5,799 matches
-
lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la confluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
de pe lângă Universitatea din Louvain-la-Neuve. Revista prelua numele unui prestigios cotidian bucureștean apărut cu un secol în urmă, la 9 mai 1877, cu prilejul proclamării independenței României. Primul număr este dedicat în întregime acestui important eveniment. Al doilea iese de sub teascurile tipografiei la 17 februarie 1977 și este închinat Elenei Văcărescu la comemorarea a treizeci de ani de la moarte. Ultimul număr apare în ediție specială, fiind consacrat României grav afectate de cutremurul din martie 1977. Deși ocazională, revista a contribuit la o
INDÉPENDANCE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287543_a_288872]
-
1790 și 1793 s-a aflat la Paris și Londra, intrând în contact cu ideile înaintate ale epocii și sporindu-și numărul limbilor străine știute. Face doi ani de practică juridică la Viena, timp în care este și corector la tipografia destinată cărților românești și sârbești. Astfel, poate să tipărească aici un „Calendar la anul de la nașterea lui Hristos 1794”, în care, printre altele, publica și propria traducere după un autor necunoscut: Cei doi excesuri a amerii. O istoriolă adevărată asupra
IORGOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
Viitorul”, București, 1940; G.S. Rakovsky și literatura română, București, 1940; Începuturile teatrului bulgar în România, București, 1941; Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor, București, 1941; Bibliografia scrierilor lui V.A. Urechia, pref. Aurelian Sacerdoțeanu, București, 1942; Contribuțiuni la istoricul tipografiilor muntene. Activitatea tipografiilor bulgărești, București, 1943; Ivan Vazov în România, București, 1943; Viață și opera lui Jonathan Swift, București, f.a. Ediții: V. Alecsandri, Teatru, pref. edit., București, f.a.; A.I. Odobescu, Câteva ore la Snagov, pref. edit., București, 1937, Opere alese
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
G.S. Rakovsky și literatura română, București, 1940; Începuturile teatrului bulgar în România, București, 1941; Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor, București, 1941; Bibliografia scrierilor lui V.A. Urechia, pref. Aurelian Sacerdoțeanu, București, 1942; Contribuțiuni la istoricul tipografiilor muntene. Activitatea tipografiilor bulgărești, București, 1943; Ivan Vazov în România, București, 1943; Viață și opera lui Jonathan Swift, București, f.a. Ediții: V. Alecsandri, Teatru, pref. edit., București, f.a.; A.I. Odobescu, Câteva ore la Snagov, pref. edit., București, 1937, Opere alese, I-II, pref.
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
română, încurajarea traducerilor din literatura universală, fondarea unui teatru național, reforme sociale antifeudale. La 1828 tipărește la Sibiu Gramatica românească, prelucrată după un model francez; în anul următor scoate „Curierul românesc”, primul ziar apărut în Țara Românească. Odată cu achiziționarea unei tipografii, începe o bogată activitate editorială, în care traducerile au întâietate. Cu rare excepții, scriitorii afirmați în această perioadă au debutat sau și-au publicat principalele opere în „Tipografia lui Eliad”. Printre ei se află Grigore Alexandrescu (rudă cu soția lui
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
scoate „Curierul românesc”, primul ziar apărut în Țara Românească. Odată cu achiziționarea unei tipografii, începe o bogată activitate editorială, în care traducerile au întâietate. Cu rare excepții, scriitorii afirmați în această perioadă au debutat sau și-au publicat principalele opere în „Tipografia lui Eliad”. Printre ei se află Grigore Alexandrescu (rudă cu soția lui H.-R., Maria Alexandrescu), prieten apropiat până la izbucnirea unui conflict care i-a despărțit pentru totdeauna. În 1833, împreună cu I. Câmpineanu și Costache Aristia, fondează Societatea Filarmonică și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la doisprezece ani, să-și asigure singur existența. Nereușind să-și desăvârșească instrucția în școală, dar avid de cât mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
dar avid de cât mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu, J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
