1,214 matches
-
Reședința județului este municipiul Miercurea Ciuc. este locuit în majoritate absolută de maghiari. Conform datelor recensământului din 2011 peste 84% din locuitori s-au declarat maghiari. Județul fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară (din raioanele Toplița, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județele (interbelice) Ciuc și Odorhei, respectiv din comitatele (antebelice) Ciuc și Odorhei (având reședințele la Miercurea Ciuc și la Odorheiu Secuiesc
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
1503 și ca oraș în 1559, decazut la statutul de târg în secolul XVII, decăzut la statutul de comună în 1886, declarat din nou oraș în 1956), orașul Miercurea Ciuc atestat ca târg în 1427 și ca oraș în anul 1558, Toplița atestat în 1567 (declarat oraș în anul 1956), Băile-Tușnad atestat în 1732 (declarat oraș 1968). Sectorul vestic : Sectorul estic : Clima prezintă diferențieri importante în funcție de înălțime, vale, depresiune, curenți, dar , în principal se remarcă două tipuri: Depresiunea Ciuc și Gheorgheni se
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
nord-est cu județul Suceava pe o distanță 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de 130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de munții Călimani, defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică, județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20 km cu județul Brașov. În partea de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26% din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adica 39,30% din totalul populației. Populația Județul Mureș: De-a lungul timpului populația
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul. Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul având spațiu pentru trecere. Din
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și Izvorul Muntelui (care se varsă direct în Bistrița în aval de baraj), Izvorul Alb și Secu (care se varsă în lacul Izvorul Muntelui). Este străbătut de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Bicaz, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12C care urcă pe valea râului Bicaz, trece prin cheile Bicazului și duce la Gheorgheni. Gara din oraș este capătul căii ferate Bacău-Bicaz. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bicaz
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
reședința în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluționară mai multe batalioane formate la Miercurea Ciuc. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea au fost incluse orașului următoarele suburbii: "Mártonfalva", "Csütörtökfalva" (1891), iar în 1930 Jigodin, în 1959 Șumuleu Ciuc și Toplița Ciuc. În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc. Calea ferată dată în folosință la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie ușoară și de construcții de
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
acestuia cu DJ128 Borsec-Ditrău, iar Borsecul de Sus (sau stațiunea propriuzisă) se află pe platoul situat la nord-est de așezarea primară, aflat la altitudine superioară în medie cu 80-100 m. În partea de vest la mică distanță se găsește spre Toplița Pasul Creanga iar spre est valea Bistricioarei. Depresiunea Borsec este situată ca altitudine superior de cea a Giurgeului dar inferior de cea a Bilborului. Accesul auto se face: Drumurile publice DN15 și DJ128 (optimizat doar pentru trafic aferent exploatării masei
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
a Bilborului. Accesul auto se face: Drumurile publice DN15 și DJ128 (optimizat doar pentru trafic aferent exploatării masei lemnoase din zonă) sunt din categoria III cu două benzi carosabile. Distanțele rutiere pînă la orașele cele mai importante din zonă sunt: Toplița 26 km, Gheorghieni 64 km, Reghin 80 km,Târgu Neamț 89 km, Miercurea Ciuc 125 km, Tîrgu Mureș 119 km Piatra-Neamț 119 km, Suceava 150 km, Brașov 186 km, Iași 195 km. Legătura feroviară se face prin stația Toplița. Legăturile aeriene
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
zonă sunt: Toplița 26 km, Gheorghieni 64 km, Reghin 80 km,Târgu Neamț 89 km, Miercurea Ciuc 125 km, Tîrgu Mureș 119 km Piatra-Neamț 119 km, Suceava 150 km, Brașov 186 km, Iași 195 km. Legătura feroviară se face prin stația Toplița. Legăturile aeriene sunt cvasiimposibile, cele mai apropiate aeroporturi fiind la Târgu Mureș, Bacău și Iași. În cadrul stațiunii sunt amplasate alei și trasee turistice, marea lor majoritate în extravilan, în special pentru vizitarea monumentelor naturii din rezervația de la Scaunul Rotund și
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
locale de fabricare a sticlei (în 1804-1806 începe îmbutelierea apelor minerale), debutează după 1819 exploatarea travertinului și după 1879 cea a lignitului. La mijlocul secolului al XIX-lea se construiesc primele băi și se pune accent pe infrastructură, realizîndu-se legătura cu Toplița peste masivul Creanga. Prima întreprindere balneară ia ființă în 1918, un reviriment masiv avînd loc în perioada interbelică. Localitatea a primit rang de Oraș stațiune balneoclimaterică în anul 1953. A fost un timp stațiunea cea mai importantă din Transilvania. Mult
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
