13,035 matches
-
deja a trebuit să amnistieze alte mii de amărâți și asta numai ca să nu intre În conflict cu normele europene și internaționale. Alte tipare pentru noi. Unde te Întorci numai tipare. Vedeți că n-o să vă ajungă cartonul pentru atâtea tipare. Și o să anunțați "poporului extaziat" Înalta voastră clemență printr-o altă amnistie. Și culmea, veți dori să fiți aplaudați și votați pentru imensa voastră omenie. Oare?! Mergem mai departe. Trecem la birul dublu de data aceasta. Contestat și comentat În
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
academice din România și din străinătate. A editat revista de studii culturale Origini. Caiete silvane (5 volume, 2002-2003). Este autorul cărții Iter in Indiam. Imagini și miraje indiene în drumul culturii române spre Occident (Polirom, 2006). Are în pregătire pentru tipar volumele Eliade secret și Comentarii la legenda Meșterului Eliade. Îngrijește, la Editura Humanitas, publicistica din India a lui Mircea Eliade. Precizări scenografice Personajul principal al acestei cărți, apașul metafizic, este Nae Ionescu. Porecla i-a fost dată, se pare, de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
foarte probabil că va refuza și de aici înainte. S-au adus felurite și istețe explicații acestor ciudate singularizări. S-a spus bunăoară că lecțiile profesorului Nae Ionescu nu sunt «originale» și ca atare nu îndrăznește să le dea la tipar. Într-o cultură filozofică atât de «originală» ca a noastră, unde oricine poate face o carte de filozofie cu alte zece cărți înainte, refuzul acesta de a publica pare într adevăr ciudat. Cursurile profesorului Nae Ionescu sunt totuși litografiate în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cărții, care fusese publicată chiar în 1928. Reproșul nu se adresa lui Nae Ionescu, ci editorilor săi, căci, scrie el, dacă la un curs se poate trece cu vederea un izvor folosit, importantă fiind înțelegerea problemei, „când se trece la tipar, lucrurile se schimbă“. Recenzentul - care își susținuse doctoratul cu teza Contribuții la psihologia onestității (1939) - nu se îndoia că Nae Ionescu ar fi indicat sursele dacă și-ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în serios, să scrii, să cauți să demonstrezi că nu a fost vorba de așa ceva. Cursurile lui Nae Ionescu nu erau texte scrise. Erau texte vorbite. Cursurile publicate nu au fost revăzute de Nae Ionescu, nu au bunul lui de tipar. Ele au fost preluate de la stenograful aflat în sala de curs. Nu Nae a dispus stenografierea cursurilor. Asta era o afacere între studenți, ei voiau să aibă un curs scris, să poată parcurge materia înainte de examen. Deci nu era un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
normale, cu reguli și limite bine stabilite. Nu se știe exact, dar cineva anume, ori poate chiar societatea, în ansamblul ei, a creat un șablon perfect, după care să ne modelăm viețile. Și da, pentru cei mai mulți, totul se desfășoară după tipar: trezit dimineața, serviciu, cumpărături, telefoane, ședințe, câte o ieșire când și când, concedii (evident planificate în detaliu), vizite în familie, uneori la prieteni... și așa mai departe. E plăcută normalitatea. Cel puțin așa spun unii. Dar uneori devine, nu plictisitoare
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
spune că nimeni! Nici măcar cei mai buni prieteni. Nici chiar cu ei nu am fost transparentă, în totalitate. Iar acum... cu atât mai puțin. Privită din afară, din lumea asta a oamenilor „normali”, dragostea noastră sare, de departe, din orice tipare. Dar cred că tocmai asta o face deosebita. Incomparabilă. Suntem doi „anormali”, așa-i? Da, normalitatea poate fi plăcută. Dar nebunia... nebunia de acest fel, pe care o trăim noi, este ea însăși încântătoare. După cum ți-am scris acolo, pe
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mulți ani. Nu i-am negat existența, doar l-am ferecat o perioadă destul de lungă, undeva în adâncul meu, într-o încercare oarecum disperată, dar în final, inutilă, de a tempera durerea unei iubiri zbuciumate... Dar atât de frumoase, dincolo de tiparele unei lumi nepregătite să accepte un Ceva diferit. Cred că îți amintești, am spus la un moment dat că eu și Mihu poate nu am fost unici în lumea asta mare, dar o poveste ca cea pe care ne-a