de cât mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu, J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai ales de
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu, J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai ales de pasiunea sa
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
preocupărilor de folclor de la noi. Debutează în gazeta „Țăranul român” și va colabora la „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Revista literară”, „România liberă” ș.a. Prima carte tipărită este Legende sau Basmele românilor (1872). Condiția socială modestă, munca epuizantă în tipografie, nopțile jertfite studiului sau scrisului, grija pentru existența numeroasei sale familii - a avut șapte copii - l-au împiedicat să ia parte activă la evenimentele însemnate ale vremii. Înzestrat cu simț artistic, I. a compus versuri, a scris proză memorialistică, dar
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
umanist în Republica Nobiliară în condițiile schimbului reciproc cu patria umanismului, Italia. De altfel, influența polonă în spațiul cultural românesc a fost aceea care a contribuit substanțial la înnoirea societății românești în diverse planuri: istoriografic, religioase, înființarea de școli și tipografii. Esențială pentru primenirea societății a fost conștientizarea acestei nevoi de către elita autohtonă. Romanitatea neamului și latinitatea limbii - „pelerinajul simbolic la Râm“26 - au fost ideile dominante ale umaniștilor români, cărturari cu stagii de pregătire în școlile Contrareformei de la Lemberg, Camenița
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la curtea domnească din Iași sau Târgoviște pentru întreținerea corespondenței diplomatice a domnului cu autoritățile Republicii nobiliare. Pe de altă parte, tot din spațiul slav, dar cel ucrainean, hotărâtor a fost și sprijinul moldoveanului Petru Movilă, mitropolitul Kievului, la înființarea tipografiei de la Trei Ierarhi. Un aport considerabil la pătrunderea unui crâmpei din atmosfera occidentală în spațiul românesc a venit, totodată, dinspre Constantinopol, la marea Școală a Patriarhiei, îndrumători fiind profesori cu studiile la Roma, Veneția sau Padova: Nicolae (Milescu) spătarul și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un umanism civic promovat de cărturarii epocii, definit drept o fază de reconsiderare a raporturilor tradiționale și de depistare de noi raporturi culturale, luând forma originală a unui „raționalism ortodox“39. Centre de cultură sunt, la rândul lor, cancelarii princiare, tipografii, școli slavo-române. O chestiune susținută deja de istoricii literari, a cărei reluare de către noi se impune dată fiind problematica în discuție este aceea a similitudinii preocupărilor în plan cultural a elitei din țările române. Un Varlaam, de pildă, tipărea în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
axau mai ales pe lucrări de istorie recentă și de istorie bisericească. Un caz elocvent este manualul de Istoria neoelinilor, tradus din franceză de Anastasios G. Konstantas, descriind evoluția grecilor de la 1453 până în actualitate, carte ce apărea în 1838 la tipografia lui Heliade și a fraților Hristide. Între prenumeranți găsim cărturari de cultură greacă (C. Aristia, D. Villios, Petre Efesiul), greci (Baronul Christofor Sachellarios, Vasile Vizantios, • Darvaris, frații Schina etc.), dar și numeroși români (Ghica, Filipescu, Ioan Câmpineanu, Constantin și Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
städtische Kultur auf dem Balkan (XV.-XIX. Jahrhundert), in „Balkan Studies“, 29, 1988, 2, p. 351-358. • Al. Duțu, Les livres de délectation dans la culture roumaine, în RESEE, XI, 1973, 2, p. 307-325. Nu ar trebui uitate, din această ecuație, tipografiile grecești ori presa de limbă greacă. La Iași a funcționat vestita tipografie la care au văzut lumina cântecele revoluționare ale lui Righas, poeziile lui Coray, proclamațiile lui Ipsilanti și alte lucrări despre Eterie 50. După desființarea în vremea „zaverei“, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1988, 2, p. 351-358. • Al. Duțu, Les livres de délectation dans la culture roumaine, în RESEE, XI, 1973, 2, p. 307-325. Nu ar trebui uitate, din această ecuație, tipografiile grecești ori presa de limbă greacă. La Iași a funcționat vestita tipografie la care au văzut lumina cântecele revoluționare ale lui Righas, poeziile lui Coray, proclamațiile lui Ipsilanti și alte lucrări despre Eterie 50. După desființarea în vremea „zaverei“, la 1837 mai exista totuși o presă care tipărea texte în greacă, față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