din altar, restul bisericii fiind pictată în tehnică frescă de către ieromonahul Vartomoleu Florea de la Mănăstirea Sihăstria. Lângă peretele nordic al pridvorului bisericii se află o troița de lemn construită în anul 1975 de către Antal Irimia și soția sa, Ioana din Toplița (județul Harghita), în amintirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă în anii 1914-1918 și 1944 pentru libertatea neamului și a patriei. Biserică "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia este construită din lemn, pe temelie de piatră de rău. Ea are trei
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
vest prin pasurile Tihuța în nord și Creangă în sud, respectiv spre est prin Mestecăniș în nord și Petru Vodă în sud. În ordinea apropierii și a clasificării pe competențe sunt de categoria a IV-a (Vatra Dornei , Târgu Neamț , Toplița), categoria a III-a (Suceava și Piatră Neamț) și de categoriile I și ÎI (Târgu Mureș(cu nivel superior), Iași) Mențiune: Pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș aflat în Categoria a V-a nu există deocamdată date în privința existenței unei camere
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
a V-a nu există deocamdată date în privința existenței unei camere de gardă capabile de asistență medicală non-stop. În ordinea apropierii eficiente sunt în nord la Vatră Dornei , în vest la Bilbor, în sud și sud-vest la Tulgheș Borsec și Toplița iar în est și sud-est la Borca Bicaz Cu exceptia rețelelor fixe, în general serviciile GSM în general est au acoperirea redusă la ariile limitrofe drumurilor circumferențiale (și eventual pe versanții aferenți acestora - cu predilecție în partea de nord). Această regulă
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
eventual pe versanții aferenți acestora - cu predilecție în partea de nord). Această regulă nu este universal valabilă în partea de vest, unde semnalul de telefonie mobilă se constată doar în Depresiunea Bilbor și Depresiunea Șaru Dornei și pe relația Bilbor - Toplița. Semnalul lipsește în general la nord de Bilbor pe DJ174A și la sud-est de acestă pe DJ174B , precum și în general pe DJ174 până în apropiere de Panaci.. Prezența acestor servicii este preponderenta în mediul urban. În cel rural în general doar
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Hisarea (în bulgară "Хисаря") este un oraș în partea de sud a Bulgariei. Aparține de Obștina Hisarea, Regiunea Plovdiv. Orașul s-a mai numit în trecut și Toplița. Numele ar putea proveni din turcă (hisar înseamna cetate) dar care ar proveni la rândul său din vechiul Cesarea. La recensământul din 2011, populația orașului Hisarea era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o
Hisarea, Bulgaria () [Corola-website/Science/319216_a_320545]
-
galerii secundare ce aduc afluenți proveniți din dolinele și peșterile de pe platou. După aprox. 2/3 din lungimea totală se ajunge la primul sifon , după care galeria principală continuă, cu mai multe sifoane și afluenți, joncționînd cu Peștera de la Izbucul Topliței de Roșia. Astfel se ajunge la un sistem carstic cu o denivelare de aprox. 200 m și o lungimea a galeriilor de peste 13 km, morfologia variind în funcție de caracteristicile calcarului străbătut.
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
Sinagoga din Strada Topliței nr. 10 din Rădăuți este un fost lăcaș de cult evreiesc din municipiul Rădăuți, localizat pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Primii evrei au sosit în
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
Sinagoga din Strada Topliței nr. 10 din Rădăuți este un fost lăcaș de cult evreiesc din municipiul Rădăuți, localizat pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
teren în centrul orașului, lângă parc. La 18 august 1883, de ziua de naștere a împăratului Franz Joseph I, a fost inaugurat Templul Mare din centrul orașului. La începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Sinagoga a funcționat până în anii '60 ai secolului al XX-lea. Pe măsură ce numărul evreilor din oraș scădea ca urmare a emigrării în Israel, în această sinagogă nu s-au mai oficiat slujbe religioase
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10 din Rădăuți nu mai era în funcțiune.
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
luni de prelucrare în atelierele de afânare. După rezidirea creuzetului furnalului, furnalul a fost pus din nou în funcțiune în anul 1814, a funcționat timp de șapte ani până în 1821, în funcție de disponibilitatea mangalului furnalul a funcționat alternativ cu furnalul de la Toplița. Lipsa de mangal într-o perioadă de șapte ani a determinat o producție medie anuală de doar 638,7 tone. Lipsa de mangal a fost cauzată și de funcționarea continuă a cuptoarelor țărănești care pe lângă furnalele de la Toplița și Govăjdia
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
furnalul de la Toplița. Lipsa de mangal într-o perioadă de șapte ani a determinat o producție medie anuală de doar 638,7 tone. Lipsa de mangal a fost cauzată și de funcționarea continuă a cuptoarelor țărănești care pe lângă furnalele de la Toplița și Govăjdia consumau foarte mult mangan. Din documentele dintre anii 1813 și 1818 reies avantajele industriale pe care le prezenta furnalul, respectiv din furnal se puteau obține rezultate mult mai bune decât din cuptoarele țărănești și calitatea mangalului prelucrat și
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]