1,334 matches
-
cu mărgăritare! Atîtea bogății într-un ceas s-au prăpădit!” Cum stătea Ioan cu ochii beliți în stele mai vede la 19,16 pe un credincios de-al lui care vine să lovească Neamurile pentru a le cîrmui cu un toiag de fier. Înainte de măcel cheamă toate păsările cerului să fie gata pentru marele ospăț al lui Iahwe cum ne amenință la 19,18-19: ,,ca să mîncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților, și carnea a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scos tot din scrisorelele lor pline de trăsnăi! Spus-au ei ca să rămînă lege pentru posteritate, că Iisus s-a mai numit Mesia dar și Cristos adică Unsul lui Dumnezeu cu sensul de Mîntuitorul sau Salvatorul. Dar Facerea: ,,49,10 Toiagul de domnie nu se va depărta de Iuda, Nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Șilo, și de el va asculta popoarele”, ne spune că numele acestui personaj a fost tradus din ebraică în greacă prin termenul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ei ca să rămînă lege pentru posteritate, că Iisus s-a mai numit Mesia dar și Cristos adică Unsul lui Dumnezeu cu sensul de Mîntuitorul sau Salvatorul. Dar Facerea: ,,49,10 Toiagul de domnie nu se va depărta de Iuda, Nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Șilo, și de el va asculta popoarele”, ne spune că numele acestui personaj a fost tradus din ebraică în greacă prin termenul Hristos. Pun între- barea firească: de unde a apărut cuvîntul Mesia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trup, Soarele ca dătător de viață și lumină, îngerii ca paznici ai fiilor luminii sau fiilor Omului în lumea pămîntească. Tatăl Ceresc este după șușoteala grecilor, Unicul Aion și poartă în mîini două chei cu care descuie porțile cerului precum și toiagul ce simbolizează puterea și trăsnetul ceresc din care s-a născut Mitra, el creează și distruge totul, el reunește puterea tuturor duhurilor pe care el singur le-a născut. Este identificat cu Soarta, cu lumina veșnică sau cu focul ceresc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu Piatra Născătoare, ce se află deasupra unei taurine șezînd. În gura peșterii, un copil mic ridică mîinile în sus, ca semn al bucuriei și nașterii sau renaștere. Mama lui, prezentată lîngă taurină, primește de la Moș Arimin un miel și toiagul cu care să păstorească toate neamurile arimine. Strămoșul nostru are pe cap cușma specifi- ajunsă mitră la romani, poartă un cojoc lung iar pe piept are atîrnat un cap de taur și crucea. Deasupra peșterii este chipul lui Sîntu cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sub acesta sînt doi măgăruși sau cai pentru cei doi cabiri. În colțul din stînga jos a imaginii este un personaj cu un fel de căciulă pe cap și plete, poartă o mantie pe umeri și ține în mînă un toiag, stînd pe scaun. Acestea sînt trei, poate simbolizînd cei trei păstori sau magi cum au ajuns în iudeo-cretinism, ce aduc cinstire pruncului născut din lumina Tatălui Ceresc sau OM. Adică Sarmis/Mitra este Fiul Omului sau al Tatălui Ceresc! Fiindcă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ne arată cum trebuie să lucreze în sufletele noastre ca să aducă roade și să ne mântuim. Prin credință dobândim împlinirea rugăciunilor noastre: „Și toate câte veți cere rugându- vă cu credință, veți primi” . Rugăciunea este scumpă și necesară vieții noastre, toiag la bătrânețe și balsam răcoritor în suferință. Rostirea ei trebuie făcută cu toată voința noastră sufletească, fără teamă, spaimă, îndoială, neîncredere sau nedumerire. Un creștin cuprins de emoție după rugăciune exclamă: „Socot că cea mai mare forță nefolosită este puterea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și traista veche pe care le folosesc băieții, sunt elemente necesare căutării comorilor. Găsim aceste elemente (băț, ape care izvorăsc, intervenția Divinității) într-o legendă românească: Dumnezeu cere oamenilor să scoată din pământ un "bețișor mititel" pe care îl numește toiag; pentru că nimeni nu reușește să-l scoată, Dumnezeu îl atinge cu degetul, toiagul iese și "din locul acela a început a izvorî apă și atâta a ieșit, că a înecat satul acela pe două părți"476. Într-o altă credință
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Găsim aceste elemente (băț, ape care izvorăsc, intervenția Divinității) într-o legendă românească: Dumnezeu cere oamenilor să scoată din pământ un "bețișor mititel" pe care îl numește toiag; pentru că nimeni nu reușește să-l scoată, Dumnezeu îl atinge cu degetul, toiagul iese și "din locul acela a început a izvorî apă și atâta a ieșit, că a înecat satul acela pe două părți"476. Într-o altă credință populară, bățul apare în episodul sfârșitului de lume: Dumnezeu va înfige un băț
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
privegheat Moșu, este "mai rece ca piatra peșterii"513 lui Zalmoxis) retras - după o mie de ani cât "a rămas cu voi" - în peștera lui. Într-o scenă dramatică, Moșu se ridică de pe patul morții și, sprijinindu-se de un toiag cercetează locul comorii - același loc unde sunt împușcați Ilaria și von Baltasar ("Spunea că ăsta e locul..."514). În această imagine zguduitoare, toiagul este semn al puterii supraumane, metonimie a arborelui cosmic (axis mundi) sau a arborelui vieții 515 (vezi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