despre Eterie 50. După desființarea în vremea „zaverei“, la 1837 mai exista totuși o presă care tipărea texte în greacă, față de nouă pentru limba română 51, fapt ce se explică prin nevoia de carte greacă în Moldova. În București, vechea tipografie greacă și română de la Cișmeaua Mavrogheni 52 avea să fie trecută, din 1830, în proprietatea lui Ion Heliade 53, care, cu toate schimbările semnificative, continuă a tipări și carte greacă 54, majoritatea titlurilor grecești de până la 1840 apărând aici. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să fie trecută, din 1830, în proprietatea lui Ion Heliade 53, care, cu toate schimbările semnificative, continuă a tipări și carte greacă 54, majoritatea titlurilor grecești de până la 1840 apărând aici. Cu trecerea vremii, aflăm cărți grecești tipărite și la tipografiile românești 55 și, mai târziu, la tipografiile ziarelor grecești 56. La rândul său, presa de limbă greacă în România a avut o evoluție sinuoasă în veacul XIX. 31 de periodice grecești 57, majoritatea cu o existență efemeră, acoperă un interval
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Ion Heliade 53, care, cu toate schimbările semnificative, continuă a tipări și carte greacă 54, majoritatea titlurilor grecești de până la 1840 apărând aici. Cu trecerea vremii, aflăm cărți grecești tipărite și la tipografiile românești 55 și, mai târziu, la tipografiile ziarelor grecești 56. La rândul său, presa de limbă greacă în România a avut o evoluție sinuoasă în veacul XIX. 31 de periodice grecești 57, majoritatea cu o existență efemeră, acoperă un interval cronologic de aproape șase decenii, primul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nouvelles informations sur la création et l’activité de la typographie grecque de Iassy (1812-1821), în „Balkan Studies“, nr. 7, 1966, p. 61-76. • Vezi însemnările lui Anatole Demidov, în Gh. Bezviconi, Călători ruși în Moldova și Muntenia, București, 1947, p. 311-399. • Tipografia fusese creată de dr. Caracaș, stolnicul Răducan Clinceanu și slugerul D. Topliceanu. 53 D. Simonescu, Din activitatea tipografică a Bucureștilor (1678-1830), București, p. 18-19. 54 Între altele și Topografia Vlahiei, scrisă de fostul proprietar, „iatrofilosoful C. Caracaș“. Din 1834 Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
D. Simonescu, Din activitatea tipografică a Bucureștilor (1678-1830), București, p. 18-19. 54 Între altele și Topografia Vlahiei, scrisă de fostul proprietar, „iatrofilosoful C. Caracaș“. Din 1834 Heliade îi are asociați pe frații Hristide, iar din 1840 este iarăși unic acționar. • Tipografiile Colegiului Național, Rădulescu, Romanov etc. Cf. Cornelia PapacosteaDanielopolu, Comunitățile grecești, p. 34. • Redacția ziarului „O Qeatˇj“ se plângea de lipsa mijloacelor tipografice și slaba calificare a zeițarilor români, „cari ignoră cu totul limba elină“ („O Qeatˇj“, nr. 38 din 22
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
34. • Redacția ziarului „O Qeatˇj“ se plângea de lipsa mijloacelor tipografice și slaba calificare a zeițarilor români, „cari ignoră cu totul limba elină“ („O Qeatˇj“, nr. 38 din 22.05.1861, p. 142), fapt care a dus la încropirea unei tipografii proprii, la care se tipăreau, alături de ziar, cărți grecești, franțuzești, românești (Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 35). În 1873, mai toate foile grecești au tipografii proprii, dând și anunțuri pentru prestări de servicii tipografice. Lista de periodice grecești o aflăm la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Qeatˇj“, nr. 38 din 22.05.1861, p. 142), fapt care a dus la încropirea unei tipografii proprii, la care se tipăreau, alături de ziar, cărți grecești, franțuzești, românești (Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 35). În 1873, mai toate foile grecești au tipografii proprii, dând și anunțuri pentru prestări de servicii tipografice. Lista de periodice grecești o aflăm la anexa 1 din lucrarea Olgăi Cicanci, Presa de limbă greacă din România în veacul al XIX-lea, București, Editura Omonia, 1995, p. 157-158, fără de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]