
câți îngeri lin presară Ploi de nestemate ? Iarnă, ce lumină albă Însoțește gerul, Și câți îngeri lin coboară, Răspândind misterul ? Ce colinde minunate Sidefiu răsună Și câți îngeri ne șoptesc Lerui-ler sub lună ? Iarnă, ce urzeli de-argint Strălucesc în tina , Și , ce versuri însoțesc Zborul spre Lumină ? Referință Bibliografică: Iarna, ce bijuterii ... ? / Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1809, Anul V, 14 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Giurea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IARNA, CE BIJUTERII ... ? de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343232_a_344561]
-
pe-o cărare Iar tu în ochi aveai lumină mai puțin Așteptai tăcută cu fruntea de fereastră Aveai în ochi așchii de întuneric Iar gându-ți trimis spre mine-pasăre măiastră Doar el mă cuprindea în mieziul sferic. O iubire de tine îmi intă-n sânge mamă Cu ghiocei, mușcate și miros de pelin, Dojeana-ți blândă aș lua-o acum în seamă Și m-aș întoarce acasă pe urme de senin. Un dor îmi coboară în inimă de casă De truda tatei, a
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Referință Bibliografică: Dar tot îmi este dor de tine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DAR TOT ÎMI ESTE DOR DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340173_a_341502]
-
petală de floare Tu ești picătura de ploaie la vreme de secetă căzută din nor eu sunt drumețu‑nsetat flămând rătăcitor fără țintă alerg zi de zi Tu mă ajuți să‑nțeleg ce pot deveni faci să răsară crinii din tină și mă scoți din beznă la lumină cine sunt oare cine sunt oare pe acest pământ sunt floare soare luna sunt stea sunt nimic sunt toate sunt creația TA (Dorina Stoica) Referință Bibliografică: Dorina Stoica / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN
DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340204_a_341533]
-
mea și tot respectul...și-un loc în suflet cuvenit. Nu bronz, argint sau aur nuntă, iubirea-n ani ne-o clatină Voiesc să-ți spun: ,,Eu te iubesc!’’ și-n nunta noast’ de platină. Referință Bibliografică: ADUN ANII PENTRU TINE / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ADUN ANII PENTRU TINE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377317_a_378646]
-
-n umbra celui care, nu poate ca să vadă. Să iei aminte dragă prieten, ascultă și privește, Te uită-atent la bobul care, în glie încolțește, În întuneric prinde viață, se-nalță către soare Și-apoi rodește-si dă tributul și-n tină iarăși moare. Toate acestea au o noimă, un rost și o menire, Este minunea creațiunii, un loc de poposire, De-aceea cumpănește astăzi, primește-n dar solia, Predă-te-ntreg lui Dumnezeu, căci El e Veșnicia. 18/02/13, Barcelona-Lucica
SĂ IEI AMINTE ŞI SĂ CUGEŢI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377409_a_378738]
-
acute, Speranța se sparge-n ecouri. În temnița vremii mă lupt cu furtuna, În valuri mă zbat cu durere, Te chem cu ardoare, Te chem una-ntruna, Să-mi dai înc-odată putere. Să pui Duh de slavă în duhul de tină, Nimic să nu mă mai doboare, Iar inima frântă s-o-mbraci în Lumină, Să-și caute drumul spre Soare. Privește-mă Tată, fereastra-i deschisă Și zorii pătrund în odaie, Îmi tremură glasul, mi-e inim-aprinsă, Pe față cad
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
său drept răspândește o aromată boare, Acum roadele pământului se îmbracă-n sărbătoare. Miroase a viață țesută din vinul ce se pune pe masă, O roată de pâine aburindă aduce-n suflet lumină, Când toamna își deapănă visele desprinse din tină. Din merele coapte se va topi tainica mea moarte, Parfumuri dobândite-n ca și ofrande date de cuvinte Te îmbie acum iubite, în focul arzător de șoapte lovite. Cocorii într-un amurg însângerat, acum au ratat, Un ultim zbor și
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
printre șoapte, Șoaptele noastre îngemănate, ce nu vor cădea, În bezna, ce gândul le poartă. Sunt șoapte pierdute-n prin părul tău neted Îți mângâi iubit-o cu drag, frumoasele tale plete, Și totuși, deși zorile zilei se lasă, de tine mi-e sete. La fereastră te văd cum tu pleci, iar trupul mi-e lânced, Deși, cu privirea te petrec, până dincolo de linia iubirii, Unde rațiunea se pierde topită de dorința neîmplinirii. TIMPUL RUPE DIN NOI Timpul prea hain rupe
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
mult decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece,căci iată păctuiesc în tot ceasul. Doamne, Cela ce vi în taină între oameni, ai milă de noi, că mblăm împiedecându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre și toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flîmând și fără de haină, așa risipind în deșert zilele noastre, umbriți și
RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377559_a_378888]
-
blocul meu fără etaje, în care eu am presupus c-am să mă spânzur prin garaje, și fumegă, când se destramă, un vis prin noaptea de lumină, iar gândul meu din nou te cheamă să ne iubim în cheag de tină, le scriu bunicilor o carte, ... Citește mai mult am luat folosul ca gelos,cafeaua nu-i decât o ploaie,ce-o bei de vrei cu capu-n josîn lumea noastră de văpaie,nu versul este esențial,ci disperarea ce mă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
stau destul de susîn blocul meu fără etaje,în care eu am presupusc-am să mă spânzur prin garaje,și fumegă, când se destramă,un vis prin noaptea de lumină,iar gândul meu din nou te cheamăsă ne iubim în cheag de tină,le scriu bunicilor o carte,... XI. NU MAI UCIDEȚI MIEII, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. nu mai ucideți mieii, vă rog frumos ei sunt ai primăverii flori iar strigătul lor e mult prea
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
TIMP, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. am ieșit din nou din casă, m-am scuturat zgribulit de frig, ninsese, totul era alb, mi-am băgat un deget în zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
TIMP, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. am ieșit din nou din casă, m-am scuturat zgribulit de frig, ninsese, totul era alb, mi-am băgat un deget în zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]