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pic. O posibilă explicație ar fi aceea că pe dinăuntru am rămas undeva, în urmă, destul de departe, cam pe la vreo 28 de ani. Ei pe atunci chiar eram o rebelă, ceva mai zgomotoasă. Acum toată această răzvrătire, împotriva regulilor și tiparelor, se manifestă doar la nivelul a ceea ce scriu, indiferent de gen. Prefer așa pentru că... pentru că încă evit momentele în care cineva ar putea să mă întrebe, să mă iscodească, să îmi ceară socoteală și chiar să mă judece pentru felul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
sunt cei care astăzi mai cunosc sentimentul de a fi parte dintr-o sală de spectacole plină trăind emoția răvășitoare. Să nu mai vorbim de bucuria ce te cuprinde, răsfoind paginile unui album de artă, unei cărți proaspăt ieșite de sub tipar sau încântarea primelor acorduri din „Rapsodia Română”. Ne îngrijim de orice altceva în afară de ...suflet. Să fie oare angoasa zilei de mâine, nesiguranța locului de muncă, lipsurile financiare individuale, așa-zisa criză permanentă de timp? Să fie acestea doar, motivele de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Renunțarea aproape totală la joacă și persiflare (excluzând familiarul "dragă"), structura geometrică a poemului, decantarea expresiei până la obținerea unei sublimități bacoviene duc la o cerebralizare a sentimentelor, la o și mai puternică "abstractizare" a lor (în sensul că devin idei, tipare emoționale, evitându-se trăirea telurică, primară). Adevărată bijuterie stilistică, textul se videază la un moment dat, ilustrând înfricoșătorul "teatru gol" (scenă goală). Reiterarea unor versuri întregi ne îndreptățește să credem că Emil Botta practică un lirism circular care centripetează, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 138 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la: E-mail: editură@pimcopy.ro
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
în irizări de toamnă târzie, vie, doar în amiaza mea. Alături de femeia frumoasă din piatră, stă o mască, care niciodată n-a zâmbit. Ce idee s-o pui în tablou cu ramă prețioasă de aramă, filigranată. Statuile au rămas în tipare și timpul lor moare; altfel ar sta într-un muzeu, să trăiască în lumea lor firească. Mobilier bătrân Cei vechi îmbinau piatra cu lemnul; lemnul l-au sculptat cu aur și argint în frânghii, să crească în leagănul cerului, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
prin grădinile din Ada Kaleh și prin cetate. Era un rai, să stai printre flori, smochini, măslini și chiparoase. Un fum de cafea învăluia cetatea cu porțile ei de fier ce au ascuns lumini și mister. Orașul, fără statui, fără tipare, ca o stea, la Dunăre te aștepta, din geamie se umplea cerul cu smirnă și tămâie. Cunoscută de argonauți, de cavaleri, bătrână cât lumea, de ce trebuiau să nu mai fie acele case sculptate în poezie? Ele creșteau din cetate, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 138 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la: E-mail: editură@pimcopy.ro
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Gh. Niculescu- ce se ocupa cu ansamblul condițiilor naturale și economice specifice întregului curs al Prahovei și zonelor adiacente, după ce cu zece ani mai devreme, același Gh. Niculescu publica articolului "Raionarea geomorfolică a Raionului Ploiești" În anul 1966, iese de sub tipar prima sinteză documentară referitoare la "Subcarpații romanești", realizată de profesorul Victor Tufescu, din care se desprind o serie de elemente inedite, de mare interes în sistematizarea datelor legate de structura fizică a teritoriului regiunii. CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
înscriu valori mari pentru o arteră hidrografică în zona dealurilor (confluența Prahovei cu Câmpinița) de 8m/km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar roca puțin rezistentă nu a conservat totdeauna tiparele tipice structurale. Asfel, linia marilor înălțimi este extrem de variată, în unele locuri fiind formată din creste, iar în altele din adevărate coame netezite de altitudinea care oscilează între 880 și 300-400m. Desfășurarea spațiilor interfluviale este sinuoasă și uneori întreruptă. - Pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