peștera lui. Într-o scenă dramatică, Moșu se ridică de pe patul morții și, sprijinindu-se de un toiag cercetează locul comorii - același loc unde sunt împușcați Ilaria și von Baltasar ("Spunea că ăsta e locul..."514). În această imagine zguduitoare, toiagul este semn al puterii supraumane, metonimie a arborelui cosmic (axis mundi) sau a arborelui vieții 515 (vezi supra, analiza la Ghicitor în pietre), din aceeași serie cu bățul cu care băieții de Pe strada Mântuleasa caută locurile de trecere spre ținutul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1983, p. 59; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 132. 99 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura "Amarcord", 1994, p. 19; în seria aceasta autorul încadrează nuiaua de alun, bagheta magicianului, bastonașul subțire din lemn sacru, bâta păstorului, toiagul pelerinului, cârja episcopală, sceptrul regelui, caduceul lui Hermes sau tyrsul lui Dionysos; Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, loc. cit, p. 24, arată că, în riturile de construcție, țărușul, înfipt în pământ fixează capul șarpelui care susține lumea, iar deasupra lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu Roma, Greco-Catolică. Înscăunarea canonică a noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul de a păstori episcopia, prin citirea scrisorii de prevedere canonică, sub sigiliul Arhiepiscopiei Majore de la Blaj. Biserica Sf. Vasile a fost construită între 1909-1910 cu sprijinul puternic al arhiepiscopului R. Netzhammer, „episcopul uniților”, care a și sfințit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care se uită pe sine, dăruindu-se celor din jurul ei. Este tânăra fată curată și proaspătă, o apă vie făcută să ostoiască setea bărbatului. Este soția care dă putere, reazem pentru soțul ei și mamă devotată pentru fiii ei. Este toiagul pe care se sprijină părinții la bătrânețe, măicuța care se roagă în genunchi pentru mântuirea lumii. Sau femeia care îi ajută, prin faptele sale bune, pe cei aflați în suferință pe orfani, pe neputincioși și pe dezmoșteniții sorții. În concluzie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se află istoria neamului omenesc, ea este memoria gândirii umane.” N. A. Morozov 31. „Cărți, cărți pentru popor! Acela e suflet mare care cere lumina. Acolo stau genii ascunse, gata să izbucnească asemenea izvorului, care așteaptă în stânca uscată lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru.” Al. Vlahuță 32. „Ori de câte ori o carte nu va ști să amuze cât o jucărie, ea va trebui smulsă din mâinile cititorului mic.” Mihail Sebastian 33. „E bine dar să ai atâtea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ce bun prieten! Și tu te lauzi că i-ai descoperit cusururile. Nenorocitule! Cărți, cărți pentru popor! Acela e suflet mare care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să izbucnească asemenea izvorului, care așteaptă în stânca uscată lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru.” Al. Vlahuță 155. „Cărțile ne sunt prieteni statornici... Ne sunt sfetnici și nu ne contrazic. Cărțile care ne plac sunt și urne pline de amintiri. Scriitorii sunt cei mai ideali prieteni
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Vasile va insista și că monahismul în neascultare nu poate exista. Poate și din această pricină, sau mai cu seamă din dorința de a ajunge la Sfântul Munte, despre care auzise atâtea în acești patru ani, își ia încă o dată toiagul de pelerin și, în 1746, părăsește Muntenia îndreptându-se spre Athos. ASUMAREA UNUI DESTIN. ATHOS Ajuns la Athos, tânărul rasofor Platon, aflat acum la vârsta de douăzeci și patru de ani, renunță să își mai caute un părinte duhovnicesc și alege calea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pregătit. Trecerea spre eternitate constituie al treilea moment important din viața omului și ultimul. În Costișa a fost și se menține tradiția ca cei în vârstă să-și pregătească cele necesare pentru moarte: haine noi, pânză albă (giulgiu), sicriul, crucea, toiagul din ceară bună (de albine), lucrurile de dat de pomană peste sicriu, douăsprezece punți (prosoape în dungi) peste care trebuie să treacă mortul, în drum spre cimitir. Banii adunați pe icoana de pe pieptul mortului se dau copiilor, la răspântii de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lumii, poate și-n afara timpului. Era bătrân, cred că și bolnav, universul lui se reducea la curtea mănăstirii, iar timpul lui era intervalul dintre slujbe și rugăciuni, asta repetându-se la infinit. Poate bocancii și aspectul de om dărâmat, toiagul care-l sprijinea, și bărbița de țap, au contribuit la formarea imaginii de mai sus (mai mult bocancii, purtați în toiul verii). Ne-am întors la drumul spre Slătioara, fiindcă spre Râșca ne abătusem de la șoseaua principală. Prin sate n-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
adresa fixă, pentru reperul peren pe care nu l-am schimba cu nimic și pe care nicio mondializare, niciun calcul cost-beneficiu nu-l va putea delocaliza. O diferență totuși între Egeria sau pelerinul din Bordeaux, succesorii lor și noi: cu toiagul în mână și cu cochilia Saint-Jacques la gât, strămoșii noștri sufereau de un prea-plin al memoriei și de un deficit de locuri; noi avem un deficit de memorie și un excedent de locuri. Situația s-a inversat. Nu mai citim
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic al țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic al țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă în haină de brocart și gugiuman, ține sabia domnească în stânga și buzduganul în dreapta și merge imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]