revendică, din adâncul ființei, dreptul la fericire, pe care îl câștigă primind și dăruind iubire, fiecare cu măsuri diferite... Conștiința diferenței apropie și depărtează, precum vântul - valurile mării... Poate că mii de povești de dragoste petrecute în lume intră în tiparul schițat mai sus. La mari distanțe în timp și spațiu, întâmplări asemănătoare se întemeiază pe bucurie, dar și pe durere; se consolidează pentru timp îndelungat ori se destramă repede din tot felul de cauze. Dar fiecare cuplu își „consumă” experiența
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Am reprodus aproape textual lunga interogație atribuită de scriitor Domnului R. Profesorul „nu se dezminte” nici de această dată. Cuvintele sale dovedesc nu doar capacitate asociativă, ci și lecturi variate, inclusiv din autori recunoscuți pentru îndrăzneala de a ieși din tiparele gândirii științifice tradiționale. Unii dintre aceia care au încercat și „nebunia” transcenderii în zona revelației mistice, în căutarea adevărului pe care nu-l poate atinge rațiunea umană. Dar, pentru că P.H.L. nu oferă exemple în paranteza sa, nu insist. 25 aprilie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ales a doua variantă. Sau ea „l-a ales” pe el...Ă Epilog Sunt la final de comentariu. Închid caietul gros, cu scoarțe negre, al scriitorului P.H.Lippa. Îi dau un telefon doamnei Elise Bacinski, ca să hotărâm împreună: dăm la tipar caietul însoțit de comentariul meu, sau le publicăm separat? Răspunsul ei este foarte clar și rațional: să-i restitui caietul, să-i trimit și comentariul meu, urmând ca, după ce vede tot, să-și spună părerea. Desigur, orice ar crede ea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scrisoare și colet de la D-na Elise Bacinski. A depus manuscrisul lui P.H.L. la Arhivele Statului, acolo existând deja un fond de documente donate de familie imediat după moartea acestuia. Nu crede că P.H.L. a reușit să finiseze textul pentru tipar. Poate nici nu-l destinase acestui scop. În ce privește comentariul meu, este de părere că îl pot tipări separat, făcând astfel și un serviciu memoriei scriitorului basarabean: îl readuc în atenția publicului. Ține să precizeze că nu are pretenția de a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ce cadou să vă fac? Doar dacă aș putea v-aș da căte puțin din nemurirea mea. Aurora: Să amestecăm nemurirea ta cu nemurirea morții?! Vezi, tu ai speranța să rămăi nemuritor, iar noi speranța că viața de pămăntean, cu tiparele ei, să fie poate căt mai lungă. Deci și pe tine și pe noi, acum, în această clipă, ne unește ceva supranatural: speranța! Să nu uiți asta niciodată, Evelin. Evelin: Speranța?! Inseamnă să-ți dorești ceva... Chiar am început să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
hermeneutica apropierea de creațiile literaturii sau ale muzicii aflate în zonele eterate ale spiritului. Opera de artă ideală trebuie să inducă atât sentimentul finitului cât și al infinitului. Pe de o parte, sentimentul certitudinii existențiale prin certitudinea formei perfecte, a tiparului care captează onticitatea în modelul de ființarea a lumii umane; pe de altă parte, deschiderea, eliberarea către infinit, către indefinit, pe care o induce sentimentul inefabilului. Armonia formei este domeniul sensibilității, actul eliberării aparține intelectului. Certitudinea armoniei îmbinată cu certitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se întoarce mereu în jurul lucrurilor, a celor mai umile. Lauda realității imediate impune poetului restrângerea repetată a depărtărilor ca o mereu reluată conturare, ca o imperioasă necesitate a unei mai mari certitudini, ca o teamă ca infinitul să nu dizolve tiparele și să nu risipească intimitatea. Renunțarea la necuprins în favoarea măruntelor cuprinsuri este consecința unei atitudini filozofice, definitorie pentru Arghezi: aceea de a acorda lucrurilor zilnice și micului tipar în general valoare primordială în univers. Ca și la Eminescu, la poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
unei mai mari certitudini, ca o teamă ca infinitul să nu dizolve tiparele și să nu risipească intimitatea. Renunțarea la necuprins în favoarea măruntelor cuprinsuri este consecința unei atitudini filozofice, definitorie pentru Arghezi: aceea de a acorda lucrurilor zilnice și micului tipar în general valoare primordială în univers. Ca și la Eminescu, la poetul din Lancrăm totul se petrece pe plan cosmic. Un element, un fapt cu rezonanță de nemărginire transmută lucrurile printr-o magie rară în peisajul albastru al nesfârșiri: "Inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]